Munca, august 1956 (Anul 12, nr. 2730-2754)
1956-08-22 / nr. 2748
pag. 4 Lucrările conferinţei de la Londra în problema Canalului de Suez Proiectul delegaţiei americane este incompatibil cu drepturile suverane ale Egiptului asupra Canalului de Suez Aş vrea să mă refer în primul rînd la documentul prezentat de delegaţia sa. Ni se spune că documentul prezentat poate servi ca un proiect de apel către Egipt. Din păcate însă el ignorează întru totul poziţia Egiptului, care a fost expusă în repetate rînduri de către conducătorii săi în declaraţii oficiale, precum şi in presă, şi care este cunoscută de toţi participanţii la această conferinţă. Un asemenea apel n-ar contribui la crearea condiţiilor care să permită elaborarea unui acord reciproc acceptabil Condiţia hotărîtoare pentru un acord reciproc acceptabil în problema Suezului este, desigur asigurarea drepturilor suverane ale Egiptului asupra Canalului de Suez, îmbinarea justă a intereselor beneficiarilor străini ai canalului cu interesele statului egiptean. In mîinile cui va găsi administrarea canalului şi cit de concret va fi înfăptuit acest principiu al îmbinării juste a intereselor — iată în ce constă problema principală în momentul de faţă. Proiectul prezentat de delegaţia S.U.A. presupune ca administrarea canalului să nul fie în mîinile Egiptului ci în mîinile unui organ internaţional — administraţia Canalului de Suez Acestui organ. Egiptul trebuie „să-i ofere toate drepturile şi posibilităţile“ pentru administrarea Canalului de Suez. Aşadar, Egiptul trebuie să renunţe de fapt la drepturile sale suverane în favoarea unui organ internaţional, aflat în mîinile unui grup de state care vor dispune de un bun naţional egiptean. După cum relata agenţia France Presse, la 18 august guvernul egiptean a declarat că nu va fi de acord niciodată cu crearea unui organ internaţional de administrare a Canalului de Suez, că crearea unui asemenea organ „ar fi o ştirbire a suveranităţii şi o jignire a demnităţii Egiptului". Ideea formulată aici de reprezentantul Australiei, aceea de a „răscumpăra" de la Egipt drepturile suverane care îi aparţin asupra Canalului de Suez, este cu totul incompatibilă cu respectarea demnităţii naţionale a poporului egiptean Suveranitatea naţională a oricărui stat nu poate forma obiectul unei tranzacţii comerciale: ea nu poate fi vîndută, nici cumpărată. O astfel de propunere constituie o expresie a colonialismului într-o formă oarecum nouă Trebuie să se tină seama și de considerentul că în trecut colonialismul se străduia să nu admită independenta politică a popoarelor Orientului. Acum, întrucît această independenţă a şi fost cucerită de majoritatea ţărilor, colonialismul manevrează susţinînd că acţiunile sale, ca să spunem aşa, nu ar avea un conţinut politic. Propunerea S UA în forma ei actuală nu oferă, din păcate, un compromis acceptabil pentru părţi. Rezolvarea propusă este o manifestare a vechii politici. În locul dominaţiei unei singure puteri asupra Canalului de Suez, care în trecut era exercitată de fapt de către Anglia, se propune acum dominaţia cîtorva state străine asupra acestui canal. Această propunere însă nu este realistă, întrucît ea nu ia in considerare schimbările fundamentale care au avut loc în ultimele decenii. Iată care sunt în fond cauzele pentru care delegaţia sovietică nu poate să fie de acord cu proiectul prezentat de delegaţia S.U.A. Acţiuni inadmisibile de stînjenire a navigaţiei pe canal Totodată, delegaţia sovietică trebuie să facă următoarea declaraţie: Guvernul sovietic este informat că fosta Companie a Canalului de Suez, cu consimţămintul şi cu sprijinul anumitor cercuri engleze şi franceze, încearcă să dezorganizeze navigaţia de Canalul de Suez prin rechemarea piloţilor şi a celuilalt personal tehnic care deserveşte navigaţia. După cum anunţă agenţia British United Press, fosta Companie a Canalului de Suez a oferit funcţionarilor canalului un premiu echivalent cu salariul pe doi ani, dacă ei vor rămîne „reali Companiei“, adică dacă vor înceta lucrul. Astfel, prin stînjenirea premeditată a activităţii normale a Canalului de Suez se încearcă să se dea impresia că guvernul Egiptului nu ar fi in stare să asigure navigaţia pe canal. Asemenea acţiuni de dezorganizare din partea fostei Companii a Canalului de Suez şi a cercurilor care sunt in legătură cu aceasta sunt absolut inadmisibile, atit din punctul de vedere al intereselor statelor care folosesc canalul, cit şi din punctul de vedere al intereselor păcii şi liniştei în această regiune, întrucît aceste acţiuni au scopul vădit de a crea in mod artificial complicaţii internaţionale în zona Canalului de Suez. Delegaţia sovietică cere statelor interesate să condamne cu hotărire acţiunile menţionate şi să ia măsuri pentru a împiedica înfăptuirea acestui plan de dezorganizare. Principalele principii ale unei reglementări juste a problemei Suezului Care sunt principiile care după părerea noastră ar fi putut fi puse la baza reglementării problemei Suezului ? Ţinînd seama de schimbul de păreri care a avut loc în legătură cu problema Canalului de Suez, şi referitor la căile reglementării divergențelor care există în această problemă, guvernul sovietic este de părere că este necesar să se ia măsuri care să ducă la lichidarea încordării în regiunea Canalului de Suez, la întărirea încrederii între state. La aceasta contribuie dorința tot mai mare a guvernelor unei serii de state şi a cercurilor largi ale opiniei publice de a reglementa litigiul ivit printr-un compromis, ţinîndu se seama în mod reciproc de interesele legitime. Rezolvarea problemei Suezului trebuie să fie realizată exclusiv prin mijloace paşnice, în strictă conformitate cu prevederile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. La această reglementare trebuie să se ţină seama pe deplin de drepturile suverane inalienabile ale statului egiptean asupra Canalului de Suez precum şi de importanţa acestei căi de MUNKA Declaraţia lui D. T. ŞEPILOV LONDRA 21 (Agerpres). TASS transmite declaraţia făcută de D. T. Şepilov, ministrul Afacerilor Externe al U.R.S.S., în şedinţa din 21 august a conferinţei de la Londra în problema Canalului de Suez . Domnule preşedinte, domnilor, Aş vrea să expun poziţia delegaţiei Conferinţa de la Londra în problema Canalului de Suez, ale cărei lucrări sunt urmărite cu atenţie încordată în întreaga lume, în ciuda tuturor lipsurilor şi încălcărilor care au fost comise în legătură cu organizarea Conferinţei, a şi efectuat o anumită muncă pozitivă. Care sînt aceste laturi pozitive ale conferinţei ? In primul rînd. In ajunul conferinţei, şi chiar în prima parte a desfăşurării ei se mai puteau auzi voci care cereau aplicarea nu numai de sancţiuni economice, ci chiar militare împotriva Egiptului. Acum, glasurile acestor adepţi ai politicii de pe poziţii de forţă se fac tot mai puţin auzite. Sînt considerabil mai puţine apelurile războinice. Aceasta este, fără îndoială, un rezultat al influenţei opiniei publice mondiale care cere să se scoată de pe ordinea de zi problema posibilităţii aplicării de măsuri militare. In al doilea rînd, In ajunul şi în prima parte a conferinţei, unii susţineau că naţionalizarea de către Egipt a Companiei Canalului de Suez este un act ilegal, că ea aproape că ar răsturna normele în vigoare ale dreptului internaţional etc. Acum, acest mod de a pune problema a căzut. De fapt, acum nimeni nu mai contestă legalitatea naţionalizării Companiei Canalului de Suez, efectuată de guvernul egiptean. In al treilea rind, încă nu de mult, se auzeau voci care susţineau că Compania Suezului ar fi unicul mecanism posibil pentru asigurarea funcţionării Canalului de Suez şi că odată Uniunii Sovietice în legătură cu propunerile privind principiile şi metodele de reglementare a problemei Suezului, care au fost prezentate în cadrul acestei conferinţe. Aş vrea însă în primul rînd să fac cîteva observaţii, cu lichidarea acestei companii aproape s-ar dezorganiza întregul comerţ mondial în această zonă a globului şi relaţiile mondiale. La conferinţa noastră nu s-a prezentat nici un argument serios în apărarea Companiei Canalului de Suez. Această companie şi-a încetat existenţa pentru totdeauna şi singurul proprietar legitim al canalului este stătut. Egipt. In al patrulea rînd. De curînd s-a afirmat că naţionalizarea Companiei Canalului de Suez de către Egipt ar nesocoti convenţia din 1888 şi ar pune sub semnul întrebării libertatea de navigaţie pe canal. Faptele arată că în ciuda activităţii de dezorganizare dusă de fosta companie particulară a Canalului de Suez, canalul funcţionează fără întrerupere, traficul mărfurilor şi circulaţia vaselor după naţionalizare nu numai că nu s-au micşorat în comparaţie cu perioada corespunzătoare a anului trecut sau cu trimestrele trecute, ci chiar au sporit. Guvernul egiptean şi-a reafirmat hotărîrea fermă de a îndeplini principiile convenţiei din 1888, respectînd obligaţiile pe care şi le-a asumat Toate acestea caracterizează anumite laturi pozitive ale conferinţei, precum şi evoluţia în concepţii şi în noţiuni, care a survenit în acest timp în modul de a aborda problema Suezului. După schimbul general de păreri care a avut loc, la conferinţă au fost prezentate două proiecte de reglementare a problemei Suezului: proiectul delegaţiei S.U.A. şi proiectul delegaţiei Indiei, apă de care se folosesc multe state interesate în menţinerea libertăţii navigaţiei pe canal, pentru comerţul internaţional şi comunicaţiile internaţionale. Libertatea navigaţiei pentru vasele tuturor naţiunilor trebuie garantată în mod temeinic printr-un nou acord internaţional bazat pe principiile convenţiei din 1888 şi care să corespundă noilor împrejurări şi spiritului vremii. Un astfel de acord internaţional ar putea să prevadă cam următoarele principii de bază : 1. — Canalul de Suez va fi întotdeauna liber şi deschis pentru trecerea vaselor comerciale şi militare ale tuturor statelor pe bază de egalitate in privinţa tarifelor de navigaţie şi a taxelor de staţionare in porturi şi in privinţa tuturor condiţiilor de navigaţie. Totodată canalul nu va fi utilizat în dauna sau in folosul vreunui stat din cele interesate in navigaţia pe canal. 2. — Egiptul, în suveranitatea, în conducerea şi în administrarea căruia se află canalul, îşi va asuma următoarele obligaţii : A . Să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea deplinei libertăţi a navigaţiei pe Canalul de Suez şi pentru paza canalului şi a construcţiilor lui împotriva oricăror încălcări ale libertăţii de navigaţie; B) . Să menţină canalul intr-o stare de navigaţie care să satisfacă necesităţile acesteia şi să corespundă nivelului actual al tehnicii; C) . Să efectueze lucrările de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie necesare ridicării capacităţii de trafic a Canalului de Suez, pentru ca volumul transporturilor să fie sporit in interesele comerţului internaţional şi ale Egiptului ; D) Să ofere informaţii corespunzătoare Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra activităţii Canalului de Suez. 3. Toţi semnatarii acordului se obligă să nu comită în nici un fel de împrejurări, acţiuni care ar putea să încalce inviolabilitatea Canalului de Suez sau să aducă prejudicii materiale construcţiilor, instituţiilor, clădirilor şi lucrărilor pe canal. In conformitate cu principiile prevăzute în Convenţia din 1888, Canalul de Suez nu va fi niciodată teatrul unor operaţiuni militare; nu vor fi admise nici un fel de acţiuni duşmănoase sau acţiuni care să aibă drept scop încălcarea libertăţii navigaţiei pe canal si in porturile lui de acces. Canalul nu poate fi supus blocadei. 4. — Va fi stabilită o formă de colaborare internaţională în problemele legate de asigurarea libertăţii navigaţiei pe Canalul de Suez, care să corespundă noilor împrejurări, spiritului vremii, precum şi principiilor şi scopurilor Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acestui lucru i-ar corespunde crearea unei Comisii consultative pentru Canalul de Suez în care să intre reprezentanţi ai ţărilor interesate în menţinerea libertăţii navigaţiei pe canal. După părerea noastră, această comisie ar putea avea de pildă următoarele funcţiuni: a — Să dea consultaţii administraţiei egiptene a canalului pentru realizarea libertăţii navigaţiei, precum şi în problema tarifelor; .. .— Să acorde la nevoie un ajutor corespunzător guvernului egiptean în menţinerea canalului în stare de navigaţie. c. — Să atragă atenţia guvernului egiptean şi oricărui alt semnatar al acordului asupra masurilor pe care comisia le consideră necesare pentru realizarea prevederilor acordului. d. — Să menţină o legătură corespunzătoare cu Organizaţia Naţiunilor Unite, precum şi cu organizaţiile internaţionale care au legături cu navigaţia internaţională. In cazul în care se ivesc litigii legate de neîndeplinirea acordului, să ia măsuri pentru reglementarea unor astfel de litigii şi, în cazul necesar, să se adreseze Organizaţiei Naţiunilor Unite. Componenţa comisiei consultative şi modul de alcătuire al acesteia pot fi stabilite printr-un acord. Pot fi supuse examinării şi orice alte propuneri îndreptate spre organizarea colaborării internaţionale, propuneri care, dind garanţii în ceea ce priveşte libertatea navigaţiei de Canalul de Suez, nu ar încălca în acelaşi timp drepturile suverane ale Egiptului. 5. — Trebuie supuse discuţiei problema tarifelor in legătură cu trecerea vaselor prin Canalul de Suez, avind în vedere asigurarea stabilităţii lor, aproximativ la nivelul tarifelor actuale, precum şi procedura unor eventuale modificări a tarifelor intr-un sens sau altul dacă astfel de modificări vor fi dictate de considerente întemeiate privind menţinerea funcţionării normale şi rentabile a canalului. Cu toţii suntem de acord că deţinătorii de acţiuni ai fostei Companii a Canalului de Suez vor primi o compensaţiecorespunzătoare din partea Egiptului. Acestea sînt considerentele guvernului sovietic în legătură cu principiile de bază ale reglementării problemei Canalului de Suez. La 20 august, dl Krishna Menen, reprezentantul Indiei, a făcut propuneri în numele guvernului său, propuneri îndreptate spre rezolvarea paşnică şi rapidă a problemelor ivite în legătură cu situaţia creată în jurul Canalului de Suez. Aceste propuneri ale Indiei se caracterizează prin năzuinţa de a se realiza un acord reciproc avantajos care să ţină seama atît de drepturile naţionale şi de demnitatea Egiptului, cit şi de interesele în funcţionarea neîntreruptă a Canalului de Suez ale tuturor statelor din lume. După părerea delegaţiei sovietice, propunerile guvernului Indiei corespund intereselor cauzei şi de aceea delegaţia sovietică nu prezintă la rîndul său nici un fel de proiect separat, considerînd că este posibil să se alăture propunerilor Indiei. Pentru viitor ar fi indicat să se cadă de acord asupra înfiinţării unei Comisii de pregătire alcătuită de exemplu din reprezentanţi ai următoarelor state: Egipt, India, Statele Unite, Anglia, Franţa, Uniunea Sovietică. O propunere analoagă a fost prezentată astăzi şi de către delegaţia Indoneziei. Constituirea unei asemenea comisii nu ar lipsi Egiptul de drepturi şi i-ar da posibilitatea să participe în mod rodnic şi pe bază de egalitate în drepturi la un astfel de colectiv. Comisia ar putea să precizeze locul activităţii sale acceptabil pentru toţi membrii comisiei şi să-şi înceapă .neîntîrziat activitatea. Sarcina comisiei ar consta în studierea amănunţită a materialelor actualei conferinţe, a proiectelor de rezolvare a problemei Canalului de Suez care au fost prezentate şi a celorlalte eventuale propuneri în scopul de a confrunta diferitele puncte de vedere şi de a încerca să elaboreze principii de reglementare a problemei Suezului, acceptabile pentru toţi- In sarcina comisiei ar putea să intre de asemenea pregătirea proiectului unei noi convenţii sau a unui acord suplimentar la convenţia de la Constantinopol din 1888, ţinîndu-se seama de noile împrejurări, de spiritul vremii, călăuzindu-se după principiile îmbinării juste a intereselor statului egiptean suveran cu interesele ţărilor care folosesc canalul. Efectuînd aceste lucrări, Comisia de pregătire ar putea să convoace într-un viitor apropiat o conferinţă cu drepturi depline a tuturor statelor care au semnat convenţia din 1888, precum şi a tuturor statelor care se folosesc de Canalul de Suez, pentru ca în această conferinţă să fie adoptată o nouă convenţie sau un acord suplimentar la convenţia din 1888 şi să fie rezolvate toate celelalte probleme legate de asigurarea libertăţii navigaţiei pe Canalul de Suez. Cred că o asemenea procedură ne-ar permite să obţinem cel mai bun rezultat în abordarea problemei Canalului de Suez, care continuă să frămînte cercurile largi ale opiniei publice, interesate în reglementarea paşnică a acestei probleme. In ceea ce priveşte Uniunea Sovietică, ea va depune şi de acum înainte toate eforturile pentru ca această problemă să fie rezolvată în mod echitabil în interesele întăririi încrederii între state, nu interesele păcii. Unele laturi pozitive ale conferinţei (Text prescurtat) Şedinţa din 21 august LONDRA 21 (Agerpres). — Şedinţa din 21 august a conferinţei in problema Canalului de Suez a început la ora 15, ora locală Şedinţa a fost consacrată expunerii punctului de vedere al delegaţilor asupra propunerilor prezentate în şedinţa din 20 august de J F. Dulles şi K. P. Menen. Primul a luat cuvîntul ministrul Afacerilor Externe al Pakistanului, Cioudhuri. El a declarat în numele delegaţiei sale, precum şi în numele delegaţiilor Iranului, Etiopiei şi Turciei că aceste ţări se alătură propunerilor delegaţiei S.UA , cu anumite amendamente. Cioudhuri a dat citire acestor amendamente care au un simplu caracter de redacare şi care nu schimbă cu nimic esenţa propunerilor S.U.A J. F Dulles a declarat că este de acord cu amendamentele propuseDelegatul Suediei s-a pronunţat de asemenea în favoarea propunerii lui Dulles cu amendamentele reprezentantului Pakistanului Reprezentantul Spaniei, marchizul de Santa , Cruz a criticat, principiul internaţionalizării canalului şi a propus un amendament la propunerea lui Dulles, cerînd ca administrarea viitoare a canalului să fie condusă nu de o companie internaţională cum a cerut secretarul de stat american, ci de ,,un consiliu de administraţie egiptean în care să fie reprezentate în mod adecvat ţările care sînt interesate în navigarea prin canal". Reprezentantul Noii Zeelande s-a pronunţat împotriva propunerii spaniole şi a sprijinit propunerea lui Dul,res cu amendamentul pakistanez acceptat de acesta Reprezentanţii Norvegiei şi Danemarcei au sprijinit deasemenea propunerea americană. Delegaţii Australiei Italiei, Germaniei Federale, Japoniei, Olandei şi Portugaliei au susţinut acelaşi punct de vedere. In cadrul şedinţei, a luat de asemenea cuvîntul delegatul Ceylonului. Reprezentantul Indoneziei, ministrul de Externe Abdulgani s-a pronunţat în favoarea propunerii indiene, arătînd că ea îmbină interesele ţărilor care folosesc canalul şi drepturile de suveranitate ale Egiptului. In cadrul şedinţei a luat de asemenea cuvîntul D. T. Şepilov, ministrul Afacerilor Externe al Uniunii Sovietice, şeful delegaţiei U.R.S.S. (Textul cuvîntării se publică mai sus)AngFa s-a raliat de asemenea propunerii secretarului de stat american așa cum a fost modificată de acesta după amendamentul pakistanez. Oamenii muncii din Republica Federală Germană protestează cu vehemenţă împotriva interzicerii Partidului Comunist din Germania. Prin demonstraţii de masă — clişeele noastre din stingă reprezintă astfel de demonstraţii la Hamburg (sus) şi Bremen (jos) — prin mitinguri de protest, moţiuni şi scrisori de protest, muncitorimea vest-germană, sprijinită de o mare parte a reprezentanţilor altor pături sociale, luptă împotriva acestei măsuri fasciste a cercurilor militariste şi revanşarde. Oamenii muncii din Germania nu au uitat zilele lui 1933, cînd după venirea lui Hitler la putere, instaurarea terorii celei mai sîngeroase a început tot prin interzicerea Partidului Comunist din Germania. Clişeele din dreapta reprezintă documente ale acelei epoci. Ziarele fasciste anunţau cu titluri mari interzicerea partidului. Puţin după aceea, scene ca cea din clişeul de jos (dreapta) au devenit obişnuite în viaţa Germaniei hitleriste. Pentru ca aceasta să nu se mai repete luptă cu hotărîre oamenii muncii vest germani avînd sprijinul internaţionalist al oamenilor muncii din Întreaga lume. Sosirea lui K. E. Voroşilov la Helsinki HELSINKI 21 (Agerpres). — TASS: La invitaţia lui U. K Kekkonen, preşedintele Republicii Finlandeze, la 21 august a sosit în vizită la Helsinki K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.SS., şi persoanele care îl însoţesc : A. F. Gorkin, secretarul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., N. A. Mihailov, ministrul Culturii al U.R.S.S., F D. Varakin, ministrul Industriei Hîrtiei şi Prelucrării Lemnului. In întîmpinarea înaltului oaspete din Uniunea Sovietică au venit U. K Kekkonen, preşedintele Republicii Finlandeze, V. J. Suksoainen preşedintele Seimului, K- A. Fagerholm, prim ministru, R Topingern, ministrul Afacerilor Externe, membri ai guvernului şi numeroase alte personalităţi. L. Aho, preşedintele Consiliului Municipal al oraşului Helsinki, a adresat un cuvînt de salut. Această vizită — a spus el — este cu atît mai istorică şi remarcabilă cu cît ea are loc pentru prima oară. In vizita dvs., domnule preşedinte, vedem o nouă şi mai puternică dovadă a dezvoltării pozitive şi favorabile în relaţiile de vecinătate dintre Finlanda şi Uniunea Sovietică. Suntem convinşi că vizita voastră va întări şi va apropia şi mai mult aceste relaţii şi va consolida premisele păcii şi colaborării creatoare atît între popoarele noastre cît şi între popoarele lumii întregi. Salutîndu-vă în mod cordial domnule preşedinte, cu prilejul sosirii în capitala Finlandei, îndrăznesc să sper că în cursul acestor zile vă veţi simţi bine în ţara noastră, în capitala ei şi în rîndurile poporului finlandez, precum şi că în cursul scurtei veri finlandeze veţi rămîne cu amintiri plăcute. In faţa microfonului a trecut K. E. Voroşilov, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., care a spus: Sosind în capitala Finlandei prietene, în numele poporului sovietic şi al meu personal, transmit poporului finlandez şi dvs., domnule preşedinte cele mai cordiale salutări. Mie şi celor care mă însoţesc ne face o mare plăcere faptul că avem posibilitatea să cunoaştem viaţa talentatului şi harnicului popor finlandez. Sîntem bucuroşi că vizita noastră va permite extinderea şi întărirea contactelor cu oameni de stat ai Republicii Finlandeze în interesul consolidării continue a bunelor relaţii între ţările noastre, ca între buni vecini Poporul sovietic acordă o înaltă preţuire şi respectă relaţiile de adevărată bună vecinătate care s-au dezvoltat atît de rodnic în ultimii ani în interesul celor două ţări ale noastre, în interesul păcii generale şi securităţii. Aş vrea să exprim ferma convingere că relaţiile dintre Uniunea Sovietică şi Finlanda trebuie şi vor înflori şi pe viitor pe baza adevăratei prietenii şi a încrederii reciproce. Permiteţi-mi, domnule preşedinte, să vă mulţumesc călduros pentru amabila invitaţie de a vizita ţara dvs. Vă mulţumesc din toată inima, d-le primar, pentru cordialele cuvinte de salut, cu care aţi întîmpinat delegaţia noastră. Doresc din toată inima prosperitate şi fericire poporului Republicii Finlandeze şi propăşire capitalei sale — orașul Helsinki. O istorie care nu trebuie să se mai repete Plenara Consiliului Central al sindicatelor din Polonia VARŞOVIA 21 (Agerpres). P.A.P.: La Varşovia s-a deschis cea de a VIII-a plenară a Consiliului central al sindicatelor din Polonia. Ordinea de zi a plenarei cuprinde: raportul lui W. Klosiewicz, preşedintele Consiliului central al sindicatelor din Polonia, „cu privire la dezvoltarea democraţiei muncitoreşti în întreprinderi, cu privire la ridicarea rolului sindicatelor în viaţa politică şi economică a ţării“, precum şi probleme organizatorice. La lucrările plenarei iau parte S. Yedrychowski, E. Stawinski, membri supleanţi ai Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, Y. Albrecht, secretar al C.C. al P.M.U.P. Luînd cuvîntul în legătură cu primul punct de pe ordinea de zi, W. Klosiewicz, preşedintele Consiliului central a! sindicatelor, a analizat în spirit critic activitatea sindicatelor și a caracterizat sarcinile care stau în fața sindicatelor în vederea îndeplinirrii planurilor economice. O mare parte din raportul lui W. Klosiewicz a fost consacrată creșterii rolului sindicatelor în întreprinderile industrial, participării lor la elaborarea planurilor de stat, sporirii răspunderii lor pentru indicii economici ai întreprinderilor. Apoi a început discutarea raportului. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Bucureşti, Piaţa Scînteii — Tel. 7.60.10; 7.60.20 ; 7.60.40. — Secţia Scrisori: Tel. 7.74.25. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii .1. V. STALIN* Miercuri 22 august 1956 — Pfr. 2.746 ►------------------------------ Revendicările oamenilor muncii englezi supuse Congresului anual al sindicatelor britanice LONDRA 21 (Agerpres). — Agenţia Reuter anunţă că a fost dată publicităţii ordinea de zi a celui de-al 89-lea Congres anual al sindicatelor britanice (T.U.C.), care va avea loc de la 3 la 7 septembrie la Brighton. La congres, la care vor fi reprezentaţi peste 8 milioane de muncitori organizaţi în sindicate, vor fi examinate 89 de rezoluţii. Cea mai mare parte dintre ele sînt consacrate problemelor interne ale Angliei, cuprinzînd critici la adresa politicii economice a guvernului conservator şi a automatizării introduse în diferite ramuri industriale, ceea ce a dus la creşterea şomajului în Anglia. Un număr de nouă rezoluţii consacrate situaţiei internaţionale se referă la necesitatea interzicerii armelor atomice şi cu hidrogen, la dezvoltarea comerţului est-vest, la acordarea dreptului la autodeterminare către ciprioţi şi la problema relaţiilor dintre sindicatele din diferite ţări. Informaţii . Marţi seara, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P Polone la Bucureşti, Jan Izydorczyk, a oferit un, cocktail cu prilejul apropiatei sale plecări din România. La reuniune au luat parte tovarăşii: Al- Drăghici general colonel L. Sălăjan, G. Preoteasa, Ghizela Vass, St. Cleja, A. Mălnăşan, V. Steriopol, C. Frantescu, şeful protocolului Ministerului Afacerilor Externe, N. Zlatev, director adjunct,dr. Ministerul Afacerilor Externe, reprezentanţi ai presei Au participat şefii unor misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti Marţi după amiază s-a înapoiat în Capitală, venind din Uniunea Sovietică, unde şi-a petrecut concediul de odihnă, acad. prof. dr. C.I. Parhon, preşedintele de onoare al Academiei R.P.R., preşedintele A.R.L.U.S.-ului La invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, marţi seara a sosit în Capitală impresarul american Billy Rose împreună cu soţia, pentru a discuta posibilităţile unor schimburi artistice între S.U.A şi RPR. Cronică Prezidiul Marii Adunări Naţionale, ţinînd seama de necesitatea întăririi conducerii Ministerului Căilor Ferate şi de cererea Iov Ionel Diaconescu de a fi eliberat din funcţia de ministru al Căilor Ferate, a numit la propunerea guvernului, ca ministru al Căilor Ferate pe tov. Ion Cozma. Prin hotărîrea Consiliului de Miniștri tov. Diaconescu , a fost numit prim-locțiitor al ministrului Căilor Ferate. SPECTACOLE Miercuri 22 august 1956 CINEMATOGRAFE: OTHELLO , Patria, Bucureşti, înfrăţirea între popoare. Doina. Libertăţii ; MAMA: Magheru, I C. Frimu, Alexandru Sahia Moşilor ; FUM IN PĂDURE şi MAEŞTRII BALETULUI GRUZIN : Filimon Sîrbu, Elena Pavel, 8 Martie; VOCI DE PRIMAVARA, Completare Teatrul Armatei : Vasile Alecsandri, Lumina. Mioriţa N Bălcescu : ROŞU ŞI NEGRU (seria II-a) : Vladimirescu, 1 Mai ; BRIGADA DE TANCHIŞTI şi PIONIER nr. 4: Central: Gheorghe Doja ; FURTUNA ECHINOCŢIULUI : Victoria ; UN CICLU DE FILME ROMINEŞTI : Maxim Gorki ; MAXIM MINCIUNA : Tineretului ; FRUMUSEŢI DE VEACURI. DANSURI POPULARE IUGOSLAVE VOINICUL MARKO: Timpuri Noi; PERIPEŢIILE BRAVULUI SOLDAT SVEIK : Alexandru Popov; PE RĂSPUNDEREA MEA: Griviţa ; DRUM PERICULOS : Vasili Roaită ; SUPUSUL : Cultural : POPESCU 10 IN CONTROL. LA MERE Unirea : VALEA VERDE. ŞI ILIE FACI SPORT : Constantin David; NUFARUL ROŞU : Carpaţi ; ACCIDENTUL; PIONIER nr 4 : Arta ; COVORUL FERMECAT: Munca ; SUFLETE IMPIETRITE : 23 August ; 1ARTA.MA : Denica Simo; ALI BABA ŞI CEI 40 gfei HOŢI N. GRIGORESCU: Iile Pintifie CHITARELE DRAGOSTEI. PIONIER nr. 4 : Popular ; DESFĂȘURAREA. F ILIE FACE SPORT: Mihail Eminescu STAR FARA VOIE : Volga ; CONTELE DE MONTE CRISTO (seria I-a) 8 Mai. Coşbuc; CURG APELE TULBURI : Olga Bande; CIOCIRLIA ; ILIE TN LUNA PE MIERE: Aure Vlaicu. STAS - 3452 - 52