Munca, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7141-7165)

1970-11-25 / nr. 7161

I înnnflmBsnumiimimnifmmHDnifdiHiKiimnniitnnng 1 s5=r 3E — == » 28 I ! ME 1 I GHEORGHE | TOMOZEI U „Dacă n-ar fi fost g| gj foarte serioasa revistă gj jj „Sciences“ care o decla­­g jj ră, ar fi de necrezut: jj gj un ingenios amator, dl. g s Woodbridge, a reușit, g j­ cu ajutorul unui sim­­g­H piu ,,cap de lectură“ fg jg să obţină sunete (cu- gj , vinte sau muzică) în- g gj registrate intîmplător, g |§ in timpul executării |g Jj jgj, pe picturi și piese g gj de olărie. Un vas mo- jj jgj delat pe o roată elec- = trică alimentată cu cu- fj H reni de 60 Hz, neted și c­a bine ars în cuptor, e- jg gj mite din nou un tunet g m de 60 Hz cind i se ex­­m­plorează suprafața cu jj un „cap de lectură“. ^ gj La fel, o pînză pe care g §g se face o aplicare de a ■ vopsea în timp ce se §§ execută _o muzică mar­­g­i­țială poate restitui j* g§ fragmente de muzică“, m g Am desprins din g jj „Contemporanul“ sti­ gj jg rea de mai sus cu acel §g §i sentiment de uimire gj jj spăimoasă ce te în­­sg gj cearcă de fiecare dată §j j§ cind te afli în fața in- §§ g credibilului. Să fie cu g jj putinfă ca înscrierea §j jg vocii umane pe cilin- jj jg dri de ceară ori pe gj jj suprafețe dungate de­­ gj concentrice şănţutri, g jj imaginată de Edison, jg gj să transforme vasele gj jg de lut din muzee, pie­, g gj sele turnate in metal g g ori pînzele marilor gj jj maestri in „conserve" jg §j ale graiului si ale s jg muzicii t jg g De ce nu ? S-ar fi J§ gj gîndit cineva că se va §j­g ajunge — graţie car- jj gj bonului radioactiv — jg j§ la citirea cu precizie a gj gj vârstei unor obiecte jg­­ de acum 1000 sau §|­H 10 000 de ani ? .jg gj Şi totuşi, prezumţia jj jj domnului Woodbridge jg g e aberantă, aproape jj a monstruoasă, aducă­ jg­­ toare de frig. Si tul­ jg B burătoare în acelaşi jg jj timp, născută ca din jj g imaginația unui copil jg jj sublim. S-o cercetăm jg jt asigurîndu-ne în prea- jj (Continuare in pag. 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA RIDICAREA GRADULUI DE UTILIZARE A CAPACITĂŢILOR PRODUCTIVE -UN OBIECTIV MAJOR AL ACTIVITĂŢII SINDICATELOR întrecerea socialistă, dina­mizată de măreţele obiective ale planurilor economice, evi­denţiază în întreaga ţară fap­te demne ale oamenilor mun­cii în a utiliza cît mai din plin şi eficient mijloacele şi posibilităţile de care se folo­sesc pentru a-ş şi îndeplini o­­bligaţiile ce le revin. Judeţul Braşov — important centru industrial al ţării — oferă în acest sens nenumărate exem­ple. Aş menţiona, printre al­tele, că industria braşoveană a îndeplinit producţia indus­trială a cincinalului cu apro­ximativ trei luni şi jumătate înainte de termen. Cei peste 9000 de inventatori, inovatori şi raţionalizatori din judeţ, antrenaţi într-o pasionantă întrecere, au realizat de la începutul anului şi pipă a­­cum, prin aplicarea ideilor novatoare, economii postcal­­culate de peste 84.000.000 lei. In cele trei trimeste scurse din acest an unităţile indus­triale şi economice ale jude­ţului au realizat o producţie marfă, suplimentară prevede­rilor, de 491.000.000 lei. Me­rită consemnat şi faptul că peste 77 la sută din sporul de producţie menţionat a fost obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. Sunt, fără îndoială, dovezi certe că în perioada la care ne refe­rim oamenii muncii din in­dustria braşoveană au utilizat mai judicios capacităţile de producţie existente, au depus eforturi susţinute pentru a­­tingerea într-un timp cît mai scurt a parametrilor proiec­taţi ai noilor obiective date în folosinţă. Pe această linie — sporirea gradului de utilizare a capa­cităţilor productive — orga­nele şi organizaţiile sindicale din judeţ şi-au adus o con­tribuţie însemnată. Sub în­drumarea organizaţiilor de partid, sindicatele au între­prins acţiuni cu un caracter mobilizator mai bogat şi în mod diferenţiat pe profesi­uni şi ramuri de producţie, ceea ce a permis să se evi­denţieze exeperienţa pozitivă şi direcţiile de generalizare a ei, precum şi neajunsurile ce se manifestă, căile de elimi­nare a lor. Acţiunile şi manifestările organizate în scopul amintit au îmbrăcat forme diverse. M-aş referi în primul rînd la metodele aplicate pentru îm­bunătăţirea activităţii grupe­lor sindicale, acolo unde de fapt oamenii muncii participă nemijlocit la buna organizare şi desfăşurare a producţiei. In dezvoltarea spiritului de­plinei responsabilităţi în muncă a fiecărui salariat o importanţă deosebită o au dezbaterile din cadrul adună­rilor lunare ale grupelor sin­dicale. A intrat în practica multor birouri ale grupelor sindicale de la Uzinele de autocamioane: „Tractorul“, „Rulmentul“, „Hidromecani­ca“, Fabrica de tricotaje din Braşov, Combinatul chimic din Făgăraş, Uzinele „6 Mar­tie“ Zărneşti şi din alte între­prinderi de a consulta condu­cătorii proceselor de produc­ţie şi alţi membri de sindicat în alegerea temelor de discu­tat. Dezbaterea oportună şi competentă a principalelor as­pecte de la locurile de muncă, a condus, fireşte, la rezolva­rea multor probleme cu mare efect în ridicarea nivelului de organizare a producţiei şi a muncii, în exploatarea ra­ţională a mijloacelor tehnice din dotare. In secţiile produc­tive s-a extins introducerea de norme tehnice corespun­zătoare, asigurîndu-se o mai judicioasă încărcare a maşini­lor, s-a îmbunătăţit aprovizi­onarea tehnico-materială, s-a asigurat o permanentă asis­tenţă tehnică, iar în secţiile auxiliare a sporit atenţia în vederea întreţinerii şi repară­rii corecte a mijloacelor teh­nice pentru reducerea conti­nuă a opririlor accidentelor. Cu aceeaşi atenţie, adună­rile lunare ale grupelor sin­dicale au abordat modul cum este folosit timpul de lucru, cum este respectată disciplina în muncă — rezerve preţioa­se în obţinerea unui volum de producţie mai mare pe a­­celeaşi suprafeţe productive. In întreprinderile din Braşov, Codlea, Zărneşti, Făgăraş şi din alte localităţi sunt eviden­ţiaţi salariaţii care manifestă o conduită profesională exem­plară şi sunt criticaţi, totoda­tă, cei delăsători, care irosesc timpul de lucru, dau rebuturi şi produse de slabă calitate, nu folosesc cu grijă materia­lele şi sculele. In acelaşi scop — folosirea judicioasă a capacităţilor productive — sindicatele din judeţ au acordat un sprijin mai concret comitetelor de direcţie în domeniul pregăti­rii profesionale şi specializă­(Continuare in pag. 2-a) IOAN MARCUS preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor — Braşov. Secvenţă industrială de la Combinatul de îngră­șăminte chimice de la Turnu Măgurele. CUVINTELE Jumătate metru de nămol şi doi de apă nă­­boiseră peste multe mii de hectare ale semănătu­rilor de grîu; puterea puhoiului ingenunchiase mii de cămine, rod al muncii şi înfrumuseţării săvîrşite de generaţii; valurile murdare oprise­ră producţia în fabrici şi uzine; noroiul năclăise maşinile şi instalaţiile de mare precizie, eva­luate la miliarde... Aşa arăta Satu Mare şi aşa arătau împrejuri­mile, în mai 1970. Pagu­bele erau incomensura­bile. Numai în oraş se dărîmaseră aproxima­tiv 2 000 de case. In to­tal Someşul pricinuise ■pUgube de peste un mi­liard ! Am fost la Satu Mare în zilele cind oceanul galben al rîului îşi înce­puse de-acum retrage­rea , cind oamenii înce­peau să creadă că rănile se pot vindeca şi că în scurtă vreme, miile de sinistraţi vor avea din nou un cămin cald. Cuvintele de încuraja­re ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, se­cretarul general al par­tidului nostru, au fost a­ au­dere FAPTE Reportaj de MÁRK ISTVÁN celea care au reînviat în­crederea şi speranţa. „Vom ajuta cetăţenii care au, avut de suferit şi ale căror locuinţe au fost distruse să-şi re­facă locuinţele. In strîn­­să unitate, muncind cu elan, vom infringe toate greutăţile. Suntem­ con­vinşi că vom reuşi, to­varăşi. Dispunem de forţele necesare pentru a trece acest moment greu“. De curînd am fost din nou la Satu Mare. Ora­şul m-a primit în strai sărbătoresc , în roşul de cărămidă, care simboli­zează înnoirea. Poate că, în tot oraşul, nu există nici o singură stradă lip­sită de forfota harnică a constructorilor. Se poate­ ­ afirma că acum, la o ju­mătate de an după ce — din balconul sediului Comitetului judeţean de partid Satu Mare — tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit cuvin­tele : „Vom reuşi, tova­răşi !“ — ele au şi deve­nit realitate. Drept rod al dinamicii muncii de reconstrucţie, în şase luuni, din ruine au cres­cut cartiere întregi de blocuri, s-au ridicat în picioare noi străzi prin cartierele îngenunch­iate. Ţîşnirea verticală a blocurilor din cartierele Someş, Solidarităţii şi Carpaţi, mulţimea case­lor construite cu ajutor de stat — proprietate personală, pe fundaţie din granit — atestă vic­toria solidarităţii ome­neşti. ★ E plăcut să te gîndeşti că, in felul nostru, am contribuit cu toţii la în­făptuirea noilor şi calde­lor cămine familiale. A­­cum, cind Sătmarul ne trimite, una după alta, telegrame , radiind de bucurie şi recunoştinţă, ne bucurăm împreună, de acest succes. Căci şi gindurile, sentimentele noastre sunt prinse in cu­vintele telegramei pe care — de sărbătoarea inaugurării noului car­tier Carpaţi din Satu Mare — locuitorii săi i-au adresat-o tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu: „Trăim în aceste zile marea satisfacţie a îm­plinirilor şi ne reamin­tim cu încredere depli­nă — confirmată de viaţă — de cuvintele pe care dumneavoastră, to­varăşe Ceauşescu, ni le-aţi adresat în acele momente de grea încer­care, cind apele dezlăn­ţuite ale Someşului s-au revărsat peste oraşul nostru. Cuvintele sunt azi fapt împlinit“. Cuvintele au devenit fapte. Acelaşi lucru ni-l rosteşte şi telegrama Co­mitetului de partid şi Consiliului popular al municipiului Satu Mare, prin care i se raportează Comitetului Central al partidului nostru şi to­varăşului Ceauşescu per­sonal, că toţi sinistraţii sătmăreni — cazaţi pină acum, temporar, în cor­turi, vagoane şi barăci­e— s-au mutat în aparta­mente, respectiv în case noi. Peste 2 000 de locu­inţe şi-au găsit locatari pină acum, alte­­ 600 a­­partamente sunt în faza de finisare și, in curînd, 700 case familiale își vor putea primi stăpînii. (Continuare în pag. a 2-a) Colectivul uzinelor „1 Septem­brie“-Satu Mare a înlăturat complet ur­mările calamităţilor din luna mai • ANUL XXVI nr. 7161 Miercuri 25 noiembrie 1970 • 6 pagini 30 bani TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit delegaţia Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole To­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliu­lui de Stat, a primit marţi dimineaţa delegaţia Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, condusă de Dondogiin Tevegmid, preşedintele Marelui Hural Popular, membru al Comi­tetului Central al Partidu­lui Popular Revoluţionar Mongol, rectorul Universi­­­tăţii de Stat din Ulan-Bator, care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Din delegaţie fac par­te M. Damdinpurev, membru al Comisiei pentru plan şi buget a­ Marelui Hural Popular, preşedintele Comi­tetului Executiv al Huralu­­lui Popular al aimacului Gobi-sud, S. Hansuren, de­putată, membră a Comisiei pentru cultură, învăţămînt şi sănătate a Marelui Hural Popular, şefa unei brigăzi de muncă de la Combinatul de piele din Ulan-Bator, M. Altangerel, deputat al Ma­relui Hural Popular, trac­torist, A. Codnambaljur, funcţionar al Marelui Hural Popular, şi­ B. Cimidors, referent la Ministerul de Externe. Oaspeţii au fost însoţiţi de Damdinnerenghiin Ba­­taa, ambasadorul R.P. Mon­gole la Bucureşti. La primire au luat parte tovarăşii Ştefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Marii Adunări Naţionale, Dumitru Bala­­lia, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Comi­siei permanente pentru con­siliile populare şi admini­straţia de stat a M.A.N., şi Iuliu Fejeş, secretar al Ma­rii Adunări Naţionale. în cursul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, conducătorul dele­gaţiei Marelui Hural Popu­lar al Republicii Populare Mongole a transmis sincere mulţumiri pentru posibili­tatea oferită de a cunoaşte realizările importante obţi­nute de poporul român, sub conducerea Partidului Co­munist şi a urat noi succese în munca pentru edificarea socialismului în România, în acelaşi­­timp şi-a expri­mat convingerea că vizita delegaţiei parlamentare a ţării sale va constitui un aport la continua dezvolta­re a relaţiilor prieteneşti dintre R.P. Mongolă şi Re­publica Socialistă România, dintre cele două popoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pen­tru aprecierile frumoase la adresa poporului român, a înfăptuirilor sale şi a trans­mis poporului mongol calde urări în opera de construire a societăţii socialiste în pa­tria sa. Totodată exprimîn­­du-şi satisfacţia pentru vi­­zita parlamentarilor mon­­goli, care constituie o con­tribuţie la adîncirea rela­ţiilor de prietenie româno­­mongole, a subliniat că lăr­girea contactelor dintre fo­rurile reprezentative de stat este un factor însem­nat în întărirea legăturilor frăţeşti dintre toate ţările socialiste, a colaborării din­tre toate popoarele lumii. întrevederea s-a desfăşu­rat într-o atmosferă tovără­șească, de caldă prietenie. Excelenței Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Am fost profund impresionat de mesajul de simpatie al Excelenţei Voastre în legătură cu dezastrul ciclo­nului din Pakistanul de Est. In numele poporului pakistanez şi îndeosebi în numele populaţiei din zonele afectate de ciclon transmit cele mai sincere mulţumiri Excelenţei Voastre şi prin Dumneavoastră guvernului şi poporului Republicii Socialiste România pentru caldele sentimente de simpatie exprimate. General AGHA MUHAMMAD YAHYA KHAN Preşedintele Republicii Islamice a Pakistanului Tovarăşului LUDVIK SVOBODA Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace, PRAGA Stimate tovarăşe Svoboda, Cu prilejul celei de-a 75-a aniversări a zilei dumnea-­­ voastră de naştere vă adresez calde felicitări, urări de sănătate şi de noi succese in activitatea de înaltă răs­pundere pe care o desfăşuraţi. Folosesc această ocazie pentru a exprima convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală din­tre Republica Socialistă România şi Republica Socia­listă Cehoslovacă se vor dezvolta continuu în­ interesul popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului HADJI LLESHI Preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Albania TIRANA Realegerea dumneavoastră în­ înalta funcţie de pre­şedinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Albania îmi oferă prilejul plăcut de a vă adre­sa, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român, precum şi al meu perso­nal, calde felicitări şi urări de succes în misiunea de răspundere ce v-a fost încredinţată. Totodată, adresez poporului frate albanez cele mai bune urări de noi victorii în construirea socialismului şi îmi exprim încrederea că prietenia tradiţională şi cola­borarea româno-albaneză se vor dezvolta continuu, în folosul ţărilor şi popoarelor noastre, al cauzei socialis­mului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului MEHMET SHEHU Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania TIRANA Cu ocazia numirii dumneavoastră în înalta funcţie de preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Popu­lare Albania, în numele Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România, precum­ şi al meu personal, vă adresez felicitări cordiale şi urări de succes în acti­vitatea dumneavoastră. Folosesc acest prilej pentru a exprima poporului al­banez cele mai sincere urări de succese în opera de con­struire a socialismului şi îmi exprim convingerea că prietenia frăţească româno-albaneză se va întări conti­nuu, spre binele ambelor noastre popoare. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România mmm la mama sărbâtoare A POPORULUI CHILIAN CIND AM POPOSIT LA SANTIAGO DE CHILE — ca­pitala „țării de la capătul pămîntului", cum au denu­mit-o indienii ayamara — un soare cald, deosebit de ge­neros, se revărsa peste în­tregul oraș-metropolă. De fapt, începutul de noiembrie, cind la noi acasă toamna este pe deplin stăpînă, mar­chează în Chile perioada de sfîrşit a primăverii. Ceea ce ne-a reţinut însă atenţia a fost marele dezacord al na­turii , în timp ce bulevardele din Santiago de Chile erau inundate de cromatica di­verşilor arbori florali şi de verdele palmierilor, pe cres­tele Cordilierilor, ce se pro­filau la orizont, se putea ve­dea strălucind albul imacu­lat al zăpezilor. Sosisem aici într-un mo­ment memorabil pentru po­porul acestei frumoase ţări.­­ Reprezentam sindicatele din România, invitate de către Centrala Unică a Oamenilor Muncii din Chile să participe la ceremoniile legate de ins­talarea oficială a noului pre­şedinte al ţării, dr. Salvador Aliende, care, în calitatea de reprezentant al Unităţii Populare (coaliţia formaţiu­nilor politice de stînga) ieşise victorios la recentul scrutin prezidenţial şi apoi confir­mat, de către Congres, în funcţia de şef al statului. Evenimentul este de o ma­joră semnificaţie şi de o lar­gă rezonanţă, nu numai în Chile şi în America Latină, dar şi în lumea întreagă , pentru întîia oară în istorie un candidat al coaliţiei for­ţelor de stînga latino-ame­­ricane devine şef al statului în urma alegerilor. Evenimen­tul era trăit intens de masele populare chiliene. Aveam să ne convingem de aceasta încă de la aeroport. Cei care ne-au întîmpinat la sosire — reprezentanţi ai sindicatelor — ne-au vorbit cu însufle­ţire pină am ajuns la hotel, despre importanţa momentu­lui politic respectiv. Tovarăşii noştri îşi manifestau, mai ales, satisfacţia împlinirii unei arzătoare dorinţe a forţelor de stînga, a maselor popu­lare. Cu atît mai mult cu cît programul Unităţii Populare fusese examinat şi aprobat şi de către sindicate, care, după cum ne arătau interlocutorii, au reprezentat baza de masă a constituirii Unităţii Popu­lare. „VICTORIA POPORULUI, VICTORIA REPUBLICII CHILE“ Seara, cînd am făcut o scurtă vizită în piaţa din faţa impunătorului Palacio de la Moneda (palatul prezi­denţial) era adunată o mul­ţime imensă­ Mii, zeci de mii de oameni veniţi din toate colţurile ţării aşteptau aici să-l vadă pe dr. Salvador Allende. Erau muncitori şi funcţionari, mici meseriaşi, locuitori ai capitalei chilie­ne­­ (cei mai mulţi de la pe­riferii), lucrători din agricul­tură, studenţi, oameni de cele mai diverse profesii, care îşi manifestau deschis, zgomotos, în stilul specific latino-americanilor, bucuria pentru succesul candidatului forţelor democratice. Am stat de vorbă cu cîţiva dintre ei. Toţi s-au arătat extrem de a­­mabili, fericiţi că ne pot explica şi nouă, străinilor, in ce constă caracterul progre­sist, importanţa excepţională pentru masele populare chi­liene a punctelor înscrise în Programul Unităţii Populare de ce acest Program îi inte­resează enorm, fiind pe larg cunoscut de mase, dezbătut şi aprobat. Zilele ce au urmat — între 3 şi 6 noiembrie — zile fes­tive, calde, marcate succesiv de ceremonia instalării nou­lui preşedinte, de parada militară şi de marele miting popular la care a luat cu­­vintul dr. Salvador Aliende, aveau să ne reconfirme im­presia, formată încă din pri­ma zi, a popularităţii şi a bazei de masă de care se bucură reprezentantul Uni­tăţii Populare. Astfel, nu pot uita ziua de 3 noiembrie, data instalării oficiale a nou­lui preşedinte. Deşi se anun­­­ase că întreaga ceremonia va fi televizată, adevărata fluvii umane inundaseră ma­rile artere ale metropolei, pentru a fi prezente la eve­nimentul istoric. Seara tîrziu şi chiar mai apoi, în puterea nopţii, după ce festivităţile (Continuare în pag. a 6-a) ION COTOŢ secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România

Next