Munca, august 1956 (Anul 12, nr. 2730-2754)

1956-08-22 / nr. 2748

pag. 4 Lucrările conferinţei de la Londra în problema Canalului de Suez Proiectul delegaţiei americane este incompatibil cu drepturile suverane ale Egiptului asupra Canalului de Suez Aş vrea să mă refer în primul rînd la documentul prezentat de delegaţia s­a.­ Ni se spune că documentul prezentat poate servi ca un proiect de apel către Egipt. Din păcate însă el ignorează în­tru totul poziţia Egiptului, care a fost expusă în repetate rînduri de către con­ducătorii săi în declaraţii oficiale, pre­cum şi in presă, şi care este cunoscută de toţi participanţii la această confe­rinţă. Un asemenea apel n-ar contribui la crearea condiţiilor care să permită ela­borarea unui acord reciproc acceptabil Condiţia hotărîtoare pentru un acord reciproc acceptabil în problema Suezu­­lui este, desigur asigurarea drepturilor suverane ale Egiptului asupra Canalu­lui de Suez, îmbinarea justă a intere­selor beneficiarilor străini ai canalului cu interesele statului egiptean. In mîi­­nile cui va găsi administrarea cana­lului şi cit de concret va fi înfăptuit acest principiu al îmbinării juste a in­tereselor — iată în ce constă proble­ma principală în momentul de faţă. Proiectul prezentat de delegaţia S.U.A. presupune ca administrarea ca­nalului să nul fie în mîinile Egiptului ci în mîinile unui organ internaţional — administraţia Canalului de Suez A­­cestui organ. Egiptul trebuie „să-i ofere toate drepturile şi posibilităţile“ pentru administrarea Canalului de Suez. Aşa­dar, Egiptul trebuie să renunţe de fapt la drepturile sale suverane în favoarea unui organ internaţional, aflat în mîinile unui grup de state care vor dispune de un bun naţional egiptean. După cum relata agenţia France Presse, la 18 august guvernul egip­tean a declarat că nu va fi de acord niciodată cu crearea unui organ in­ternaţional de administrare a Cana­lului de Suez, că crearea unui ase­menea organ „ar fi o ştirbire a suve­ranităţii şi o jignire a demnităţii E­­giptului". Ideea formulată aici de reprezentan­tul Australiei, aceea de a „răscumpă­ra" de la Egipt drepturile suverane care îi aparţin asupra Canalului de Suez, este cu totul incompatibilă cu respectarea demnităţii naţionale a poporului egiptean Suveranitatea na­ţională a oricărui stat nu poate forma obiectul unei­ tranzacţii comerciale: ea nu poate fi vîndută, nici cumpărată. O astfel de propunere constituie o expresie a colonialismului într-o for­mă oarecum nouă Trebuie să se tină seama și de con­siderentul că în trecut colonialismul se străduia să nu admită independenta politică a popoarelor Orientului. A­­cum, întrucît această independenţă a şi fost cucerită de majoritatea ţărilor, colonialismul manevrează susţinînd că acţiunile sale, ca să spunem aşa, nu ar avea un conţinut politic. Propunerea S­ U­A în forma ei ac­tuală nu oferă, din păcate, un com­promis acceptabil pentru părţi. Rezolvarea propusă este o manifes­tare a vechii politici. În locul domina­ţiei unei singure puteri asupra Cana­lului de Suez, care în trecut era exer­citată de fapt de către Anglia, se propune acum dominaţia cîtorva state străine asupra acestui canal. Această propunere însă nu este realistă, întrucît ea nu ia in consi­derare schimbările fundamentale care au avut loc în ultimele decenii. Iată care sunt în fond cauzele pen­tru care delegaţia sovietică nu poate să fie de acord cu proiectul prezen­tat de delegaţia S.U.A. Acţiuni inadmisibile de stînjenire a navigaţiei pe canal Totodată, delegaţia sovietică tre­buie să facă următoarea declaraţie: Guvernul sovietic este informat că fosta Companie a Canalului de Suez, cu consimţămintul şi cu sprijinul anumitor cercuri engleze şi franceze, încearcă să dezorga­nizeze navigaţia de Canalul de Suez prin rechemarea piloţilor şi a celuilalt personal tehnic care deserveşte navigaţia. După cum anunţă agenţia Bri­tish United Press, fosta Companie a Canalului de Suez a oferit func­ţionarilor canalului un premiu e­­chivalent cu salariul pe doi ani, dacă ei vor rămîne „reali Compa­niei“, adică dacă vor înceta lucrul. Astfel, prin stînjenirea premedi­tată a activităţii normale a Cana­lului de Suez se încearcă să se dea impresia că guvernul Egiptu­lui nu ar fi in stare să asigure navigaţia pe canal. Asemenea ac­ţiuni de dezorganizare din partea fostei Companii a Canalului de Suez şi a cercurilor care sunt in legătură cu aceasta sunt absolut inadmisibile, atit din punctul de vedere al intereselor statelor care folosesc canalul, cit şi din punc­tul de vedere al intereselor păcii şi liniştei în această regiune, întru­cît aceste acţiuni au scopul vădit de a crea in mod artificial com­plicaţii internaţionale în zona Ca­nalului de Suez. Delegaţia sovietică cere statelor interesate să condamne cu hotă­­rire acţiunile menţionate şi să ia măsuri pentru a împiedica înfăp­tuirea acestui plan de dezorgani­zare. Principalele principii ale unei reglementări juste a problemei Suezului Care sunt principiile care după pă­rerea noastră ar fi putut fi puse la baza reglementării problemei Suezu­lui ? Ţinînd seama de schimbul de pă­reri care a avut loc în legătură cu problema Canalului de Suez, şi refe­ritor la căile reglementării divergen­țelor care există în această problemă­, guvernul sovietic este de părere că este necesar să se ia măsuri care să ducă la lichidarea încordării în re­giunea Canalului de Suez, la întări­rea încrederii între state. La aceasta contribuie dorința tot mai mare a guvernelor unei serii de state şi a cercurilor largi ale opiniei publice de a reglementa litigiul ivit printr-un compromis, ţinîndu se sea­ma în mod reciproc de interesele le­gitime. Rezolvarea problemei Suezu­lui trebuie să fie realizată exclusiv prin mijloace paşnice, în strictă con­formitate cu prevederile Cartei Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite. La această reglementare trebuie să se ţină seama pe deplin de drepturile suverane inalienabile ale statului e­­giptean asupra Canalului de Suez pre­cum şi de importanţa acestei căi de MUNKA Declaraţia lui D. T. ŞEPILOV LONDRA 21 (Agerpres). TASS transmite declaraţia făcută de D. T. Şepilov, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., în şedinţa din 21 august a conferinţei de la Londra în proble­ma Canalului de Suez . Domnule preşedinte, domnilor, Aş vrea să expun poziţia delegaţiei Conferinţa de la Londra în proble­ma Canalului de Suez, ale cărei lu­crări sunt urmărite cu atenţie încor­dată în întreaga lume, în ciuda tutu­ror lipsurilor şi încălcărilor care au fost comise în legătură cu organiza­rea Conferinţei, a şi efectuat o anu­mită muncă pozitivă. Care sînt aceste laturi pozitive ale conferinţei­ ? In primul rînd. In ajunul conferin­ţei, şi chiar în prima parte a desfă­şurării ei se mai puteau auzi voci care cereau aplicarea nu numai de sancţi­uni economice, ci chiar militare împo­triva Egiptului. Acum, glasurile aces­tor adepţi ai politicii de pe poziţii de forţă se fac tot mai puţin auzite. Sînt considerabil mai puţine apelurile războinice. Aceasta este, fără îndoială, un rezultat al influenţei opiniei pu­blice mondiale care cere să se scoată de pe ordinea de zi problema posibili­tăţii aplicării de măsuri militare. In al doilea rînd, In ajunul şi în prima parte a conferinţei, unii susţi­neau că naţionalizarea de către Egipt a Companiei Canalului de Suez este un act ilegal, că ea aproape că ar răs­turna normele în vigoare ale dreptului internaţional etc. Acum, acest mod de a pune problema a căzut. De fapt, acum nimeni nu mai contestă legalita­tea naţionalizării Companiei Canalu­lui de Suez, efectuată de guvernul egiptean. In al treilea rind, încă nu de mult, se auzeau voci care susţineau că Com­pania Suezului ar fi unicul mecanism posibil pentru asigurarea funcţio­nării Canalului de Suez şi că odată Uniunii Sovietice în legătură cu pro­punerile privind principiile şi meto­dele de reglementare a problemei Suezului, care au fost prezentate în cadrul acestei conferinţe. Aş vrea însă în primul rînd să fac cîteva observaţii, cu lichidarea acestei companii aproape s-ar dezorganiza întregul comerţ mondial în această zonă a globului şi relaţiile mondiale. La conferinţa noa­stră nu s-a prezentat nici un argu­ment serios în apărarea Companiei Canalului de Suez. Această companie şi-a încetat existenţa pentru totdeauna şi singurul proprietar legitim al cana­lului este stătut. Egipt. In al patrulea rînd. De curînd s-a afirmat că naţionalizarea Companiei Canalului de Suez de către Egipt ar nesocoti convenţia din 1888 şi ar pune sub semnul întrebării­­ libertatea de navigaţie pe canal. Faptele arată că în ciuda activităţii de dezorganizare dusă de fosta companie particulară a Canalului de Suez, canalul funcţio­nează fără întrerupere, traficul măr­furilor şi circulaţia vaselor după na­ţionalizare nu numai că nu s-au mic­şorat în comparaţie cu perioada co­respunzătoare a anului trecut sau cu trimestrele trecute, ci chiar au sporit. Guvernul egiptean şi-a reafirmat ho­­tărîrea fermă de a îndeplini princi­piile convenţiei din 1888, respectînd obligaţiile pe care şi le-a asumat Toate acestea caracterizează anu­mite laturi pozitive ale conferinţei, precum şi evoluţia în concepţii şi în noţiuni, care a survenit în acest timp în modul de a aborda problema Sue­zului. După schimbul general de păreri care a avut loc, la conferinţă au fost prezentate două proiecte de reglemen­tare a problemei Suezului: proiectul delegaţiei S.U.A. şi proiectul delega­ţiei Indiei, apă de care se folosesc multe state in­teresate în menţinerea libertăţii navi­gaţiei pe canal, pentru comerţul in­ternaţional şi comunicaţiile internaţio­nale. Libertatea navigaţiei pentru vasele tuturor naţiunilor trebuie garantată în mod temeinic printr-un nou acord in­ternaţional bazat pe principiile con­venţiei din 1888 şi care să corespundă noilor împrejurări şi spiritului vremii. Un astfel de acord internaţional ar putea să prevadă cam următoarele principii de bază : 1. — Canalul de Suez va fi întot­deauna liber şi deschis pentru tre­cerea vaselor comerciale şi militare ale tuturor statelor pe bază de e­­galitate in privinţa tarifelor de navigaţie şi a taxelor de staţio­nare in porturi şi in privinţa tu­turor condiţiilor de navigaţie. Totodată canalul nu va fi utilizat în dauna sau in folosul vreunui stat din cele interesate in naviga­ţia pe canal. 2. — Egiptul, în suveranitatea, în conducerea şi în administrarea căruia se află canalul, îşi va asuma urmă­toarele obligaţii : A­ . Să ia toate măsurile necesa­re pentru asigurarea deplinei li­bertăţi a navigaţiei pe Canalul de Suez şi pentru paza canalului şi a construcţiilor lui împotriva ori­căror încălcări ale libertăţii de navigaţie; B) . Să menţină canalul intr-o stare de navigaţie care să satis­facă necesităţile acesteia şi să corespundă nivelului actual al tehnicii; C) . Să efectueze lucrările de îmbunătăţire a condiţiilor de na­vigaţie necesare ridicării capaci­tăţii de trafic a Canalului de Suez, pentru ca volumul transporturilor să fie sporit in interesele comer­ţului internaţional şi ale Egiptu­lui ; D) Să ofere informaţii cores­punzătoare Organizaţiei Naţiuni­lor Unite asupra activităţii Ca­nalului de Suez. 3.­­ Toţi semnatarii acordului se obligă să nu comită în nici un fel de împrejurări, acţiuni care ar putea să încalce inviolabilitatea Canalului de Suez sau să aducă prejudicii materiale construcţiilor, instituţiilor, clădirilor şi lucrări­lor pe canal. In conformitate cu principiile prevăzute în Convenţia din 1888, Canalul de Suez nu va fi nicio­dată teatrul unor operaţiuni mi­litare; nu vor fi admise nici un fel de acţiuni duşmănoase sau acţiuni care să aibă drept scop încălcarea libertăţii navigaţiei pe canal si in porturile lui de acces. Canalul nu poate fi supus bloca­dei. 4. — Va fi stabilită o formă de colaborare internaţională în pro­blemele legate de asigurarea li­bertăţii navigaţiei pe Canalul de Suez, care să corespundă noilor împrejurări, spiritului vremii, precum şi principiilor şi scopuri­lor Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acestui lucru i-ar corespunde crea­rea unei Comisii consultative pentru Canalul de Suez în care să intre re­prezentanţi ai ţărilor interesate în menţinerea libertăţii navigaţiei pe canal. După părerea noastră, aceas­tă comisie ar putea avea de pildă ur­mătoarele funcţiuni: a — Să dea consultaţii ad­ministraţiei egiptene a­ canalului pentru realizarea libertăţii navi­gaţiei, precum şi în problema ta­rifelor; .. .— Să acorde la nevoie un ajutor corespunzător guvernului egiptean în menţinerea canalului în stare de navigaţie. c. — Să atragă atenţia guver­nului egiptean şi oricărui alt sem­natar al acordului asupra masu­rilor pe care comisia le consideră necesare pentru realizarea preve­derilor acordului. d. — Să menţină o legătură corespunzătoare cu Organizaţia Naţiunilor Unite, precum şi cu organizaţiile internaţionale care au legături cu navigaţia interna­ţională. In cazul în care se ivesc litigii legate de neîndeplinirea acordului, să ia măsuri pentru reglementa­rea unor astfel de litigii şi, în cazul necesar, să se adreseze Or­ganizaţiei Naţiunilor Unite. Componenţa comisiei consultative şi modul de alcătuire al acesteia pot fi stabilite printr-un acord. Pot fi supuse examinării şi orice alte propuneri îndreptate spre orga­nizarea colaborării internaţionale, propuneri care, dind garanţii în ceea ce priveşte libertatea navigaţiei de Ca­nalul de Suez, nu ar încălca în ace­laşi timp drepturile suverane ale E­­giptului. 5. — Trebuie supuse discuţiei pro­blema tarifelor in legătură cu trecerea vaselor prin Canalul de Suez, avind în vedere asigurarea stabilităţii lor, a­­proximativ la nivelul tarifelor actuale, precum şi procedura unor eventuale modificări a tarifelor intr-un sens sau altul dacă astfel de modificări vor fi dictate de considerente întemeiate privind menţinerea funcţionării nor­male şi rentabile a canalului. Cu toţii suntem de acord că deţi­nătorii de acţiuni ai fostei Companii a Canalului de Suez vor primi o compensaţie­­corespunzătoare din par­tea Egiptului. Acestea sînt considerentele guver­nului sovietic în legătură cu princi­piile de bază ale reglementării pro­blemei Canalului de Suez. La 20 august, dl Krishna Menen, reprezentantul Indiei, a făcut propu­neri în numele guvernului său, pro­puneri îndreptate spre rezolvarea paş­nică şi rapidă a problemelor ivite în legătură cu situaţia creată în jurul Canalului de Suez. Aceste propu­neri ale Indiei se caracterizează prin năzuinţa de a se realiza un acord re­ciproc avantajos care să ţină seama a­­tît de drepturile naţionale şi de dem­nitatea Egiptului, cit şi de interesele în funcţionarea neîntreruptă a Cana­lului de Suez ale tuturor statelor din lume. După părerea delegaţiei sovietice, propunerile guvernului Indiei cores­­pund intereselor cauzei şi de aceea delegaţia sovietică nu prezintă la rîndul său nici un fel de proiect separat, considerînd că este posibil să se alăture propunerilor Indiei. Pentru viitor ar fi indicat să se cadă de acord asupra înfiinţării unei Comisii de pregătire alcătuită de exemplu din reprezentanţi ai următoa­relor state: Egipt, India, Statele Unite, Anglia, Franţa, Uniunea So­vietică. O propunere analoagă a fost pre­zentată astăzi şi de către delegaţia Indoneziei. Constituirea unei aseme­nea comisii nu ar lipsi Egiptul de drepturi şi i-ar da posibilitatea să participe în mod rodnic şi pe bază de egalitate în drepturi la un astfel de colectiv. Comisia ar putea să pre­cizeze locul activităţii sale acceptabil pentru toţi membrii comisiei şi să-şi înceapă .neîntîrziat activitatea. Sarci­na comisiei ar consta în studierea a­­mănunţită a materialelor actualei con­ferinţe, a proiectelor de rezolvare a problemei Canalului de Suez care au fost prezentate şi a celorlalte eventu­ale propuneri în scopul de a confrun­ta diferitele puncte de vedere şi de a încerca să elaboreze principii de regle­mentare a problemei Suezului, accep­tabile pentru toţi- In sarcina comisiei ar putea să intre de asemenea pregăti­rea proiectului unei noi convenţii sau a unui acord suplimentar la convenţia de la Constantinopol din 1888, ţinîndu-se seama de noile împrejurări, de spiritul vremii, călăuzindu-se după principiile îmbinării juste a intereselor statului egiptean suveran cu interesele ţă­rilor care folosesc canalul. Efectuînd aceste lucrări, Comisia de pregătire ar putea să convoace într-un viitor apropiat o conferinţă cu drepturi depline a tuturor statelor care au sem­nat convenţia din 1888, precum şi a tuturor statelor care se folosesc de Ca­nalul de Suez, pentru ca în această conferinţă să fie adoptată o nouă con­venţie sau un acord suplimentar la convenţia din 1888 şi să fie rezolvate toate celelalte probleme legate de a­­sigurarea libertăţii navigaţiei pe Ca­nalul de Suez. Cred că o asemenea procedură ne-ar permite să obţinem cel mai bun re­zultat în abordarea problemei Canalu­lui de Suez, care continuă să frămînte cercurile largi ale opiniei publice, in­teresate în reglementarea paşnică a acestei probleme. In ceea ce priveşte Uniunea Sovietică, ea va depune şi de acum înainte toate eforturile pen­tru ca această problemă să fie rezol­vată în mod echitabil în interesele în­tăririi încrederii între state, nu intere­sele păcii. Unele laturi pozitive ale conferinţei (Text prescurtat) Şedinţa din 21 august LONDRA 21 (Agerpres). — Şedin­ţa din 21 august a conferinţei in problema Canalului de Suez a început la ora 15, ora locală­ Şedinţa a fost consacrată expunerii punctului de ve­dere al delegaţilor asupra propuneri­lor prezentate în şedinţa din 20 au­gust de J F. Dulles şi K. P. Menen. Primul a luat cuvîntul ministrul A­­facerilor Externe al Pakistanului, Cioudhuri. El a declarat în numele de­legaţiei sale, precum şi în numele de­legaţiilor Iranului, Etiopiei şi Turciei că aceste ţări se alătură propunerilor delegaţiei S.U­A , cu anumite amen­damente. Cioudhuri a dat citire aces­tor amendamente care au un simplu caracter de redacare şi care nu schim­bă cu nimic esenţa propunerilor S.U.A J. F Dulles a declarat că este de acord cu amendamentele propuse­Delegatul Suediei s-a pronunţat de asemenea în favoarea propunerii lui Dulles cu amendamentele reprezentan­tului Pakistanului Reprezentantul Spaniei, marchizul de Santa , Cruz a criticat, principiul internaţionalizării canalului şi a pro­pus un amendament la propunerea lui Dulles, cerînd ca administrarea viitoa­­re a canalului să fie condusă nu de o companie internaţională cum a ce­rut secretarul de stat american, ci de ,,un consiliu de administraţie egip­tean în care să fie reprezentate în mod adecvat ţările care sînt interesate în navigarea prin canal". Reprezentantul Noii Zeelande s-a pronunţat împotriva propunerii spani­ole şi a sprijinit propunerea lui Dul­,­res cu amendamentul pakistanez ac­ceptat de acesta Reprezentanţii Nor­vegiei şi Danemarcei au sprijinit de­­asemenea propunerea americană. De­legaţii Australiei Italiei, Germaniei Federale, Japoniei, Olandei şi Portu­galiei au susţinut acelaşi punct de vedere. In cadrul şedinţei, a luat de ase­menea cuvîntul delegatul Ceylonului. Reprezentantul Indoneziei, ministrul de Externe Abdulgani s-a pronunţat în favoarea propunerii indiene, ară­­tînd că ea îmbină interesele ţărilor care folosesc canalul şi drepturile de suveranitate ale Egiptului. In cadrul şedinţei a luat de aseme­nea cuvîntul D. T. Şepilov, ministrul Afacerilor Externe al Uniunii Sovie­tice, şeful delegaţiei U.R.S.S. (Textul cuvîntării se publică mai sus)­­AngFa s-a raliat de asemenea pro­punerii secretarului de stat american așa cum a fost modificată de acesta după amendamentul pakistanez. Oamenii muncii din Republica Federală Germană protestează cu vehemenţă împotriva interzicerii Partidului Comunist din Germa­nia. Prin demonstraţii de masă — clişeele noastre din stingă repre­zintă astfel de demonstraţii la Hamburg (sus) şi Bremen (jos) — prin mitinguri de protest, moţiuni şi scrisori de protest, muncitori­mea vest-germană, sprijinită de o mare parte a reprezentanţilor al­tor pături sociale, luptă împotriva acestei măsuri fasciste a cercu­rilor militariste şi revanşarde. Oamenii muncii din Germania nu au uitat zilele lui 1933, cînd după venirea lui Hitler la putere, instaurarea terorii celei mai sînge­­roase a început tot prin interzice­rea Partidului Comunist din Ger­mania. Clişeele din dreapta repre­zintă documente ale acelei epoci. Ziarele fasciste anunţau cu titluri mari interzicerea partidului. Puţin după aceea, scene ca cea din cli­şeul de jos (dreapta) au devenit obişnuite în viaţa Germaniei hitle­­riste. Pentru ca aceasta să nu se mai repete luptă cu hotărîre oamenii muncii vest germani avînd spri­jinul internaţionalist al oamenilor muncii din Întreaga lume. Sosirea lui K. E. Voroşilov la Helsinki HELSINKI 21 (Agerpres). — TASS: La invitaţia lui U. K­ Kekkonen, preşedintele Republicii Finlandeze, la 21 august a sosit în vizită la Hel­sinki K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.SS., şi persoanele care îl înso­ţesc : A. F. Gorkin, secretarul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., N. A. Mihailov, ministrul Culturii al U.R.S.S., F D. Varakin, ministrul Industriei Hîrtiei şi Prelu­crării Lemnului. In întîmpinarea înaltului oaspete din Uniunea Sovietică au venit U. K Kekkonen, preşedintele Republicii Fin­landeze, V. J. Sukso­­ainen preşedin­tele Seimului, K- A. Fagerholm, prim ministru, R Topingern, ministrul Afacerilor Externe, membri ai guver­nului şi numeroase alte personalităţi. L. Aho, preşedintele Consiliului Municipal al oraşului Helsinki, a adre­sat un cuvînt de salut. Această vizită — a spus el — este cu atît mai istorică şi remarcabilă cu cît ea are loc pentru prima oară. In vizita dvs., domnule preşedinte, vedem o nouă şi mai puternică dovadă a dezvoltării pozitive şi favorabile în re­laţiile de vecinătate dintre Finlanda şi Uniunea Sovietică. Suntem­ convinşi că vizita voastră va întări şi va apro­pia şi mai mult aceste relaţii şi va consolida premisele păcii şi colaboră­rii creatoare atît între popoarele noas­tre cît­ şi între popoarele­ lumii întregi. Salutîndu-vă în mod cordial domnu­le preşedinte, cu prilejul sosirii în ca­pitala Finlandei, îndrăznesc să sper că în cursu­l acestor zile vă veţi simţi bine în ţara noastră, în capitala ei şi în rîndurile poporului finlandez, precum şi că în cursul scurtei veri finlandeze veţi rămîne cu amintiri plăcute. In faţa microfonului a trecut K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., care a spus: Sosind în capitala Finlandei prie­tene, în numele poporului sovietic şi al meu personal, transmit poporului finlandez şi dvs., domnule preşedinte cele mai cordiale salutări. Mie şi celor care mă însoţesc ne face o mare plăcere faptul că avem posibilitatea să cunoaştem viaţa ta­lentatului şi harnicului popor finlan­dez. Sîntem bucuroşi că vizita noas­tră va permite extinderea şi întărirea contactelor cu oameni de stat ai Republicii Finlandeze în interesul consolidării continue a bunelor rela­ţii între ţările noastre, ca între buni vecini Poporul sovietic acordă o înaltă preţuire şi respectă relaţiile de adevă­rată bună vecinătate care s-au dez­voltat atît de rodnic în ultimii ani în interesul celor două ţări ale noastre, în interesul păcii generale şi secu­rităţii. Aş vrea să exprim ferma convinge­re că relaţiile dintre Uniunea Sovieti­că şi Finlanda trebuie şi vor înflori şi pe viitor pe baza adevăratei priete­nii şi a încrederii reciproce. Permiteţi-mi, domnule preşedinte, să vă mulţumesc călduros pentru ama­bila invitaţie de a vizita ţara dvs. Vă mulţumesc din toată inima, d-le primar, pentru cordialele cuvinte de salut, cu care aţi întîmpinat delegaţia noastră. Doresc din toată inima prosperitate şi fericire poporului Republicii Fin­landeze şi propăşire capitalei sale — orașul Helsinki. O istorie care nu trebuie să se mai repete Plenara Consiliului Central al sindicatelor din Polonia VARŞOVIA 21 (Agerpres). P.A.P.: La Varşovia s-a deschis cea de a VIII-a plenară a Consiliului central al sindicatelor din Polonia. Ordinea de zi a plenarei cuprinde: raportul lui W. Klosiewicz, preşedintele Consi­liului central al sindicatelor din­­ Po­lonia, „cu privire la dezvoltarea de­mocraţiei muncitoreşti în întreprinderi, cu privire la ridicarea rolului sindica­telor în viaţa politică şi economică a ţării“, precum şi probleme organiza­torice. La lucrările plenarei iau parte S. Yedrychowski, E. Stawinski, mem­bri supleanţi ai Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Y. Alb­recht, secretar al C.C. al P.M.U.P. Luînd cuvîntul în legătură cu pri­­mul punct de pe ordinea de zi, W. Klosiewicz, preşedintele Consiliului central a! sindicatelor, a analizat în spirit critic activitatea sindicatelor și a caracterizat sarcinile care stau în fața sindicatelor în vederea îndeplinir­rii planurilor economice. O mare­ parte din raportul lui W. Klosiewicz a fost consacrată creșterii rolului sin­dicatelor în întreprinderile industrial, participării lor la elaborarea planuri­lor de stat, sporirii răspunderii lor pentru indicii economici ai întreprin­derilor. Apoi a început discutarea raportu­lui. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Piaţa Scînteii — Tel. 7.60.10; 7.60.20 ; 7.60.40. — Secţia Scrisori: Tel. 7.74.25. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii .1. V. STALIN* Miercuri 22 august 1956 — Pfr. 2.746 ►------------------------------­ Revendicările oamenilor muncii englezi supuse Congresului anual al sindicatelor britanice LONDRA 21 (Agerpres). — Agen­ţia Reuter anunţă că a fost dată pu­blicităţii ordinea de zi a celui de-al 89-lea Congres anual al sindicatelor britanice (T.U.C.), care va avea loc de la 3 la 7 septembrie la Brighton. La congres, la care vor fi repre­zentaţi peste 8 milioane de munci­tori organizaţi în sindicate, vor fi examinate 89 de rezoluţii. Cea mai mare parte dintre ele sînt consacrate problemelor interne ale Angliei, cu­­prinzînd critici la adresa politicii e­conomice a guvernului conservator şi a automatizării introduse în diferite ramuri industriale, ceea ce a dus la creşterea şomajului în Anglia. Un număr de nouă rezoluţii consacrate situaţiei internaţionale se referă la necesitatea interzicerii armelor ato­mice şi cu hidrogen, la dezvoltarea comerţului est-vest, la acordarea dreptului la autodeterminare către ciprioţi şi la problema relaţiilor din­tre sindicatele din diferite ţări. Informaţii . Marţi seara, ambasadorul extraor­dinar şi plenipotenţiar al R.P Polone la Bucureşti, Jan Izydorczyk, a oferit un, cocktail cu prilejul apropiatei sale plecări din România.­­ La reuniune au luat parte tovarăşii: Al- Drăghici general colonel L. Sălă­­jan, G. Preoteasa, Ghizela Vass, St. Cleja, A. Mălnăşan, V. Steriopol, C. Frantescu, şeful protocolului Ministe­rului Afacerilor Externe, N. Zlatev, director adjunct,dr. Ministerul Afaceri­lor Externe, reprezentanţi ai presei Au participat şefii unor misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucureşti Marţi după amiază s-a înapoiat în Capitală, venind din Uniunea Sovie­tică, unde şi-a petrecut concediul de odihnă, acad. prof. dr. C.I. Parhon, preşedintele de onoare al Academiei R.P.R., preşedintele A.R.L.U.S.-ului La invitaţia Institutului român pen­tru relaţiile culturale cu străinătatea, marţi seara a sosit în Capitală im­presarul american Billy Rose împreu­nă cu soţia, pentru a discuta posibili­­tăţile unor schimburi artistice între S.U.A şi RPR. Cronică Prezidiul Marii Adunări Naţionale, ţinînd seama de necesitatea întăririi conducerii Ministerului Căilor Ferate şi de cererea Iov Ionel Diaconescu de a fi eliberat din funcţia de minis­tru al Căilor Ferate, a numit la pro­­punerea guvernului, ca ministru al Căilor Ferate pe tov. Ion Cozma. Prin hotărîrea Consiliului de Miniș­­tri tov.­­ Diaconescu , a fost numit prim-locțiitor al ministrului Căilor Ferate. SPECTACOLE Miercuri 22 august 1956 CINEMATOGRAFE: OTHELLO , Pa­tria, Bucureşti, înfrăţirea între popoa­re. Doina. Libertăţii ; MAMA: Maghe­­ru, I C. Frimu, Alexandru Sahia Mo­şilor ; FUM IN PĂDURE şi MAEŞTRII BALETULUI GRUZIN : Filimon Sîrbu, Elena Pavel, 8 Martie; VOCI DE PRIMAVARA, Completare Teatrul Armatei : Vasile Alecsandri, Lu­mina. Mioriţa N Bălcescu : ROŞU ŞI NEGRU (seria II-a) :­­ Vladimi­­rescu, 1 Mai ; BRIGADA DE TAN­­CHIŞTI şi PIONIER nr. 4: Central: Gheorghe Doja ; FURTUNA ECHINOC­­ŢIULUI : Victoria ; UN CICLU DE FILME ROMINEŞTI : Maxim Gorki ; MAXIM MINCIUNA : Tineretului ; FRUMUSEŢI DE VEACURI. DANSURI POPULARE IUGOSLAVE VOINICUL MARKO: Timpuri Noi; PERIPEŢIILE BRAVULUI SOLDAT SVEIK : Alexan­­dru Popov; PE RĂSPUNDEREA MEA: Griviţa ; DRUM PERICULOS : Vasili Roaită ; SUPUSUL : Cultural : PO­PESCU 10 IN CONTROL. LA MERE Unirea : VALEA VERDE. ŞI ILIE FACI SPORT : Constantin David; NUFARUL ROŞU : Carp­aţi ; ACCIDENTUL; PIO­NIER nr 4 : Arta ; COVORUL FER­MECAT: Munca ; SUFLETE IMPIE­TRITE : 23 August ; 1ARTA.MA : Deni­ca Simo; ALI BABA ŞI CEI 40 gfei HOŢI N. GRIGORESCU: Iile Pintifie CHITARELE DRAGOSTEI. PIONIER nr. 4 : Popular ; DESFĂȘURAREA. F ILIE FACE SPORT: Mihail Eminescu STAR FARA VOIE : Volga ; CONTELE DE MONTE CRISTO (seria I­-a) 8 Mai. Coşbuc; CURG APELE TUL­BURI : Olga Bande; CIOCIRLIA ; ILIE TN LUNA PE MIERE: Aure Vlaicu. STAS - 3452 - 52

Next