Munca, iunie 1966 (Anul 22, nr. 5772-5797)

1966-06-01 / nr. 5772

Cu privire la accidentul de cale ferată pe linia Bucureşti-Galaţi în ziua de 31 mai a.c., la orele 16:15 a avut loc un grav accident de cale fe­rată. Trenul accelerat 703, plecînd din Bucureşti spre Galaţi, s-a ciocnit între km 8­ 9 cu trenul cursă locală 8040 care circula dinspre Otopeni spre Bucu­reşti Triaj, în accident şi-au pierdut viaţa 38 persoane, iar alţi 65 călă­tori au fost răniţi. S-au luat toate măsurile necesare pentru acordarea ajutorului de primă urgen­ţă şi îngrijirea răniţilor. La locul accidentului s-a deplasat imediat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii: Florian Dă­­nălache, Mihai Dalea, Ion Cosma, Voinea Marinescu, Cornel Onescu. Comitetul Central al Partidului Comunist Ro­mân şi Consiliul de Miniş­tri al Republicii Socialiste România au instituit o co­misie pentru cercetarea cauzelor accidentului, con­dusă de tovarășul Alexan­dru Drăghici , membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român. Pentru repetate cazuri de indisciplină care au avut loc în transportul feroviar, ministrul căilor ferate, Du­mitru Simulescu, a fost destituit din funcţie. In funcţia de ministru al căilor ferate a fost numit tovarăşul Florian Dănăla­­che — membru supleant al Comitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân. Din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republicii Socialiste România exprimă condoleanţe familiilor celor ce şi-au pierdut viaţa în tragicul accident de cale ferată care a avut loc în ziua de 31 mai a.c. pe linia Bucureşti—Galaţi. Numirea noului ambasador al Republicii Socialiste România în Republica Populară Ungară Printr-un decret al Con­siliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, to­varăşul Dumitru Turcuş a fost numit în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republi­cii Socialiste România în Republica Populară Unga­ră, în locul tovarăşului Mi­hail Roşianu, care a primit o altă însărcinare. (Agerpres) O certi­tudine şi o obli­gaţie de pres­tigiu (Urmare din pag. 1) bricat în România". Şi cîte din acele renu­mite U-650, U-651, sau alte cifre de serie ale tractorului braşovean, nu pot fi întîlnite as­tăzi avînd pe margi­nea deşerturilor, de­­frişînd junglele afri­cane, pe plantaţiile cu trestie de zahăr ale Americii Latine sau pe podişurile a­­siatice ? Maşini din cîteva zeci de ţări folosesc rulmenţii Braşovului sau Bîrladului; in multe părţi ale lumii sînt cunoscute astăzi pentru calitafile lor maşinile noastre unel­te, necunoscute în producţia României de ieri : strungurile Carusel sau Universa­le, rabotezele, fre­zele, alezoarele, în țările unor vechi tra­diţii industriale, vei întîlni electromotoare şi transformatoare re­­şiţene sau craiovene, instalaţii de foraj plo­­ieştene de mare adin­er­me. „Fabricat în Româ­nia" , iată o in­scripţie lapidară de­­monstrînd însă pe plan mondial calitatea şi varietatea industriei noastre. Ceea ce am notat aici este însă numai un aspect. Să nu ui­tăm că două treimi din necesarul de ma­şini, utilaje şi instala­ţii pentru întreaga e­­conomie naţională, le furnizează industria noastră constructoare de mașini. Ea este postul avansat al po­liticii de industriali­zare socialistă a țărei, axul întregii politici de construire a socia­lismului, desfășurată în țara noastră sub conducerea Partidului Comunist Român. O certitudine, dar totodată o obligație de prestigiu, o obliga­ţie care impune, la ni­velul civilizaţiei noas­tre socialiste, o me­reu sporită exigentă fața de calitate. E, de fapt, una din te­mele centrale ale dezbaterii care se desfășoară în prezent sub bolta Ateneului Român. Informaţii Marţi a plecat la Buda­pesta tovarăşul Istrate Ion, secretar al Uniunii Sindi­catelor din întreprinderile industriei de petrol, chimie şi gaz metan, care va par­ticipa la lucrările sesiunii Comitetului Administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din industriile chimice, de petrol şi simi­lare. In cursul vizitei pe care o întreprinde în ţara noas­tră, delegaţia economică a R. P. Bulgaria, condusă de Gheorghi Pavlov, preşe­dintele Comitetului pentru chimie şi metalurgie al R. P. Bulgaria, însoţită de Ion Velea, prim-adjunct al ministrului industriei chi­mice, au fost oaspeţii re­giunilor Bacău şi Galaţi. In regiunea Bacău au fost vizitate Combinatul chimic de la Borzeşti, Com­binatul de cauciuc sintetic din oraşul „Gh. Gheorghiu- Dej“, Uzina de fire şi fibre sintetice de la Săvineşti şi Combinatul de îngrăşămin­te cu azot de la Piatra Neamţ. Apoi, delegaţia a făcut popas la Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu- Dej" din Galaţi, a vizitat oraşul cu noile sale cartiere de locuinţe şi împrejuri­mile, iar la Brăila cele două combinate din cadrul gru­pului industrial-chimic, de celuloză şi hîrtie şi de fibre artificiale. Cu prilejul turneului în ţara noastră al colectivu­lui Operei Naţionale din Sofia, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucureşti, Gheorghi Bogdanov, a ofe­rit marţi seara un cocteil. Au participat Pompiliu Macovei, preşedintele Co­mitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, Vasile Gliga, adjunct al ministru­lui afacerilor externe, oa­meni de artă şi cultură, ziarişti, precum şi membri ai corpului diplomatic. La invitaţia Ministerului Afacerilor Externe, o dele­gaţie de ziarişti francezi formată din Alain Murder, Michel Hamelet, Pierre Sainderkchain şi Jacques Garat, redactori la „Le Monde“, „Le Figaro“, „Sud- Ouest“ şi Radiodifuziunea franceză a efectuat o vizi­tă de documentare în Re­publica Socialistă Româ­nia, între 22 şi 30 mai. Marţi a sosit în Capitală pianista Halina Czerny Stefanska din R.P. Polonă. Artista oaspete va con­certa în oraşele Timişoa­ra, Oradea, Cluj şi Bucu­reşti. (Agerpres) ★ ★ ★ ★ MIERCURI 1 IUNIE 19,00 JURNALUL DE SEARĂ 19:10 DIALOGUL CELOR MICI 20,15 Seară de teatru „IDOLUL ȘI ION ANAPODA“. Comedie amară in trei acte de George Mihail Zamfirescu. Interpretează colectivul Tea­trului de stat din Bacău. Scenografia : Adriana Leonescu. Regia artistică : George Teodorescu. In pauze : • TELEFILATELIA • ŞAH 22,20 DANIEL POLLACK (S.U.A.). (Recital la pian) 22,50 JURNALUL DE NOAPTE 22,57 BULETINUL METEOROLOGIC JOI 2 IUNIE 19.00 JURNALUL DE SEARA PENTRU COPII ŞI TINERETUL ŞCOLAR COPIII DESENEAZĂ In studio, copii evidenţiaţi in emisiunile pre­cedente. Pentru elevi: ŞCOLI ŞI TRADIŢII Liceul „Nicolae Bălcescu" din Piteşti. 20.00 TREI tablouri PE SAPTAMINA Comentate de Ion Frunzetti. Din creaţia pic­torului Gh. Petraşcu. 20.15 FILM. ULTIMA REPREZEN­TAŢIE. Premieră pe ţară. Un film in care cunoscutul actor Harry Piei apare in rolul unui cu­rajos dresor de animale sălbatice. Veţi asista la aventuri palpitante şi numere de circ puţin obişnuite 21 35 VITRINA DISCULUI de Grigore Constantinescu 21:50 CENTRE LITERARE , IAŞI Vor citi din versurile lor, poeţii : George Lesnea, Nicolae Tatomir, Florin Mihai Pe­­trescu, Horia Zilieru și Corneliu Sturzu. Prezintă criticul literar Dimitrie Costea. 22.15 VARIETĂȚI MUZICALE 22.45 JURNALUL DE NOAPTE 22.55 BULETINUL METEOROLOGIC 19.15 EMISIUNE ÎNTREPRINDEREA DE UNELTE ŞI SCULE BRAŞOV str. Hărmanului nr. 58, telefon 1 36 30 OFERĂ SPRE VÎNZARE din stocul disponibil de materiale unităţilor interesate: — Profile grele — Bare trase de oţel — Laminate de cupru — Profile mijlocii — Laminate de aluminiu — Diferiţi rulmenţi, precum şi alte materiale fără mişcare. Doritorii pot consulta listele detailate de ma­teriale, precum şi alte informaţii la serviciul aprovizionării, telefon 1­45 58. CÂRŢI NOI „PE SCURT DESPRE SCULPTURĂ“ Cartea Adinei Nanu,­ PE SCURT DESPRE SCULP­TURĂ — şi ne permitem să facem următoarea com­pletare şi pe înţelesul tu­turor — încearcă să-l fa­miliarizeze pe cititorul ne­avertizat, sau foarte puţin avertizat, cu problemele sculpturii. Autoarea — lec­tor la catedra de Istoria ar­tei a Universităţii din Bucureşti., critic de artă, ea însăşi grafician, pictor şi sculptor, îmbină, pentru a se achita de sarcina pro­pusă, o vastă documentare cu experienţele de atelier. Care este esenţiala dife­renţă între sculptură şi ce­lelalte arte plastice, ce este limbajul sau factura sculpturii, rolul luminii sunt întrebări care îşi gă­sesc răspunsurile în cele opt părţi, care alcătuiesc lucrarea : Limbajul sculp­turii ; Relieful şi contin­genţele lui cu artele bidi­mensionale ; Probleme de compoziţie şi mişcare în sculptură ; Genurile sculp­turii figurative ; Sculptura nefigurativă ; Sculptura — după rolul ei în viaţa socială; Imaginea omului şi evoluţia ei în cîteva mo­mente din istoria sculptu­rii; Tradiţie şi inovaţie în sculptura actuală. Specificul sculpturii fiind volumul, omul va rămîne personajul principal al sculpturii figurative, căci ea nu dispune, ca pictura, de ..orizontul vizibil al lu­mii“. Făcînd un scurt, dar instructiv istoric al felului în care a fost redat omul, în diverse epoci, exemplifi­­cîndu-se și prin imagini, autoarea are ocazia să facă succinte caracterizări ale unor momente importante din istoria sculpturii. Expunerea interesantă, vie şi colorată, face ca lec­tura cărţii să nu fie numai instructivă dar şi plăcută. Cele 50 de imagini sunt bine alese şi bine reprodu­se. Trebuie relevate îngri­jită redactare şi ţinuta ele­gantă a volumului. Cititorul va dobîndi une­le date care îl vor ajuta la înţelegerea unei opere de artă, căci ,.Pe orice treap­tă de înţelegere însă, pro­pria judecată a privitoru­lui, formarea unei păreri personale, reprezintă sin­gura cale de apropiere de opera de artă“. ILEANA SOLDEA Primirea la C.C. al P.C.R. a delegaţiei de activişti ai P. C. Bulgar Marţi 31 mai, tovarăşul Virgil Trofin, secretar al C.C. al P.C.R., a primit de­legaţia de activişti ai Parti­dului Comunist Bulgar, condusă de tov. Kamen Ivcev, şeful secţiei agrare a C.C. al P.C. Bulgar, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a vizitat ţara noastră în schimb de experienţă. La primire a participat Matei Ştefan, membru al C.C. al P.C.R., şeful sec­ţiei agrare a C.C. al P.C.R. A fost de faţă Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucu­reşti. Cu acest prilej a avut loc o discuţie prietenească. In aceeaşi zi, delegaţia de activişti ai P.C.R. a ple­cat spre patrie. La plecare, pe aeroportul Băneasa, de­legaţia a fost condusă de Matei Ştefan, de activişti de partid şi de stat. Au fost de faţă Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la Bucu­reşti, şi alţi membri ai am­basadei. ★ UZINELE STEAGUL ROŞU BRAŞOV Str. Poenelor nr. 5 deţin din stocuri disponibile : — OŢELURI — ORGANE DE ASAMBLARE — CURELE MĂTASE — MATERIALE ELECTROTEHNICE — FITINGARIE Liste detaliate se pot consulta la secţia plan aprovizionare telefon 1.63.10 interior 132 sau 1.64.10 interior 386. Materialele se livrează pe bază de comenzi ferme. Academician C. I. GULIAN PROBLEMATICA OMU­LUI — eseu de antropo­logie filozofică, 248 pag. 5,25 lei Prima lucrare din noua colecţie „Biblioteca de filozofie şi sociologie“ iniţiată de Editura poli­tică tratează una din cele mai actuale şi viu dezbă­tute probleme din litera­tura filozofică, ştiinţifică şi socială contemporană. Autorul argumentează ideea conlucrării, în ca­drul antropologiei filozofi­ce marxiste, dintre toate disciplinele care au ca eb­iect de studiu omul,atît sub latura lui biologică cît şi cea socială, psihologică, spirituală. Autorul evocă tradiţiile antropologiei filozofice, prezintă aspecte din an­tropologia filozofică con­temporană, critică concep­ţiile antropologice ale freudismului, existenţia­lismului, fenomenologiei etc. cărora le opune pe larg concepţia ştiinţifică marxistă despre personali­tatea umană, despre omul concret și valoarea sa so­cială. In EDITURA POLITICA A APARUT: Cronică Prin Decrete ale Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, minis­trul căilor ferate, Dumitru Simulescu, a fost destituit din funcţie. In funcţia de ministru al căilor ferate a fost numit Florian Dănălache. Vizita Maiestăţii Sale Imperiale Şahinşahul Iranului (Urmată din pag. 1-a) convingerea că relaţiile dintre cele două ţări se vor dezvolta continuu. Uzinele de tractoare pe care le-am vizitat prezintă un interes deosebit pentru noi , a su­bliniat Şahinşahul, expri­­mîndu-şi speranţa că în viitor Iranul va fi o mare piaţă de export pentru tractoarele româneşti. Transmit harnicilor lo­cuitori ai regiunii şi oraşu­lui Braşov urări de via­ţă lungă şi de succes, pentru o economie tot mai înfloritoare — a spus în încheiere suveranul ira­nian — şi ridic paharul pentru prosperitatea, feri­cirea şi înflorirea vajni­cului şi nobilului popor român, pentru pace şi co­laborare internaţională. După-amiază, Maiestatea Sa Imperială a plecat apoi cu un tren special spre Bucureşti, în drum spre gară, suveranul Iranului a fost salutat călduros de nu­meroşi braşoveni. In gara Braşov o companie militară a prezentat onorul. La sosirea la Bucureşti, înaltul oaspete a fost salu­tat de Ilie Murgulescu, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Stat, Roman Moldo­van, vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri, Ştefan S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţio­nale, Grigore Geamănu, se­cretarul Consiliului de Stat, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, de generali ai forţelor noastre armate. Ce se întreprinde pentru ca produsele textile să fie neşifonabile şi mai uşoare (Urmare din pag. 1-a) pe porţile ţesătoriei din Păuleşti au şi ieşit primii metri de ţesătură de in (fără amestec cu alte fibre) tratată pe cale chimică, după un procedeu elaborat de noi, pentru a-i reduce şifonabilitatea. Prin alcali­­nizare acest tradiţional şi corps material capătă moli­ciune. — Reducerea şifona­­bilităţii nu este o cali­tate „de sezon". Cum­părătorii o pretind, pe bună dreptate, ţesături­lor şi stofelor, tricotaje­lor de tot felul — de bumbac, mătase sau lină, subţiri sau groase... — Nici noi nu ne-am li­mitat preocuparea în a­­ceastă privinţă la in şi ce­lofibră. A fost pus la punct un procedeu de tratare prin impregnare cu răşini sintetice româneşti a bum­bacului, pentru ca confec­ţiile să-şi păstreze forma în cursul purtării. Una dintre temele de cercetare ştiinţi­fică care constituie obiec­tul atenţiei noastre este găsirea unui procedeu de tratare neşifonabilă a ţe­săturilor de bumbac, fără răşini, prin modificarea structurii fibrelor. In ce priveşte stofele tip lînă, ele capătă această proprietate prin amestec cu fibre sin­tetice. De altfel, tergalurile şi celelalte materiale de acest fel au cucerit deja o largă şi binemeritată popu­laritate. Neşifonabilizarea stofelor de lînă 100 la sută, consti­tuie un obiect de cercetare pentru laboratoarele din întreaga lume. In momen­tul de faţă, se află în fază de experimentare, în insti­tutul nostru, un tratament de finisare a stofelor pen­tru a reduce gradul de şi­­fonare la spălare şi la pur­tare, pe ploaie, precum şi de a se menţine vreme mai îndelungată dunga la pan­taloni. — In ce stadiu se află realizarea unor gulere neşifonabile pentru că­măşi ? — Printr-o serie de cer­cetări minuţioase au fost realizate inserţii din bum­bac tratate cu răşini sinte­tice pentru cămăşile de bumbac şi din perion filat pe sistem bumbac pentru cămăşile din felon tricotat. Acestea rezistă la spălare, fierbere şi se menţin neşi­fonabile. La întreprinderea „Tricotajul Roşu“ se folo­sesc deja astfel de inserţii pentru cămăşile din telon. In acelaşi timp, în cîteva fabrici de confecţii se fac experimentări pentru folo­sirea inserţiilor la cămăşile din bumbac. — Să dăm şi noi ur­mare înţeleptului pro­verb „gospodarul îşi face iarna car şi vara sa­nie“. In toamna şi iarna viitoare o să purtăm ace­leaşi pardesie şi, în spe­cial, paltoane grele ca şi în anii trecuţi? „ Uşurarea îmbrăcămin­tei se află în atenţia spe­cialiştilor din Ministerul Industriei Uşoare, deoarece nu greutatea conferă sto­felor izolarea termică care le face mai călduroase, ci voluminozitatea, respectiv cuprinderea în structura lor a unui anumit volum de aer. O stofă grea este incomodă la purtare. Ştim cu toţii prea bine că un palton care cîntăreşte 5—6 kg apasă greu pe umeri şi, atunci cînd îl dezbrăcăm, răsuflăm uşuraţi. La fel de călduroase ca pardesiele, raglanele sau paltoanele din material „clasic“ s-au dovedit a fi cele din tricot sau ţesătură uşoară lipită cu adezivi pe folii buretoase de molto­­pren. Grosimea foliei va­riază de la 2 mm la 3 mm. Confecţiile respective au linie frumoasă, drapaj co­respunzător, sunt elastice, neşifonabile şi mult mai durabile. Principala lor ca­litate este, însă, faptul că sunt mult mai uşoare. Greu­tatea stofelor cu suport de buret sintetic este de 40— 60 la sută faţă de cea a stofelor clasice de aceeaşi grosime din lînă. Institutul nostru a elaborat noile con­texturi de ţesături şi trico­turi uşurate, precum şi teh­nologia de lipire a foliilor. In momentul de faţă se or­ganizează producţia de folii buretoase. Urmează ca în­­tr-un viitor apropiat cum­părătorii să facă cunoştin­ţă cu un sortiment variat de raglane, pardesie şi pal­toane de acest fel. Interviu luat de ALEX. COM­ Şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti în vizită la Muzeul satului Şefi ai misiunilor diplo­matice acreditaţi la Bucu­reşti şi alţi membri ai cor­pului diplomatic au vizi­tat, marţi dimineaţa, Mu­zeul satului din Capitală, cu prilejul aniversării a trei decenii de la înfiinţa­rea sa. Oaspeţii au fost întîmpi­­naţi de Ion Moraru, vice­preşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. Erau prezenţi Vasile Gli­ga, adjunct al ministrului afacerilor externe, funcţio­nari superiori din M.A.E. După ce directorul Mu­zeului satului, Gheorghe Focşa, a înfăţişat oaspeţi­lor date privitoare la te­zaurul culturii populare, aflat în muzeu, a urmat vizitarea exponatelor. La sfîrşitul vizitei, s-a semnat în cartea de onoa­re a muzeului. 1 IUNIE, ZIUA COPILULUI Ce voi fi ? (Urmare din pag. 1-a) îmbujoraţi de emoţie, asemeni purpuriilor lor cravate, ofereau cu bucurie buchete de flori. Şcolarii a­­ceştia, învăţînd în şcoli noi şi luminoa­se, fără să fie nevoie ca Smaranda Crean­gă să toarcă-n furcă toată viaţa. Poetul Marcel Breslaşu a scris o cu­ceritoare carte pen­tru copii. Carte, al cărei erou — Bondo­cei — caută să-şi a­­leagă o meserie, tre­­cînd prin mai multe şi înţelegînd că un lucru ii este caracte­ristic fiecăreia — munca ! Dar, munca făcută cu pasiune creatoare. Copiii noştri pot visa să ajungă piloţi de nave astrale sau exploratori ai uni­versului, mineri te­merari iscodind tai­niţele pămîntului, cercetind misterele materiei. In jurul lor viitorul e zămislit încă de azi. In aceas­ta stă marea forţă a socialismului. Şi a­­cesta e darul care creşte, sporeşte, an de an de 1 iunie, ziua lor. Ziua copiilor. TINERE TALENTE... „OŢELARI“ de Mihaela Georgescu — clasa a VII-a C. Şcoala generală nr. 14 Ploieşti mm . mm » *» » •­­ .MUNCA, ROADE, AVlNT“, Iinogravură de Anneliese Haragsin, clasa VHI-a, Şcoala de arte plastice Arad

Next