Neamul Românesc, decembrie 1909 (Anul 4, nr. 137-150)
1909-12-02 / nr. 137
NEAMUL ROMÂNESC 2331 * Cel mai nou osîndit politic român în Ungaria. D. Francisc Hossu Longin intră în temniță pe un an de zile și va plăti o mie de coroane amendă. Procurorul, spune telegrama, a adus aminte juraților că Unguri au fost uciși de romînî în 1848 cind, ceia ce a uitat să spuie procurorul, Roman în număr și mai mare au fost uciși de Unguri, cari au început el întâia și cari erau față de Suveranul lor în stare de rebeliune. Cine e osinditul de la Deva, aceasta trebuie s’o știe publicul de aici. Ginerele președintelui organisației nationale românești, pe care Statul n’a vrut s’o recunoască, e un om de o energie neobișnuită, de o convingere neclintită a drepturilor neamului sau, de o franchetă vitează care nu cruță pe nimeni și nimic. Casa lui, in care d-na Elena Hossu Longin revarsă bunătate și idealism, e o cetate de conștiință națională cum nu cunosc alta, în acele părți unde cultura înnaltă, ca și bogăția și nobleță singelui, apropie adesea așa de mult de maghiarismul aristocratic ori de germanismul intelectual. Numai românește se vorbește acolo și numai pentru a da rost ideilor celor mai radicale și intransigente din punct de vedere românesc. Francisc Hossu Longin, osinditul de astăzi — un om mai în vîrstă și a cărui sănătate se poate resimți de lipsurile și melancolia temniței — nu ramână cu cea mai mare parte din Romînii cari fac in Ungaria politică pe basă națională. Chibzuieli, tratative, dibăcii, — tot acest politicianism sterp în jurul stăpînirilor fără drept și fără lege, îî sînt străine. Cu politicianii de la noi n’a avut niciodată nimic a face; opera lor în Ardeal o privește ca nefastă. De la activism în condițiile de astăzi nu așteaptă nimic. Cu o hotărîre neclintită el se tine la o parte de zarva și micile succese ale zilei. Neobișnuit a fost și la judecată. Alții vorbesc, se apără, ori pentru a scăpa de o pedeapsă nedreaptă, ori măcar pentru ca vorba lor să aibă răsunet intre Romini. Răzlețul din Deva desprețuiește și una și alta. Cu un eroism tăcut, a înlăturat dreptul său de apărare. Refuzul de a vorbi a fost cea mai strașnică dovadă a zădărniciei punctului de vedere de drept în Ungaria de astăzi. Gelul care va intra în temniță fără a-și fi plecat fruntea și va ieși din ea mai mare pentru ca, în casa de la Deva, să nu se mai vorbească de ceia ce a fost, ii trimetem expresia simpatiei și a cincii noastre considerații. * O minciună a «Opiniei.» N. IORGA. D. N. Iorga n’a batjocurii la Dorohoiu pe Creangă, ci a protestat împotriva faptului că, in programul unei serbări nationale și creștine, s’a introdus o bucată a lui care birfește pe preoți și Religia. El a explicat publicului că, trăind in cercul «Junimii», protivnic datinelor, și, mai ales, celei religioase, era firesc ca marele scriitor să facă așa, dar că e regretabil că paginile lui regretabile din punctul de vedere național și creștin să se cetească, în hohote de ris, la o serbare națională și creștină.