Munca, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7141-7165)
1970-11-25 / nr. 7161
I înnnflmBsnumiimimnifmmHDnifdiHiKiimnniitnnng 1 s5=r 3E — == » 28 I ! ME 1 I GHEORGHE | TOMOZEI U „Dacă n-ar fi fost g| gj foarte serioasa revistă gj jj „Sciences“ care o declag jj ră, ar fi de necrezut: jj gj un ingenios amator, dl. g s Woodbridge, a reușit, g j cu ajutorul unui simgH piu ,,cap de lectură“ fg jg să obţină sunete (cu- gj , vinte sau muzică) în- g gj registrate intîmplător, g |§ in timpul executării |g Jj jgj, pe picturi și piese g gj de olărie. Un vas mo- jj jgj delat pe o roată elec- = trică alimentată cu cu- fj H reni de 60 Hz, neted și ca bine ars în cuptor, e- jg gj mite din nou un tunet g m de 60 Hz cind i se exmplorează suprafața cu jj un „cap de lectură“. ^ gj La fel, o pînză pe care g §g se face o aplicare de a ■ vopsea în timp ce se §§ execută _o muzică margițială poate restitui j* g§ fragmente de muzică“, m g Am desprins din g jj „Contemporanul“ sti gj jg rea de mai sus cu acel §g §i sentiment de uimire gj jj spăimoasă ce te însg gj cearcă de fiecare dată §j j§ cind te afli în fața in- §§ g credibilului. Să fie cu g jj putinfă ca înscrierea §j jg vocii umane pe cilin- jj jg dri de ceară ori pe gj jj suprafețe dungate de gj concentrice şănţutri, g jj imaginată de Edison, jg gj să transforme vasele gj jg de lut din muzee, pie, g gj sele turnate in metal g g ori pînzele marilor gj jj maestri in „conserve" jg §j ale graiului si ale s jg muzicii t jg g De ce nu ? S-ar fi J§ gj gîndit cineva că se va §jg ajunge — graţie car- jj gj bonului radioactiv — jg j§ la citirea cu precizie a gj gj vârstei unor obiecte jg de acum 1000 sau §|H 10 000 de ani ? .jg gj Şi totuşi, prezumţia jj jj domnului Woodbridge jg g e aberantă, aproape jj a monstruoasă, aducă jg toare de frig. Si tul jg B burătoare în acelaşi jg jj timp, născută ca din jj g imaginația unui copil jg jj sublim. S-o cercetăm jg jt asigurîndu-ne în prea- jj (Continuare in pag. 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA RIDICAREA GRADULUI DE UTILIZARE A CAPACITĂŢILOR PRODUCTIVE -UN OBIECTIV MAJOR AL ACTIVITĂŢII SINDICATELOR întrecerea socialistă, dinamizată de măreţele obiective ale planurilor economice, evidenţiază în întreaga ţară fapte demne ale oamenilor muncii în a utiliza cît mai din plin şi eficient mijloacele şi posibilităţile de care se folosesc pentru a-ş şi îndeplini obligaţiile ce le revin. Judeţul Braşov — important centru industrial al ţării — oferă în acest sens nenumărate exemple. Aş menţiona, printre altele, că industria braşoveană a îndeplinit producţia industrială a cincinalului cu aproximativ trei luni şi jumătate înainte de termen. Cei peste 9000 de inventatori, inovatori şi raţionalizatori din judeţ, antrenaţi într-o pasionantă întrecere, au realizat de la începutul anului şi pipă acum, prin aplicarea ideilor novatoare, economii postcalculate de peste 84.000.000 lei. In cele trei trimeste scurse din acest an unităţile industriale şi economice ale judeţului au realizat o producţie marfă, suplimentară prevederilor, de 491.000.000 lei. Merită consemnat şi faptul că peste 77 la sută din sporul de producţie menţionat a fost obţinut pe seama creşterii productivităţii muncii. Sunt, fără îndoială, dovezi certe că în perioada la care ne referim oamenii muncii din industria braşoveană au utilizat mai judicios capacităţile de producţie existente, au depus eforturi susţinute pentru atingerea într-un timp cît mai scurt a parametrilor proiectaţi ai noilor obiective date în folosinţă. Pe această linie — sporirea gradului de utilizare a capacităţilor productive — organele şi organizaţiile sindicale din judeţ şi-au adus o contribuţie însemnată. Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, sindicatele au întreprins acţiuni cu un caracter mobilizator mai bogat şi în mod diferenţiat pe profesiuni şi ramuri de producţie, ceea ce a permis să se evidenţieze exeperienţa pozitivă şi direcţiile de generalizare a ei, precum şi neajunsurile ce se manifestă, căile de eliminare a lor. Acţiunile şi manifestările organizate în scopul amintit au îmbrăcat forme diverse. M-aş referi în primul rînd la metodele aplicate pentru îmbunătăţirea activităţii grupelor sindicale, acolo unde de fapt oamenii muncii participă nemijlocit la buna organizare şi desfăşurare a producţiei. In dezvoltarea spiritului deplinei responsabilităţi în muncă a fiecărui salariat o importanţă deosebită o au dezbaterile din cadrul adunărilor lunare ale grupelor sindicale. A intrat în practica multor birouri ale grupelor sindicale de la Uzinele de autocamioane: „Tractorul“, „Rulmentul“, „Hidromecanica“, Fabrica de tricotaje din Braşov, Combinatul chimic din Făgăraş, Uzinele „6 Martie“ Zărneşti şi din alte întreprinderi de a consulta conducătorii proceselor de producţie şi alţi membri de sindicat în alegerea temelor de discutat. Dezbaterea oportună şi competentă a principalelor aspecte de la locurile de muncă, a condus, fireşte, la rezolvarea multor probleme cu mare efect în ridicarea nivelului de organizare a producţiei şi a muncii, în exploatarea raţională a mijloacelor tehnice din dotare. In secţiile productive s-a extins introducerea de norme tehnice corespunzătoare, asigurîndu-se o mai judicioasă încărcare a maşinilor, s-a îmbunătăţit aprovizionarea tehnico-materială, s-a asigurat o permanentă asistenţă tehnică, iar în secţiile auxiliare a sporit atenţia în vederea întreţinerii şi reparării corecte a mijloacelor tehnice pentru reducerea continuă a opririlor accidentelor. Cu aceeaşi atenţie, adunările lunare ale grupelor sindicale au abordat modul cum este folosit timpul de lucru, cum este respectată disciplina în muncă — rezerve preţioase în obţinerea unui volum de producţie mai mare pe aceleaşi suprafeţe productive. In întreprinderile din Braşov, Codlea, Zărneşti, Făgăraş şi din alte localităţi sunt evidenţiaţi salariaţii care manifestă o conduită profesională exemplară şi sunt criticaţi, totodată, cei delăsători, care irosesc timpul de lucru, dau rebuturi şi produse de slabă calitate, nu folosesc cu grijă materialele şi sculele. In acelaşi scop — folosirea judicioasă a capacităţilor productive — sindicatele din judeţ au acordat un sprijin mai concret comitetelor de direcţie în domeniul pregătirii profesionale şi specializă(Continuare in pag. 2-a) IOAN MARCUS preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor — Braşov. Secvenţă industrială de la Combinatul de îngrășăminte chimice de la Turnu Măgurele. CUVINTELE Jumătate metru de nămol şi doi de apă năboiseră peste multe mii de hectare ale semănăturilor de grîu; puterea puhoiului ingenunchiase mii de cămine, rod al muncii şi înfrumuseţării săvîrşite de generaţii; valurile murdare opriseră producţia în fabrici şi uzine; noroiul năclăise maşinile şi instalaţiile de mare precizie, evaluate la miliarde... Aşa arăta Satu Mare şi aşa arătau împrejurimile, în mai 1970. Pagubele erau incomensurabile. Numai în oraş se dărîmaseră aproximativ 2 000 de case. In total Someşul pricinuise ■pUgube de peste un miliard ! Am fost la Satu Mare în zilele cind oceanul galben al rîului îşi începuse de-acum retragerea , cind oamenii începeau să creadă că rănile se pot vindeca şi că în scurtă vreme, miile de sinistraţi vor avea din nou un cămin cald. Cuvintele de încurajare ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului nostru, au fost a audere FAPTE Reportaj de MÁRK ISTVÁN celea care au reînviat încrederea şi speranţa. „Vom ajuta cetăţenii care au, avut de suferit şi ale căror locuinţe au fost distruse să-şi refacă locuinţele. In strînsă unitate, muncind cu elan, vom infringe toate greutăţile. Suntem convinşi că vom reuşi, tovarăşi. Dispunem de forţele necesare pentru a trece acest moment greu“. De curînd am fost din nou la Satu Mare. Oraşul m-a primit în strai sărbătoresc , în roşul de cărămidă, care simbolizează înnoirea. Poate că, în tot oraşul, nu există nici o singură stradă lipsită de forfota harnică a constructorilor. Se poate afirma că acum, la o jumătate de an după ce — din balconul sediului Comitetului judeţean de partid Satu Mare — tovarăşul Nicolae Ceauşescu a rostit cuvintele : „Vom reuşi, tovarăşi !“ — ele au şi devenit realitate. Drept rod al dinamicii muncii de reconstrucţie, în şase luuni, din ruine au crescut cartiere întregi de blocuri, s-au ridicat în picioare noi străzi prin cartierele îngenunchiate. Ţîşnirea verticală a blocurilor din cartierele Someş, Solidarităţii şi Carpaţi, mulţimea caselor construite cu ajutor de stat — proprietate personală, pe fundaţie din granit — atestă victoria solidarităţii omeneşti. ★ E plăcut să te gîndeşti că, in felul nostru, am contribuit cu toţii la înfăptuirea noilor şi caldelor cămine familiale. Acum, cind Sătmarul ne trimite, una după alta, telegrame , radiind de bucurie şi recunoştinţă, ne bucurăm împreună, de acest succes. Căci şi gindurile, sentimentele noastre sunt prinse in cuvintele telegramei pe care — de sărbătoarea inaugurării noului cartier Carpaţi din Satu Mare — locuitorii săi i-au adresat-o tovarăşului Nicolae Ceauşescu: „Trăim în aceste zile marea satisfacţie a împlinirilor şi ne reamintim cu încredere deplină — confirmată de viaţă — de cuvintele pe care dumneavoastră, tovarăşe Ceauşescu, ni le-aţi adresat în acele momente de grea încercare, cind apele dezlănţuite ale Someşului s-au revărsat peste oraşul nostru. Cuvintele sunt azi fapt împlinit“. Cuvintele au devenit fapte. Acelaşi lucru ni-l rosteşte şi telegrama Comitetului de partid şi Consiliului popular al municipiului Satu Mare, prin care i se raportează Comitetului Central al partidului nostru şi tovarăşului Ceauşescu personal, că toţi sinistraţii sătmăreni — cazaţi pină acum, temporar, în corturi, vagoane şi barăcie— s-au mutat în apartamente, respectiv în case noi. Peste 2 000 de locuinţe şi-au găsit locatari pină acum, alte 600 apartamente sunt în faza de finisare și, in curînd, 700 case familiale își vor putea primi stăpînii. (Continuare în pag. a 2-a) Colectivul uzinelor „1 Septembrie“-Satu Mare a înlăturat complet urmările calamităţilor din luna mai • ANUL XXVI nr. 7161 Miercuri 25 noiembrie 1970 • 6 pagini 30 bani TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU a primit delegaţia Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit marţi dimineaţa delegaţia Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, condusă de Dondogiin Tevegmid, preşedintele Marelui Hural Popular, membru al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, rectorul Universităţii de Stat din Ulan-Bator, care face o vizită în ţara noastră, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. Din delegaţie fac parte M. Damdinpurev, membru al Comisiei pentru plan şi buget a Marelui Hural Popular, preşedintele Comitetului Executiv al Huralului Popular al aimacului Gobi-sud, S. Hansuren, deputată, membră a Comisiei pentru cultură, învăţămînt şi sănătate a Marelui Hural Popular, şefa unei brigăzi de muncă de la Combinatul de piele din Ulan-Bator, M. Altangerel, deputat al Marelui Hural Popular, tractorist, A. Codnambaljur, funcţionar al Marelui Hural Popular, şi B. Cimidors, referent la Ministerul de Externe. Oaspeţii au fost însoţiţi de Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R.P. Mongole la Bucureşti. La primire au luat parte tovarăşii Ştefan Voitec, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Marii Adunări Naţionale, Dumitru Balalia, membru al C.C. al P.C.R., preşedintele Comisiei permanente pentru consiliile populare şi administraţia de stat a M.A.N., şi Iuliu Fejeş, secretar al Marii Adunări Naţionale. în cursul convorbirii care a avut loc cu acest prilej, conducătorul delegaţiei Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole a transmis sincere mulţumiri pentru posibilitatea oferită de a cunoaşte realizările importante obţinute de poporul român, sub conducerea Partidului Comunist şi a urat noi succese în munca pentru edificarea socialismului în România, în acelaşitimp şi-a exprimat convingerea că vizita delegaţiei parlamentare a ţării sale va constitui un aport la continua dezvoltare a relaţiilor prieteneşti dintre R.P. Mongolă şi Republica Socialistă România, dintre cele două popoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru aprecierile frumoase la adresa poporului român, a înfăptuirilor sale şi a transmis poporului mongol calde urări în opera de construire a societăţii socialiste în patria sa. Totodată exprimîndu-şi satisfacţia pentru vizita parlamentarilor mongoli, care constituie o contribuţie la adîncirea relaţiilor de prietenie românomongole, a subliniat că lărgirea contactelor dintre forurile reprezentative de stat este un factor însemnat în întărirea legăturilor frăţeşti dintre toate ţările socialiste, a colaborării dintre toate popoarele lumii. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă tovărășească, de caldă prietenie. Excelenței Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Am fost profund impresionat de mesajul de simpatie al Excelenţei Voastre în legătură cu dezastrul ciclonului din Pakistanul de Est. In numele poporului pakistanez şi îndeosebi în numele populaţiei din zonele afectate de ciclon transmit cele mai sincere mulţumiri Excelenţei Voastre şi prin Dumneavoastră guvernului şi poporului Republicii Socialiste România pentru caldele sentimente de simpatie exprimate. General AGHA MUHAMMAD YAHYA KHAN Preşedintele Republicii Islamice a Pakistanului Tovarăşului LUDVIK SVOBODA Preşedintele Republicii Socialiste Cehoslovace, PRAGA Stimate tovarăşe Svoboda, Cu prilejul celei de-a 75-a aniversări a zilei dumnea- voastră de naştere vă adresez calde felicitări, urări de sănătate şi de noi succese in activitatea de înaltă răspundere pe care o desfăşuraţi. Folosesc această ocazie pentru a exprima convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare multilaterală dintre Republica Socialistă România şi Republica Socialistă Cehoslovacă se vor dezvolta continuu în interesul popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului HADJI LLESHI Preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Albania TIRANA Realegerea dumneavoastră în înalta funcţie de preşedinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Albania îmi oferă prilejul plăcut de a vă adresa, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român, precum şi al meu personal, calde felicitări şi urări de succes în misiunea de răspundere ce v-a fost încredinţată. Totodată, adresez poporului frate albanez cele mai bune urări de noi victorii în construirea socialismului şi îmi exprim încrederea că prietenia tradiţională şi colaborarea româno-albaneză se vor dezvolta continuu, în folosul ţărilor şi popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului MEHMET SHEHU Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania TIRANA Cu ocazia numirii dumneavoastră în înalta funcţie de preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Albania, în numele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, precum şi al meu personal, vă adresez felicitări cordiale şi urări de succes în activitatea dumneavoastră. Folosesc acest prilej pentru a exprima poporului albanez cele mai sincere urări de succese în opera de construire a socialismului şi îmi exprim convingerea că prietenia frăţească româno-albaneză se va întări continuu, spre binele ambelor noastre popoare. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România mmm la mama sărbâtoare A POPORULUI CHILIAN CIND AM POPOSIT LA SANTIAGO DE CHILE — capitala „țării de la capătul pămîntului", cum au denumit-o indienii ayamara — un soare cald, deosebit de generos, se revărsa peste întregul oraș-metropolă. De fapt, începutul de noiembrie, cind la noi acasă toamna este pe deplin stăpînă, marchează în Chile perioada de sfîrşit a primăverii. Ceea ce ne-a reţinut însă atenţia a fost marele dezacord al naturii , în timp ce bulevardele din Santiago de Chile erau inundate de cromatica diverşilor arbori florali şi de verdele palmierilor, pe crestele Cordilierilor, ce se profilau la orizont, se putea vedea strălucind albul imaculat al zăpezilor. Sosisem aici într-un moment memorabil pentru poporul acestei frumoase ţări. Reprezentam sindicatele din România, invitate de către Centrala Unică a Oamenilor Muncii din Chile să participe la ceremoniile legate de instalarea oficială a noului preşedinte al ţării, dr. Salvador Aliende, care, în calitatea de reprezentant al Unităţii Populare (coaliţia formaţiunilor politice de stînga) ieşise victorios la recentul scrutin prezidenţial şi apoi confirmat, de către Congres, în funcţia de şef al statului. Evenimentul este de o majoră semnificaţie şi de o largă rezonanţă, nu numai în Chile şi în America Latină, dar şi în lumea întreagă , pentru întîia oară în istorie un candidat al coaliţiei forţelor de stînga latino-americane devine şef al statului în urma alegerilor. Evenimentul era trăit intens de masele populare chiliene. Aveam să ne convingem de aceasta încă de la aeroport. Cei care ne-au întîmpinat la sosire — reprezentanţi ai sindicatelor — ne-au vorbit cu însufleţire pină am ajuns la hotel, despre importanţa momentului politic respectiv. Tovarăşii noştri îşi manifestau, mai ales, satisfacţia împlinirii unei arzătoare dorinţe a forţelor de stînga, a maselor populare. Cu atît mai mult cu cît programul Unităţii Populare fusese examinat şi aprobat şi de către sindicate, care, după cum ne arătau interlocutorii, au reprezentat baza de masă a constituirii Unităţii Populare. „VICTORIA POPORULUI, VICTORIA REPUBLICII CHILE“ Seara, cînd am făcut o scurtă vizită în piaţa din faţa impunătorului Palacio de la Moneda (palatul prezidenţial) era adunată o mulţime imensă Mii, zeci de mii de oameni veniţi din toate colţurile ţării aşteptau aici să-l vadă pe dr. Salvador Allende. Erau muncitori şi funcţionari, mici meseriaşi, locuitori ai capitalei chiliene (cei mai mulţi de la periferii), lucrători din agricultură, studenţi, oameni de cele mai diverse profesii, care îşi manifestau deschis, zgomotos, în stilul specific latino-americanilor, bucuria pentru succesul candidatului forţelor democratice. Am stat de vorbă cu cîţiva dintre ei. Toţi s-au arătat extrem de amabili, fericiţi că ne pot explica şi nouă, străinilor, in ce constă caracterul progresist, importanţa excepţională pentru masele populare chiliene a punctelor înscrise în Programul Unităţii Populare de ce acest Program îi interesează enorm, fiind pe larg cunoscut de mase, dezbătut şi aprobat. Zilele ce au urmat — între 3 şi 6 noiembrie — zile festive, calde, marcate succesiv de ceremonia instalării noului preşedinte, de parada militară şi de marele miting popular la care a luat cuvintul dr. Salvador Aliende, aveau să ne reconfirme impresia, formată încă din prima zi, a popularităţii şi a bazei de masă de care se bucură reprezentantul Unităţii Populare. Astfel, nu pot uita ziua de 3 noiembrie, data instalării oficiale a noului preşedinte. Deşi se anunase că întreaga ceremonia va fi televizată, adevărata fluvii umane inundaseră marile artere ale metropolei, pentru a fi prezente la evenimentul istoric. Seara tîrziu şi chiar mai apoi, în puterea nopţii, după ce festivităţile (Continuare în pag. a 6-a) ION COTOŢ secretar al Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România