Munca, august 1956 (Anul 12, nr. 2730-2754)

1956-08-01 / nr. 2730

pag. 2 M­aşina ia „ Tireză din ce In ce mai mare. In urmă, rămîne pan­glica lucitoare a şoselei ce şer­puieşte spre Buzău. In partea stingă a şoselei, peste cîmpia tăiată de apele Teleajenului, se profilează coşuri înalte ce sfidează parcă bolta cerului cristalin. Acestea marchează locul unde se află fabrica de cărămidă „1 Mai“ Bucov. După cîteva clipe, mă aflam în fa­brică, în mijlocul tinerelor stivuitoare de la șoproanele de cărămidă crudă. Am fost uimit de rapiditatea cu care vagonetul era descărcat, iar altul îi lua locul. Cu obrajii roșii, asemenea trandafirilor pe care-i poartă la ure­che tinerele Petra Drăjneanu şi Atena Ion trebăluiesc de zor. Ele dau do­vadă de multă hărnicie, realizînd zil­nic noi depăşiri de plan. ...La tovarăşul director?... Da, e foarte simplu ieşiţi în curte şi ulti­mul birou pe stînga — mă îndrumă cu foarte multă bunăvoinţă una din aceste tinere. Şi iată-mă ajuns. ,,Fabrica noastră devine de un an încheiat Drapelul ro­şu de producţie pe ţavă“ — îmi spune tovarăşul Mircea Vasiliu, directorul fabricii. Muncitorii Fabricii s-au angajat­ în consfătuirile de producţie să depăşeas­­că angajamentele luate. La staţia de amplificare se vorbea pe atunci des­pre realizările obţinute, despre calita­tea produselor şi se făceau cunoscute rezultatele obţinute în întrecere, oa­menii şi metodele care le-au dat­ naş­tere. Zilele treceau. La îndemnul comu­niştilor din organizaţia de partid şi a­ comitetului de întreprindere, colecti­vul de tehnicieni ai fabricii s-a îngri­jit de introducerea micii mecanizări la excavatorul de încărcat argila, la atelierul mecanic, la cuptoarele de ars cărămidă, cît şi de repararea din timp a preselor şi utilajului. In fabrică se desfăşoară întrecerea socialistă în Cinstea măreţei sărbători a eliberării patriei. Cum lucrează brigada lui Badea Gheorghe P­ e la amiază membrii brigăzii La de fabricaţie condusă de brigadierul Badea Gheorghe lu­crau la presa de cărămizi crude. Prin­­zătorul Ion Pletosu abia prididea, în timp ce vagonetarii transportau că­rămizile în şoproane. Conducătorul brigăzii supraveghea cu­ atenţie cali­tatea cărămizii în dorinţa de a nu avea rebuturi. Membrii brigăzii l-a au realizat numai în cursul lunii iunie 1.075 000 cărămizi, cantitate ce nu a fost produsă niciodată în această fa­brică de nici o altă brigadă cu ace­laşi număr de oameni. Cînd vorbeşte despre oamenii din brigada sa, con­ducătorul ei îşi aminteşte de faptul că cu mulţi din tinerii pe care-i conduce şi chiar cu el personal tovarăşii din organizaţia de bază P . R. şi comi­tetul de întreprindere au purtat discu­ţii, unele mai aprinse altele mai do­­moale, dar convingătoare, îşi mai a­­minteşte de articolele publicate la ga­zeta de perete, caricaturi etc. Nu pot fi uitate nici mustrările pe care le-au primit, care însă i-a ajutat, căci mun­citorii brigăzii au început să privească lucrurile mai în serios. Au pornit să muncească cu multă tragere de inimă și cu mai multă pricepere. înainte au existat în cadrul brigăzii numeroase a­­bateri de la disciplină. Acum parcă nu-i vine să creadă că sînt aceiași oa­meni, care cu cîteva luni in urmă lip­seau nemotivat sau nu foloseau din plin timpul de lucru. El are acum pen­tru ei numai cuvinte de la­jdă. Inc­re­zător în forţele oamenilor cu care lu­crează, tovarăşul Gheorghe Badea Ioni împărtăşea cheia succeselor repurtate de brigadă . ....Repartizarea oamenilor după puterea lor de muncă, recupera­rea întreruperilor, folosirea judicioasă a timpului de lucru, alimentarea presei din plin cu materia primă printr-o cît mai bună organizare a vagodetiior etajeră și organizarea mai bună a muncii, a făcut ca pe tot cursul seme­strului I brigada să se menţină frun­taşă. In cinstea zilei de 23 August, în întrecerea ce se desfăşoară, brigada sa depăşeşte zilnic norma cu 138%. Cîteva cifre grăitoare xemplul comuniştilor Petre Bucur, fochist la cuptorul „Off­­man“ de la unitatea B, care, datorită felului de organizare a muncii, a dat cărămidă de cea mai bună cali­tate, ca şi al lui Gheorghe Venete, con­ducătorul brigăzii de tineret de l­a ci­ment — unitate care deţine steagul de fruntaş pe fabrică — a însufleţit pe muncitori in îndeplinirea sarcinilor de plan. In întrecerea ce se desfăşoară, nici tovarăşul Vasile Boc de la cup­toarele de cărămizi, împreună cu echi­pa sa nu s-au lăsat mai prejos, depă­şind norma lunar cu peste 50 la sută. La fel echipa tovarăşului Petre A. Gheorghe de la scoaterea cărămizilor din ringuri obţine depăşiri de normă de 84 la sută lunar. Aşa se face că faţă de angajamen­tele luate de a produce anul acesta peste plan 2.000.000 cărămizi, 50.000 blocuri înlocuitori de cărămidă şi trei torţe de barită, colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri de la fabrica de cărămidă „1 Mai“-Bucov au reuşit să-şi depăşească angajamentul dînd peste plan în primul semestru : 2 000.000 de cărămizi, 174.000 blocuri înlocuitor de cărămidă care corespund Cil 1.392.000 cărămizi şi 6.216 tone barb­ă măcinată necesară la forarea sondelor, realizînd planul în proporţie de 146,73. Din acestea se pot construi 199 a­­partamente confortabile pentru munci­torii din patria noastră. Preţul de cost a fost redus în primu­l semestru cu 5,10 la sută peste sarcină, iar salariul mediu al muncitorilor a crescut cu 15 la sută faţă de anul 1955. Pentru muncitori C­a urmare a creşterii producţiei şi productivităţii muncii şi via­ţa muncitorilor s-a îmbunătăţit. Vechea cantină a fost înlocuită cu o cantină modernă înzestrată cu cel mai nou utilaj care a fost dată în folosinţă anul acesta. Comitetul de întreprindere şi conducerea adminis­trativă au manifestat interes faţă de nevoile muncitorilor. Prin grija lor au fost date în folosinţă pînă în prezent două blocuri muncitoreşti. Actualmente sunt în curs de finisare un bloc pentru 180 de nefamilişti şi unul cu 12 apar­tamente pentru familişti. Tot în acest an în fabrică s-au efectuat lucrările de canalizare a fabricii şi s-a electri­ficat unitatea C. S-au organizat trei excursii printre care una la Doftana. Din rîndurile femeilor au fost promo­vate în munca de laborante tinerele Elisabeta Condrea şi Aurelia Măce­­nic, referenţi administrativi ca tova­răşa Ana Tudor şi maiştrii de fabri­caţie ca tovarăşa Filofteia Băicoianu de la secţia de barită. Acum, la începutul celui de-al doilea semestru al anului, angrenat în între­cere socialistă, colectivul de muncitori, tehnicieni, ingineri şi funcţionari se străduieşte să întîmpine măreaţa săr­bătoare a eliberării patriei noastre cu succese deosebite în lupta lor pentru realizarea planului. Ei s-au angajat să dea peste plan pînă la 23 August, 250.000 de cără­mizi, 500 tone barită, 20 000 ţigle şi 20.000 blocuri înlocuitori de cărămidă. Prin străduinţa muncitorilor de aici angajamentele au şi început să prindă viaţă, iar şantierele noastre vor că­păta tot mai multe cărămizi. J. Bl CA E Noua cantină a fabricii BADEA GHEORGHE Duşi cu... vorba Muncitorii arfi­­dani de la uzinele textile „30 Decem­brie“, de la uzinele „Gh. Dimitrov" şi de la „I Ranghel" au cerut de nenu­mărate ori întreprinderii comunale să organizeze în aşa fel circulaţia tram­vaielor Incit ultimul să se retragă du­pă orele 23, pentru ca muncitorii din schimbul II să nu fie nevoiţi după ce­le 8 ore de lucru să meargă 3—4 km. pe Jos Tov. Iustin Mureşanu, directorul I.C.A., zice c-ar fi „trasat"’ încă din luna mai sarcina rezolvării acestei ce­reri, insă pînă acum nu se vede ni­mic. Muncitorii preferă totuşi să fie duşi cu tramvaiul si nu cu... vorba ! M. Olt Să se găsească.. In timp ce anu­mite întreprinderi duc lipsă de unele materiale, in altele, aceste materiale încurcă magaziile Aşa se intlmplă la fabrica ,,Ţesătura" din laşi unde de peste trei ani stau neutilizate 1.617 kg. coloranţi cachi. Se miră muncitorii cum de atita colorant n-a putut să coloreze, obrazul celor răspunzători de lucrul acesta Tot aici se află incă din anul trecut 1500 kg. sare potasică (ingră­­şămint chimic), deşi întreprinderea nu mai are gospodărie anexă. Iată cum In loc să ingraşe pămintul, acest stoc ingraşe... birocraţia. N. Topor Dacă pînă nu de­finii mult colectivul de ... ” , muncă de la U.I.L.­neglijenţei Ciurea îşi depăşea angajamentele, nu tot aşa stau lucrurile în prezent. Din pricina unor avarii produse în luna iunie la tubul focar care alimenta cu aburi maşina de forţă, aceasta a tre­buit să intre în reparaţie, fapt ce a de­terminat scăderea simţitoare a pro­ducţiei. Deşi conducerea întreprinde­rii cunoştea că, o dată cu apa din pî­­rîul Nicolina, pătrundea în maşină şi muit nămol, nu a luat totuşi măsuri din timp pentru punerea în funcţiune a unor maşini ajutătoare, cu motorul „Diesel“ de 190 k.p. şi alte motoare care au stat neutilizate. Este adevărat că s-au cheltuit sume mari cu aducerea unor specialişti de la I.P.R.O.I.L.-Bucureşti pentru a face sondaje în vederea rezolvării proble­mei alimentării cu apă, însă aceasta tot nu s-a rezolvat. Cauza ? Atita balast s-a aşezat în spiritul de­ răs­pundere al conducerii pentru proble­ma producţiei, încît, ca să se găsească firul apei, trebuie neapărat să se tăie firul... neglijenţei. Al. Zareş Organizaţia O mînă de... uTM .. tîn,pr?un­ ă cu comitetul sindi- „ajutor“ cal de l« I.G.L.L. raionul 1 Mai din Capitală luaseră hotărîrea de a ame­naja în strada Săgeții nr. 9 o sală pentru club. Tineretul din această în­treprindere a pornit cu mult entuziasm la îndeplinirea acestei hotărîri. Cînd munca însă era pe terminate, conduce­rea întreprinderii a venit să dea şi ea o mînă de „ajutor" şi a dat... verdic­tul ca sala clubului să fie transfor­mată în birou pentru serviciul organi­zării muncii din întreprinderea de re­partiţii nr. 1 Bucureşti. Vorba ceea : dacă I.G.L.L. nu dovedeşte spirit de... repartizare, atunci cine să mai dove­dească ? R. Soare De ce?­­ In comuna Fru­muşica, raionul Hirlău, funcţiona pină nu de mult o farmacie care de­servea şi alte cinci comune din împre­jurimi. Astăzi insă farmacia s-a închis iar un mare stoc de medicamente a început să se degradeze. In acest timp , oamenii sunt nevoiţi să mear­gă la Botoşani sau la Iaşi după me­dicamente. Şi atunci se pune întreba­rea : cine plăteşte statului valoarea medicamentelor degradate ? I. Tudose (Materiale primite în cadrul con­cursului ..Pentru cea mai bună corespondenţă"). MUNKA In folosul cui ? * In ziua de 10 Iulie, combu­terul * * Tudose Teaşcă de la S.M.T.-Toporu, î * regiunea bucureşti, şi ajutorul O- ţ * prea Marin au primit din partea * * directorului staţiunii, Ion Oldvan, î ? dispoziţia : * — Tovarăşi, veţi merge să recol- : ? taţi la gospodăria agricolă de stat : * Toporu. Veţi lucra la un loc cu: * alte 5 combine ale lor. Cred că nu : ’ ne veţi face de ruşine şi veţi re- : * colta cel puţin la f el ca ei... • : — Ne vom strădui, tovarăşe di­ : * rector, să­rim la înălţime, că doar : : nu lucrăm acum pentru prima oară • : pe combină.­­ î Şi cei doi mecanizatori, după; * ce strinseră mina conducătorului i­m­unităţii, plecară voioşi. Aveau­ şi ţ ; de ce să fie veseli. Se gindeau, pe ; i bună dreptate : „Iată, acum avem ; j prilejul să arătăm şi noi ce putem. . . Teren de recoltat, berechet. Doar ; ;maşina să funcţioneze"... Şi in a- ; ; ceasta direcţie erau liniştiţi. Me- i­­ şternseră la combină pînă în cele t i mai mici amănunte. Mergea ca i i ceasul... ■ * Dar socoteala făcută de mecani- : i zatori în staţiune nu­ s-a potrivit : ; cu cea din gospodărie. La început :. ; se părea că totul va decurge nor- : i mat. Tudose Teaşcă şi Oprea Marin­­ * au recoltat vreo 20 ha de griu. Re- j f zultatul era bun pentru început: • t 10—12 tone pe zi. Cei din condu- j * cerea gospodăriei de stat Toporu • i au găsit însă un sistem de folosire • î a combinei care e mai mult dăună- • * tor decit original; ei au dat dis- ; ț poziţie ca maşina să se deplaseze • T la şirele de snopi de la secția Chl-; * b­acu și acolo să se transforme în... ; : batoză ! De ce această dispoziție:­­ * că doar gospodăria dispune de 5; * batoze ? E adevărat, dar ele sînt;: : reparate de mintuială, și nu dau ; ’• randament. • * Pînă in prezent combina S-4 a­­ * lui Tudose Teaşcă a treierat snopi ; î la secţia Chiriacu. Rezultatele însă : * nu sunt deloc îmbucurătoare. De l­a unde in mod normal o astfel de i î combină poate recolta zilnic cel ■» î puţin 10—12 tone, folosită ca ba- ; ț toză, nu treieră decit maximum i î 4—5 tone. La aceasta se adaugă : î şi faptul că o autocombină aii- i î mentată cu snopi se poate uza i î prematur. i * Fără îndoială că mecanizatorii; * de la S.M.T. nu erau deloc mulţu-j î miţi de munca pe care o prestau, ț * Ei aveau chiar de gind să ceară • î directorului S.M.T.-Toporu să-i ; * schimbe. Insă și de data aceasta a­­ î intervenit ,,inventivitatea" celor ; ? de la G.A.S. Toporu, care s-au i î gind.it: „Nu le recepţionăm lucră- i î rile "şi or să fie nevoiţi să lucreze i f pinâla sftrşitul treierişuluii * Realitatea este că in momentul ; * de faţă directorul de la S.M.T..To-; ? poru­ a dispus, pe bună dreptate, i * ca autocombina să se întoarcă in ; * stațiune. Si iată că ingeniozitatea ; * tovarășilor de la G.A.S. Toporu n-ai­­ folosit nimănui; dimpotrivă, s-a • * dovedit a fi o piedică in buna des- • :­fășurare a muncilor de recoltare. I . H. VALENTIN f _ • Miercuri 1 august 1956 — nr. 2730 UN REUŞIT SPECTACOL DE VARIETĂŢI Acum cîteva zile, ieşind de la spec­tacolul de varietăţi „Sofia-Bucureşti”, mi-am amintit de un alt spectacol de acelaşi gen pe care l-am văzut cu ani în urmă, cînd teatrele erau încă o afacere particulară. Avusese loc pe o terasă-restaurant, în actualul Pasaj Victoria. Un spectacol frivol, cu glume deşuchiate, în zgomotul unei mu­zici aritmice. De atunci rămăsesem cu o proastă impresie despre spectaco­lele de varietăţi. Impresia aceasta s-a şters însă după spectacolul de varie­tăţi „Sofia-Bucureşti“. Şi iată de ce: Spectacolul prezentat în arena Cir­cului de Stat este o alcătuire complexă, cuprinzînd de la pantomimă pînă la sceneta satirică, de la muzică uşoară pînă la jonglerie, echilibristică şi ba­let. Toate la un loc au un pronunţat caracter distractiv. S-ar părea deci că scopul urmărit este unul singur: să descreţească frunţile. Insă prin bucă­ţile sale satirice spectacolul este edu­cativ, critica deprinderilor învechite făcîndu-se prin mijlocirea umorului care stîrneşte rîsul. Şi nimic nu arde mai rău — cum spunea marele Cara­­giale — pe mişei (pe cei care se cram­ponează de tot ce-i perimat, de tot ce şi-a trăit traiul, de tot ce frînează dezvoltarea noului), ca rîsul. Rod al colaborării dintre un grup de artişti bulgari şi unul român, spec­tacolul are trei elemente deosebite. Primul, şi cel mai izbutit, este consti­tuit de muzica pe care au interpretat-o membrii — puţini la număr — ai or­chestrei „Optimiştii“ din Sofia şi de soliştii Liana Antonova şi Teodor Pan­kov. Cu adevărat deosebit la această orchestră este faptul că e alcătuită în mare parte din excelenţi suflători, ani­maţi de un perfect spirit de echipă şi care au totodată un dezvoltat simţ al ritmului. Bucăţile interpretate de ei, fie că e vorba de muzică ritmică, mu­zică populară sau melodii pentru texte­­le­ satirice, păstrează amprenta virtuozi­tăţii, a unei arte interpretative cizela­tă cu atenţie (dirijor şi autor al armo­nizărilor B. Zachilareff). Insă ceea ce aduc nou artiştii bul­gari este arta scenică — dacă o putem numi aşa—a soliştilor de muzică uşoa­ră. Nu este vorba de vocile celor doi solişti, ci de maniera de a însoţi, a sublinia textul, cu mişcări plastice, fi­reşti. Mai cu seamă Pancov este un bun actor, cu o mimică atît de suges­tivă, îneît chiar dacă nu înţelegi limba îţi dai seama despre ce este vorba, urmărindu-i atent gesturile, mobilita­tea fetei. Cele mai reuşite bucăţi în această privinţă sînt: „Boogie — Boo­gie“ de G. Vladigherov — un cintec satiric la adresa dănţuitorilor bezme­tici — şi un altul despre bulevardieri. Cîntecul în sine este subliniat, în ca­zul celor două bucăţi amintite, de ve­ritabile schiţe de mişcare, devenind astfel mici scenete satirice. Cel de-al doilea element al specta­colului este constituit de jonglerie, ba­let şi echilibristică. O bună impresie au lăsat echilibriştii şi jonglerii bul­gari Petrana Nicolova şi Irio Jicov. Deosebindu-se ca valoare artistică de primele două elemente ale spectacolu­lui, cel de-al treilea — prezentarea şi momentele vesele — a lăsat de dorit, pentru că prezentatorii (Horia Şerbă­­nescu şi Radu Zaharescu) au mers pe aceeaşi linie a umorului facil, nelegat de realitate, vizînd lucruri de mult ştiute într-o formă arhi-cunoscută (scena cu beţivii, cea cu sportivii etc.). Spectacolul de varietăţi „Sofia-Bucu­reşti“, bun prin contribuţia plină de talent a artiştilor bulgari cît şi prin părţile reuşite ale artiştilor ro­­mîni, este fără îndoială o nouă con­tribuţie în domeniul colaborării arti­stice între ţările vecine şi prietene. M. COLESIU Fotografii: L. TIBOR Orchestra de Jazz : „Optimiştii"— Sofia S-AU INTILNIT SI­ AU DANSAT— interpretează: Sandu Faer şi Silvia Surdu. Aranjament muzical: Gelu Solomo­­nescu V. A. OBRUCEV: Pămintul lui Sanicov. In colecţia „Cutezătorii“ a apărut romanul ştiinţifico-fantastic „Pămintul lui Sanicov“, în care savantul sovietic V. A. Obrucev ne poartă cu imagina­ţia într-o regiune — care în realitate nu există — unde trăiesc oameni, ani­male şi plante din epoca de piatră, însufleţiţi de dorinţa de a afla ade­vărul cu privire la existenta unui pă­­mînt cald şi fertil în ţinuturile arctice, pămînt despre care s-au emis o serie de ipoteze, un grup de tineri se hotă­răsc sa plece într-o călătorie, pentru descoperirea lui. După multe întîmplări pline de ne­prevăzut, ei ajung în ţinutul închipuit. Vînătoarea diferitelor animale, aparţi­­nînd unor specii de mult dispărute pe continent, întîlnirea cu băştinaşii, ră­maşi cu dezvoltarea fizică şi intelec­tuală într-o epocă preistorică, cu obi­ceiuri ciudate, fac din romanul lui Obrucev o lectură deosebit de capti­vantă. NICOLAE DELEANU: Surghiuniţii din Ostrov Lucrarea cu titlul de mai sus îşi pla­sează acţiunea în perioada din ime­diata apropiere a celui de-al doilea război mondial. Personajele trăiesc într-o unitate mi­litară , sunt rezervişti concentraţi, mai ales din Dobrogea, ţinut cu muncitori portuari, cu o mişcare muncitorească dezvoltată. In urma unor incidente survenite în această unitate, toţi cei „suspecţi“ sunt constituiţi într-o companie de pedeapsă şi trimişi departe de regiment, pentru a îndeplini o muncă de mică impor­tantă — împletirea unor gratii de nuiele. Exilul se prelungeşte cîteva luni. Ge­rul, foamea pricinuită de jaful celor de la aprovizionare nu mai pot fi răbdate. Cu sprijinul muncitorilor din oraş, che­maţi de un soldat, ei părăsesc ostrovul înainte ca acesta să fie inundat de apele care se revărsau. Acest caz particular reprezintă sim­bolul tragediei întregii armate împin­­se într-un război nebunesc, nedorit de popor. Preocupare pentru protecţia muncii In şase luni nici un accident Pe la sfîrşitul anului trecut, am fă­cut o vizită la atelierele Gastranscoop- Bucureşti. Mi-amintesc că ceea ce mă impresionase în mod deosebit atunci era interesul pe care-l manifestau or­ganele de conducere administrative şi sindicale de aici faţă de îmbunătăţirea condiţiilor de lucru ale oamenilor, inte­res oglindit în o serie de frumoase realizări pe tărâmul protecţiei muncii. Zilele trecute, am avut prilejul să trec din nou prin aceste ateliere. De data aceasta nu venisem să mă inte­resez de protecţia muncii, ci de cu totul alte probleme. Intîmplarea a făcut însă să zăresc în curtea atelie­rului un dispozitiv menit să protejeze pe muncitor de pericolul accidentelor provocate de sărirea cercului metalic care fixează cauciucul de geantă, a­­tunci cînd se umflă cauciucurile. L-am rugat pe tovarăşul Stănescu, membru al comitetului de întreprindere, care mă însoţea, să-mi dea cîteva lămuriri în legătură cu acesta. Şi din una în alta discuţia a alunecat asupra pro­tecţiei muncii. Aşa am aflat despre tovarăşul Eftimie Constantinescu şi despre alţii ale căror inovaţii au adus o preţioasă contribuţie la uşurarea e­­fortului fizic al muncitorilor, despre activitatea ce se desfăşoară aici în do­meniul protecţiei muncii, despre rea­lizările obţinute în ultimul timp şi al­tele. ‘Dar să luăm lucrurile pe rînd. ★ Este greu să enumăr aici toate lu­crările de protecţia muncii înfăptuite de la începutul anului şi pînă acum, în această întreprindere. Ele sunt des­tul de multe. De aceea voi aminti doar cîteva din cele mai importante. Aşa de pildă, pentru a se uşura munca oame­nilor s-a confecţionat un cărucior pen­tru transportul acumulatorilor (îna­inte, acumulatorii erau transportaţi de la un loc de muncă la altul, în cadrul întreprinderii, cu braţele). De aseme­nea, s-au confecţionat nişte capre spe­ciale, metalice, pe care se instalează acum maşinile care sunt în reparaţie, ceea ce înlătură posibilitatea accidente­lor provocate de alunecarea maşinii de pe lemnele sau buturugile pe care erau aşezate înainte şi care nu aveau o sta­bilitate prea mare. Tot pentru a se a­­sigura muncitorilor condiţii de muncă bune şi lipsite de pericol, s-au mon­tat apărători la tabloul de distribuire a curentului electric, s-au revizuit in­stalaţiile sanitare şi de încălzire etc. Aceste lucrări ca şi altele au fost în­făptuite, — aşa cum prevedeau anga­jamentele luate prin contractul colec­tiv — la termenele fixate şi multe din ele chiar înainte. Deşi n-au fost înscrise în contrac­tul colectiv, au fost totuşi realizate în primele şase luni ale anului alte lu­crări de protecţia muncii. Intre aces­tea pot fi amintite inovaţiile fieraru­lui Nicolaie Popa şi anume: dispozi­tivul pentru strîns arcurile şi dispozi­tivul pentru îndoitul capetelor arcu­rilor, ambele de mare însemnătate prin aceea că reduc considerabil efortul fi­zic al muncitorilor şi totodată sporesc aproape la dublu productivitatea mun­cii la operaţiunile respective. Nu tre­buie uitate, de asemenea, nici maca­raua mobilă pentru transportul motoa­relor şi nici acel diapozitiv de protec­ţie la umflatul cauciucurilor despre care am vorbit la început, creat de to­varăşul Eftimie Constantinescu, mai­strul atelierului de reparaţii. ★ Ceea ce insă este demn de subliniat nu este numai numărul şi importanţa lucrărilor efectuate la Gastranscoop- Bucureşti pentru îmbunătăţirea condi­ţiilor de muncă, ci mai ales faptul că toate acestea au fost realizate în în­tregime din resursele interne ale în­treprinderii. Vădind o grijă deosebită faţă­ de om, pentru apărarea vieţii şi sănătăţii sale, conducerea întreprinde­rii nu a aşteptat să-i vină totul de-a gata, de sus, de la centru, ci, spriji­nită îndeaproape de organele sindicale şi de întregul colectiv, s-a străduit să înfăptuiască lucrările de protecţia muncii necesare prin forţele proprii ale întreprinderii, utilizind izvorul ne­secat de posibilităţi existent la fiecare loc de muncă. Ca nişte buni gospo­dari ei au ştiut să descopere rezer­vele interne şi să le folosească din plin. ★ Fără îndoială realizările pe tărîmul protecţiei muncii de la Gostranschop Bucureşti nu pot fi despărţite de acti­vitatea organelor sindicale de aici. Co­mitetul de întreprindere (preşedinte tov. Constantin Marchidan) s-a preo­cupat îndeaproape de crearea unor condiţii de muncă cît mai bune pen­tru muncitori. Periodic, în şedinţe co­mune cu conducerea administrativă, comitetul a analizat mersul lucrărilor de protecția muncii înscrise în contrac­tul colectiv, ca și deficientele semna­late de muncitori, luîndu-se de fiecare dată măsuri concrete pentru remedie­rea acestora. Munca perseverentă a comitetului, colaborarea strînsă a aces­tuia cu conducerea administrativă — pe care a controlat-o dar a şi spriji­nit-o în îndeplinirea sarcinilor— au dat roade. Condiţiile de lucru ale mun­citorilor de la Gostranscoop s-au îm­bunătăţit şi se îmbunătăţesc pe zi ce trece. Şi ceea ce este cel mai important lucru de la începutul anului şi ptnă acum, la Gastranscoop Bucureşti nu s-a înttmplat nici un accident de munci. P. CONSTANTIN ★ Dusen de GH- MARINESCU

Next