Năzuința, iunie 1972 (Anul 5, nr. 232-257)
1972-06-03 / nr. 234
NĂZUINȚA Investițiile în agricultură Experiența a tot mai numeroase C.A.P. din județul nostru, cum sunt cele din Surduc, Zăuan, Sqnicș-Odorhei, Hereclean și multe altele, demonstrează în mod convingător că stabilirea și folosirea judicioasă a fondului de acumulare asigură reluarea pe scară tot mai largă a producției, influențînd pozitiv sporirea continuă a averii obștești. Direcțiile în care adunările generale au orientat, investițiile sînt numeroase, dar cele ce ocupă un loc important în sfera dezvoltării șeptelului de animale sînt construcțiile zootehnice. Volumul acestor lucrări de ivestiții, în acest an, este destul de mare. Numai în sectoarele zootehnice ale cooperativelor agricole de producție urmează a se utiliza peste șase milioane lei din credite acordate de stat, pe diferite termene de rambursare. Analizînd stadiul executării investițiilor acum, după expirarea a 5 luni din calendar, reiese că realizările sunt extrem de mici. Dar să concretizăm. Orice gospodar știe că înainte de a se apuca de construit, trebuie să se aprovizioneze cu materiale. Deși au fost încheiate, în acest sens, contracte cu diferiți furnizori de materiale, în care s-au specificat și termenele de ridicare, unele unități nu s-au prezentat după ele, pierzînd repartițiile. întreprinderea de aprovizionare tehnico-materială- Salaj (I.A.T.M.) ne pune la dispoziție o situație cu o serie de materiale, în valoare de peste 4 milioane lei, care nu au fost ridicate la termen. Se pune întrebarea: De ce nu au fost ridicate aceste materiale conform contractelor încheiate? Tovarășul Mircea Olteanu, directorul I.A.T.M. Sălaj și șeful serviciului de aprovizionare, tovarășul Florian Dumbravă, ne relatau că unele unități nu au avut documentațiile întocmite la timp, iar altele chiar dacă le-au avut, nu au deschis încă finanțarea lucrărilor. Șiind de vorbă cu președintele C.A.P. Buciumi, Nicolae Hădadhe, am reținut că nu au putut ataca lucrările la construcțiile zootehnice mai de mult, deoarece nu au dispus de documentație. Abia recent, după un instructaj, care a avut loc la Direcția generală a agriculturii, industriei alimentare și apelor, la care au participat factori din conducerea cooperativei și din alte unități, s-a impulsionat deschiderea finanțării și demarajul construcțiilor. In aceeași situație se află și alte unități agricole din județ: cele din Agrij, Coșei, Meseșeni, Horealul Crasnei etc. Care este situația documentațiilor? Ne răspunde tovarășul Ludovic Cadar, inginer la Oficiul de proiectări agricole de pe lingă D.G.A.I.A.A. — In ordinea depunerii comenzilor, am efectuat pînă în prezent un număr de 12 documentații. Prima a fost încheiată la 1 aprilie a.c., și ultima la 27 mai a.c. La 9 unități a fost făcută și amplasarea pe teren a obiectivelor. Realitatea este că trei cooperative agricole nu au depus nici pînă in prezent comenzi pentru proiecte (Zalnoc, Chieșd și Cuceuj. Reiese, deci, că numai după un trimestru proiectantul s-a apucat de lucru. Care este motivul acestui tardiv început? Ne răspunde tot tovarășul Ludovic Cadar: „Nu am primit ordin de „sus“ (se referă la D.G.A.I.A.A. — n.r.) să începem documentațiile pentru grajdurile planificate în acest an, mai repede. Și, o dată ce am început să lucrăm la proiecte, n-am avut condiții optime de muncă în încăperea pusă la dispoziție“. Dar șirul deficiențelor nu se oprește aici. Așa cum au fost condițiile de lucru, un număr de 12 proiecte tot au fost încheiate. Trebuie să recunoaștem însă că unele unități au tărăgănat destul de mult cu depunerea comenzilor pentru deschiderea finanțării. La această dată numai șase cooperative agricole — Agrij, Buciumi, Coșei, Clorontul Crasnei, Dobrin și Meseșeni — au depus cerere de finanțare a construcțiilor — după cum ne informează tovarășul Augustin Bujor, inspector la Banca agricolă Zalău. Atelierul intercooperatist din Zalău execută lucrări de construcție și unele instalații în C.A.P. Siind de vorbă cu tovarășul Gheorghe Ambruș, directorul atelierului, despre contribuția adusă de această unitate intercooperatistă la efectuarea construcțiilor și a instalațiilor, ne spunea că unitatea a contractat lucrări numai cu două unități, cele din Agrij și Buciumi. Restul cooperativelor motivează că nu au deschis finanțarea lucrărilor. Instalatorul Nagy Gavril, de la acest atelier, ne sesizează că a trecut mai bine de o lună de cinci a început să lucreze cu o echipă la introducerea apei in grajdurile C.A.P. Agrij dar, din lipsă de țevi cu diametrul de doi țoli, lucrarea s-a oprit. „Mai lipsesc și alte materiale“, ne spunea interlocutorul. „Trimitem zilnic camione după ele în alte județe, stau cîte o săptămînă și vin tot fără materiale“. Așa stind tururile, unde este răspunderea I.A.T.M. Sălaj privind aprovizionarea cu materialele necesare? Este de menționat că toți factorii de la nivel de județ care au, mai mult sau mai puțin, tangență apropiată cu exectarea lucrărilor de investiții , recția generală a agriculturii, U.J.C.A.P., Banca agricolă și subunitățile acestora), n-au acționat mai din timp pentru înlăturarea unor nereguli pe linia aprovizionării cu materiale, a întocmirii documentațiilor din vreme, care să permită deschiderea finanțării etc. Acestea trebuie să-și aducă un aport mai substanțial la demararea construcțiilor zootehnice, să intervină oportun ori de cite ori se semnalează stagnări care periclitează terminarea la timp a lucrărilor din investiții. Consiliile populare comunale, primarii trebuie să dea un sprijin mai eficient conducerilor de C.A.P., pentru mobilizarea constructorilor existenți pe plan local la executarea obiectivelor și darea lor în funcțiune în termenele planificate. Gavril RUGER Au trecut cinci luni din calendar și construcțiile zootehnice sunt abia în fază de proiect care sunt cauzele ? EXPERIENȚE Marea majoritate a orelor de practică productivă, în școala noastră, le-am desfășurat în agricultură deoarece, găsindu-ne în mediul rural, avem menirea de a forma la elevi deprinderi practice cerute în diferite munci agricole, de-ai face să îndrăgească munca in agricultură. Organizarea unui lot școlar experimental a constituit preocuparea noastră de capătii. Primul pas pe care l-am făcut a fost întocmirea planului lotului, alcătuit din planul de producție și planul culturilor. Apoi am întocmit calendarul lucrărilor agricole pe culturi și epoci. Acestea toate au fost afișate pentru a putea fi cunoscute de toți elevii. La fel, a fost popularizată și fișa bazei floricole. După aceasta, am trecut la organizarea elevilor și a terenului. Elevii au fost împărțiți în brigăzi, echipe și grupe. Am format două brigăzi: una în legumicultura și alta în cultura mare. Brigada din legumicultură a fost constituită din clasele a IX-a și a X-a, luînd în considerare faptul că în aceste clase sunt doar fete. Brigada a doua am constituit-o din clasele V—VIII, această brigadă fiind mai numeroasă deoarece lucrările necesare plantelor din cultura mare necesită o mai mare forță de muncă și din faptul că o parte din activitățile practice cu clasele a VII-a le-am desfășurat în zootehnie, iar cu clasele a VIII-a în mecanizare. După repartizarea elevilor am trecut la organizarea terenului. In primul rînd am repartizat o suprafață din lotul școlar claselor I—IV, unde elevii mici să fie deprinși cu muncile agricole; suprafața rămasă am parcelat-o conform planului de amplasare a culturilor; printre parcele am trasat poteci iar în fața fiecărei parcele am pus tăblițe indicatoare vizibile. Un accent deosebit l-am pus pe pregătirea orelor și desfășurarea lor. Orele practice le-am împărțit în două categorii: de inițiere în muncă și aplicații practice. Pregătirea orelor a constat în recunoașterea locului de practică, preocuparea și pregătirea mașinilor, uneltelor și a materialului necesar, întocmirea planului de lecții. Din punctul de vedere al modului de repartizare a grupelor de elevi, am împărțit lucrările agricole in două categorii: cele compuse din mai multe operații (plantatul răsadurilor de vărzoase, o grupă a scos răsadul și l-a sortat, a doua grupă l-a transportat, a fasonat și a mocirlit răsadul; a treia grupă l-a plantat și lucrări compuse dintr-o singură operație (prășitul porumbului). Ținînd cont de forța de muncă, am împărțit câte 10 rînduri de porumb la o grupă de 5 elevi astfel că în timp de două ore revenea unui elev cite două rînduri de porumb, avind lungimea de 150 m și posibilitatea să termine lucrarea în timpul planificat. întotdeauna am evitat lucrările neinstructive, care n-au legătură cu munca agricolă rațională. Pentru a obișnui elevii să-și noteze sistematic observațiile proprii și îndrumările primite, pentru a-și fixa temeinic cunoștințele dobîndite la lecțiile teoretice, fiecare elev are un carnet de practică. In acest carnet, pe cite o pagină, se fac notițele extrase din fiecare lucrare practică. Elevii își notează data executării lucrării, starea timpului, scopul, mașinile și uneltele folosite, observațiile personale, indicațiile profesorului. După efectuarea fiecărei ore, în carnetul nostru de practică amplit notarea elevilor și am anunțat nota, motivînd-o. Notarea finală s-a făcut prin media aritmetică a notelor obținute pe un trimestru. Modul acesta de desfășurare a orelor practice s-am aplicat mai mult la orele de inițiere. La orele aplicative, de exemplu la prășitul al doilea al porumbului, am trecut direct la efectuarea lucrării, deoarece elevii aveau deja deprinderea formată, în felul acesta cîștigind timpul necesar efectuării la timp a diferitelor lucrări agricole pe o suprafață destul de mare, de cinci hectare. In vederea stimulării dragostei pentru muncă, am evidențiat echipele și elevii fruntași, popularizîndu-i cu fiecare ocazie. Pentru ca munca să se desfășoare normal și pe timpul vacanței, am planificat echipele, iar tabelul l-am afișat. Prof. Seleși MARIA, Școala generală — I. Lucrările practice ale elevilor-In strinsă legătură cu activitatea productivă CITITORII PROPUN... Intre numeroasele propuneri făcute de cititori și soluționate prin intermediul ziarului „Năzuința“, cred că-și va găsi rezolvarea încă una nelipsită — după părerea mea — .. Importanță. Sunt profesor la Școala generală de 10 ani din Gilgăul-Almașului și, nu o dată, am stat de vorbă cu elevii comentând unele filme vizionate. Mi-am dat seama că sunt destul de frecvente cazurile în care unii elevi înțeleg greșit acțiunea sau cite o secvență din film. Acest neajuns ar putea fi înlăturat foarte simplu, citindu-se cronica filmului (care nu există) înainte de vizionare, în sala de spectacol, timp de cîteva minute. Acesta ar fi și un procedeu pedagogic. De aceea, propun întreprinderii județene cinematografice ca o dată cu filmul expediat la cinematografe să trimită și o scurtă cronică a filmului care să cuprindă în mare acțiunea filmului și care să se citească — în cazul elevilor — în sala de spectacol înainte de vizionarea filmului. (t. e.) 3 IUNIE 1972 TOT SATUL LA litice din viața poporului nostru — Conferința Națională a partidului și aniversarea Republicii. Ultima situație operativă, de jos, ne arată că prașila întîia mecanică la porumb a fost efectuată pe 88 la sută, iar cea manuală pe 54 la sută din suprafața cultivată în C.A.P. Prașila a doua mecanică la sfecla de zahăr a fost făcută pe 49 la sută, iar cea manuală pe 82 la sută, cartofii s-au prășit a doua oară mecanic pe 49 la sută, iar manual pe 46 la sută din suprafețe. Ce ne dezvăluie aceste cifre de ansamblu? Reiese că, față de săptămînă trecută, se înregistrează un ritm sporit de lucru, mai cu seamă la prășitul mecanic al porumbului și la prașila a doua manuală la sfecla de zahăr și cartofi. Se evidențiază cooperativele agricole din cadrul consiliului intercooperatist .Vușfalău (Boghiș, Halmășd, Plopiș, Sîg, Valcău și Nușfalău) care au încheiat prima prașila mecanică la porumb, iar cea manuală a fost executată pe 62 la sută din suprafețele cultivate. In unitățile agricole din cadrul consiliului intercooperatist Hida, prașila a I-a manuală a fost făcută pe 92 la sută, din suprafețele cultivate, fapt ce indică rezultate mult superioare mediei pe județ. Se remarcă de asemenea ritmul bun de lucru la prășitul sfeclei de zahăr a doua oară, lucrare ce a fost terminată în 50 de cooperative agricole (din cele 75 cultivatoare), printre care Someș Odorhei, Năpradea, Noțig, Benesat, Hereclean, Borla, Camăr, Bobota, Zimbor, etc. Stadiul lucrărilor de întreținere a culturilor ne semnalează însă și unele restanțe care impietează ritmul normal de lucru și, implicit, buna dezvoltare plantelor prășitoare. Neliniștește , in mod deosebit, întârzierea prășitului manual la porumb care este, evident, mult rămas în urmă într-o serie de unități agricole. Este cazul cooperativelor agricole din Mirșid, Fildul de Jos, Dioșod, Crișeni, Simișoa, Chieșd, Băbeni, Cozla, Ruginoasa etc., unde media realizărilor este mult inferioară celei pe județ. Faptele atestă că, în aceste unități, consiliile de conducere, specialiștii agronomi nu coordonează competent, cu răspundere, activitatea de pe ogoare, nu țin seama că acum este hotârîtor să se intensifice întreținerea culturilor, acțiune de care depinde cel mai mult nivelul recoltelor viitoare. Buruienile, ca urmare a timpului umed și călduros din ultima vreme, au invadat culturile, iar cooperatorii se mobilizează anevoios, ies la lucru sporadic, în ciuda faptului că angajamentele încheiate pentru a munci în acord global stabilesc cu precizie ce au de făcut. Unele consilii de conducere și unii specialiști consideră socoteala Încheiată o dată cu repartizarea culturilor pe formațiuni de lucru, pe oameni. Unii cooperatori au înțeles să nu piardă nici un moment acum cînd e vorba de ieșit la prășit. Și, în timp ce unele parcele repartizate oamenilor arată frumos și culturile sunt curate de buruieni, altele contrastează izbitor, sunt invadate de buruieni care stînjenesc vegetarea normală a plantelor. Iată de ce se impune ca organizațiile de partid, consiliile de conducere din C.A.P., primarii comunelor și specialiștii să și facă prezența activă la cîmp în aceste zilele, să-i tragă la răspundere pe acei „întîrziați“, pe acei oameni care mai zăbovesc pe la casele lor și nu ies la prășit, acum cînd toată suflarea din sat ar trebui să intensifice întreținerea culturilor. Balaș Matyus și băieții sai urmare din pagala fierarii-betoniști ne ințelegem de minune. Dar, uneori n-avem material suficient. Deci. Și o productivitate intrucîtva scăzută. — Dar dumneavoastră, cei din echipă, cum vă înțelegeți? Sunt, toți cei douăzeci și patru de membri ai echipei de pe undeva de lângă Sovata. Da șase ani lucrează împreună. Se cunosc ca frații. Și se iubesc ca frații. — Așa incit, recapitulează Balaș Matyuș, munca noastră este una și aceeași, oriunde ne-am afla. — Am observat mulți băieți tineri în echipă. Cine i-a Învățat meseria de dulgher? — Noi. Și, așa cum alții s-au străduit să mă inițieze în toate tainele meseriei, încerc și eu la rîndul meu să fac același lucru. Și le cer ceva special tuturor: seriozitate, corectitudine și disciplină. Unii spun că sunt prea sever. S-ar putea. Dar nici unul dintre colegii mei de muncă nu m-a părăsit în toți acești ani. Șeful de echipă îmi povestește una dintre multele întîmplări emoționante ale vieții sale. A venit odată la el un tînăr de vreo șaisprezece ani. Dorea să învețe meseria de dulgher. Meșterul a fost aspru cu el, ca să învețe totul și bine. Apoi, băiatul a plecat în armată. Cînd s-a lăsat la vatră, Balaș Martin, băiatul devenit de-acum bărbat, l-a căutat vreo trei zile prin toată țara pe maistrul său. — Astăzi, dacă i-aș da o lucrare oricît de grea, oricît de delicată, sunt sigur că o duce la bun sfîrșit. Am încredere în el ca în mine însumi. Așa cum am încredere în toți oamenii mei, începînd de la mezinul echipei, Andrei Demeter, și pînă la cel mai în vîrstă, care are acum 52 de ani. Omul acesta, Balaș Matyuș, tată a patru copii, colindă țara împreună cu băieții lui și adaugă frumuseții inestimabile ale locurilor curatele muncii. Acești oameni fac parte din marea familie a constructorilor. Mi-i închipui, în clipele lor de răgaz, privind în tăcere silueta fermă, în devenire, a viitoarei case de cultură. Și, poate, cînd în cea mai nouă sală de spectacole din Zalău se va auzi sunetul primului gong, în primul rînd de scaune, Balaș Matyuș și băieții săi vor aplauda cu bucurie prima ridicare de cortină. Apoi, vor pleca pe un alt șantier, în alt colț de țară, clădind zi de zi minunate porți ale viitorului. Balaș Matyuș e mindru de munca sa SPORT SPORT FOTBAL - divizia 0 ETAPA DE MIINE: C.I.L. Sighetul Harmatiei — Someșul Satu Mare, Măgura Șimleul Silvaniei — Bihoreana Marghita, Minerul Cavnic — Gloria Baia Mare, Unirea Zalău — Voința Cărei, Victoria Cărei — Topitorul Baia Mare, Minerul Baia Sprie — Recolta Salonta, Constructorul Baia Mare — Bradul Vișeu, campionatul județean :<țf ’ —F------------------Rapid Jibou — campioană Rezultatele înregistrate în ultima etapă: Silvania Cehul Silvaniei, după un joc frumos, a cîștigat pe merit cu 4—1 in meciul cu Recolta Zăuan. Victoria Zalău—Recolta Hida X—0. Localnicii au atacat mai mult, dar oaspeții s-au apărat organizat și au contraatacat periculos. Gloria Șimleul Silvaniei a obținut o victorie meritată, la capătul unei partide de bun nivel tehnic, în partida cu Spartac Crasna. Rezultat 4—1. Dumbrava Gîlgău—Minerul Ip: 4—1, după un joc în care localnicii au dominat categoric, cîștigind cu ușurință partida desfășurată într-o atmosferă de perfectă sportivire. Alte rezultate: Panificația Jibou—Comerțul Zalău: 3—0; Energia Zalău— Rapid Jibou: 0—3. Tractorul Nușfalău—Minerul Sărmășag: 6—3. CLASAMENT Rapid Jibou 26 19 6 1 7S—8 44 Silvania Cehul S. 26 17 6 3 63—19 40 Recolta Hida 26 17 3 6 63—17 37 Minerul Sărmășag 26 16 5 5 57—21 37 Victoria Zalău 26 15 7 4 62—28 37 Gloria Șimleul S. 26 16 3 7 73—37 35 Panificația Jibou 26 11 9 6 42—32 31 Spartae Crasna 26 8 3 15 35—56 19 Minerul Ip 26 7 4 15 34—58 18 Dumbrava .Gilgău 26 8 1 17 41—70 17 Recolta ",ăuan 26 8 1 17 31—62 17 Energia Zalău 26 6 3 17 26—69 15 Tractorul Nușfalău 26 4 1 21 12—74 9 Comerțul Zalău 26 2 4 20 19—85 8 Minifotbal „Cupa speranțelor“ Orașul Jibou a fost, în zilele de 27—28 mai, gazda desfășurării etapei județene a concursului de minifotbal, concurs organizat de Consiliul județean al organizației pionierilor pentru școlarii din clasele a IV-a și a V-a. Etapa județeană a fost onorată de prezența celor 10 echipe cîștigătoare la centrele de comună. După desfășurarea celor 10 meciuri în fiecare serie, cîștigătoare și, în același timp, finaliste, au fost echipele unităților de pionieri din Cehul Silvaniei și Zalău. După un meci frumos, a reușit să cîștige echipa din Cehul Silvaniei, care a ocupat locul I și a cîștigat „Cupa speranțelor“ pe anul 1972. Locurile 2 și 3 au fost ocupate, în ordine, de echipele Școlii generale nr. 1 Zalău și reprezentativa Școlii generale din Cosniciul de Jos. prof. Petru GIURGIUMAN Popice sANATATEA CEHUL SILVANIEI — AVÎNTUL REGHIN 9021—8824 In prima etapă a campionatului de calificare pentru divizia „A“, Sănătatea Cehul Silvaniei, campioana județului Sălaj, s-a deplasat la Mediaș unde a jucat cu Avîntul Reghin, campioana județului Mureș. Echipa din Cehul Silvaniei formată din Moni Andrei, Iusco Ioan, Moni Alexandru, Mesaroș Gheorghe, Mureșan Alexandru, Marton Ödön și Szabó Carol, s-a comportat foarte bine, reușind să cîștige și să obțină dreptul de participare in etapa a doua. Adresăm sincere felicitări echipei Sănătatea și îi dorim succes în etapele următoare. M. BONȚOIU PAGINA A 3-A Rr. KAMINSCHI ATLETISM Consiliul județean educație fizică și sport pentru în colaborare cu școlar județean a Inspectoratul organizat în zilele de 27—28 mai etapa județeană a Campionatului republican de atletism a juniorilor și elevilor din licee. Au participat un număr de 221 concurenți, reprezentind liceele și școlile generale din județ. Iată rezultatele: Băieți Juniori 1. 100 m plat — Nicolae Ioniță (Șimleul Silvaniei) 12”,3. 200 m plat — Nicolae Ioniță (Șimleul Silvaniei) 26”: 400 m plat — Isai Buciu (Zalău) — 57,5 lungime —• Virgil Nistor (Șimleul Silvaniei) — 5,57 m. înălțime — Mihai Butuc (Șimleul Silvaniei) — 1,60 m. Juniori II. 100 m plat — Adrian Pișcoreanu (Șimleul Silvaniei) 12”,8; 200 m plat — Adrian Pișcoreanu (Șimleul Silvaniei) 26”,9. 1000 m plat — Longodor Constantin (Șimleul Silvaniei )’59”,2. lungime (băieți) — Victor Riza — 5,40 m. •Juniori III: 80 m plat Marin Toma (Zalău) 10, 5 500 m plat Marin Toma , Zalău) 1’20”; 800 m plat Marin Toma (Zalău) 2’,19",9. Fete junioare I: 100 m plat — Felicia Sabău (Șimleu) — 14”,8. 200 m plat — Varvara Király (Zalău) 31“,4. 400 m plat — Lucia Székely (Zalău) 1’07”. Junioare II: 400 m plat Viorica Pop — 1’07”,4. Junioare III: 80 m plat Eva Vereș (Zalău) 11”,7. 300 m plat Dorina Perneș (Șimleul Silvaniei) 49”,4. B. MARCEL SCURTE ȘTIRI * SCURTE ȘTIRI • INCEPIND DE ASTĂZI, la arena acoperită „23 August“ din Capitală, se desfășoară întrecerile celei de-a doua ediții a Campionatelor europene de box, rezervate pugiliștilor tineri (pînă la 21 ani). La actuala ediție și-au anunțat participarea peste 100 de tineri boxeri din 20 de rongul inaugural va fi țări dar cu începere de la orele 14. • FEDERAȚIA INTERNAȚIONALA DE FOTBAL a comunicat lista celor 16 calificate pentru turneul Jocurilor Olimpice de vară de la München. Pe continente, repartiții celor 16 finaliste este următoarea: Europa, Ungaria —deținătoarea titlului olimpic, R F. a Germaniei — calificată direct ca țară organizatoare U.R.S.S., Polonia, R. D. Germană, Danemarca, Africa, Maroc, Ghana, Sudan, Asia, Malayezia, Birmania și cîștigătoarea celui de-al treilea meci dintre echipele R. P. D. Coreene și Iran (meciul va avea loc sîmbătă la Islamabad); America de Nord și America Centrală: Mexic, S.U.A.; America de Sud, Brazilia, Columbia. Turneul olimpic de fotbal va începe la 27 august, a doua zi după începerea jocurilor. 9 PENTRU A TREIA OARA consecutiv, echipa Institutului de Statistică din Budapesta a cîștigat „Cupa campionilor europeni“ la tenis de masă feminin. In finala competiției, disputată la Budapesta, echipa maghiară (Magos, Papp, Kisházi) a întrecut cu scorul de 5—2 formația Start Praga. • LA MAGDEBURG, în prezența a peste 20.000 de specatori, s-a disputat întîlnirea iternațională amicală de fotbal dintre selecționatele de tineret ale R. D. Germane și Angliei. Partida s-a încheiat cu un rezultat de egalitate: 2—2 (1—2).