Neamul Românesc, martie 1922 (Anul 17, nr. 46-71)
1922-03-02 / nr. 46
Anul al XVII-lea ar 46 Foaia Partidului Nationalist-Democrat REDACȚIA 1 Str. Domnița Anastasia, e ADMINISTRAȚIA: ia UNIVERSUL, Brezoaina U Director: N. IORGA Apare zilniîc: TELEFON I REDACT,A 5/41 și ,cwruw ADMINISTAȚIA 13/7 abonamentul Pe un an In mai X 160 lei Pentru preoți și învăț. 100 „ Pentru studenți . . 100 „ Pe șase luni ... 80 , Pe trei luni ... 40 , Pentru străinătate dublu. DATORIA MOLDOVEI - Dintr’un discurs la Iași - Nu voiu reedita aici obișnuitele plîngeri pentru părăsirea Moldovei și pentru decăderea pe care zilnic o observi tot mai mult în orașele ei, care te umplu de o compătimire adîncă. Intr’o vreme cînd toată lumea se zbuciumă, ele rămîn în prioteala lor zilnică, pe care nici speculațiile de negoț n’o tulbură prea mult. Și, iarăși, nu voiu repeta tînguirea pentru satele cu case sămănate pitoresc, dar în neregulă, cu străzile numai noroiu sau praf cu lipsa oricărui element de noutate chibzuită și de sănătos progres. Dar aceste lucruri sunt. Și, chiar dacă și la București, în fata cazărmii sergenților de oraș și lingă Ministerul de Externe, se văd imense mormane de gunoiu infect, veșnic reînoit cu noroaie, iar pe Bulevardul I. C. Brătianu, într’o curte pustie, la atingerea cu strada, patru căței rînjiți în agonia lor, totuși această neîngrijire strînge inima. Și te întrebi de ce oare Moldova susține, pe rînd, regimuri în fruntea cărora nu sînt decit ici și colo vreunul din fii ei ? Dacă măcar între mentalitatea moldovenească și aceia a șefilor în chestiune ar fi vre-o asămănare... Dar nu e. Poate fi, în adevăr, o asemănare între Mihai Kogălniceanu, numai spontaneitate, inițiativă,? vioiciune și o risipă, de o parte, iar, de alta, familii de prin Argeș și Muscel, care aduc în viața publică, odată cu o nemărginită ambiție, inimi stăpînite de un egoism personal și de seminție, care le veștejește și le usucă. Nu, aceasta este o cale greșită. Doi. Brătieni au destui prieteni printre cei cari judecă, vorbesc și scriu așa. Dar, iată, mai sunt și alții. Și ei cer acestui oraș că, dacă uită ușor și pe cine i-a voit mai mult bine, să-și aducă aminte măcar acum și de oameni pe cari i-a avut cîndva acasă și cari sufletește nu s’au despărțit de dînsul niciodată. Nu e regionalism a cere ca fiecare provincie să-și aibă în Consiliul de miniștri represintanții potriviți cu valoarea ei în România Mare și Nouă. Nu e regionalism a adăugi dorința ca asemenea represintanți să se inspire din toate tradițiile locului. Nu e regionalism a răsplăti și îndemna pe aceia cari, încunjurați de îngrijiri, pot ajunge un factor de căpetenie în desvoltarea țerii. Cu frățești gînduri față de București, lașul, și ai ei toată Moldova, au de reluat opere întrerupte și de a împune datorii prea mult uitate, în folosul Patriei. Pe moșia d-lui Brătianu O telegramă adresată Ministrului de Justiție de către unul din Prefecții olteni — și curioșii se pot încredința cercetînd condica de intrare —, sună în acest sens : Rog mutați pe judecătorul X, din comuna X, din interese superioare. Și împotriva tuturor celor cari nu-și pot lămuri ce interese superioare a servit Prefectura perturbînd magistratura, judecătorul a fost trimis peste nouă poștii, iar prefectul a cercetat mai departe, servind aceleași superioare interese. Dar nu e numai atît: Ministrul Dreptăței, care e zelosul elector liberal de ieri și de mini al Capitalei, d. Jean Florescu, motivat de aceleași interese superioare a strămutat de la locul lor peste patru sute de magistrați. Și spre a nu-i fi descoperită manopera a interzis riguros publicarea acestor mutări în Monitorul Oficial. Deci, cînd am afirmat că această țară este transformată într’o imensă moșie Brătienistă pe care vechilii și feciorii de curte operează fără milă și fără lege, n’am făcut nicio exagerare. In calitatea noastră de cetățeni nu putem îndrăsni să cerem socoteală ministrului care comite astfel de revoltătoare ilegalități, ci-i mulțămim că pănă astăzi, din gratia lui, nu aflăm cu zile. - I SO BANI EXEMPLJI$Il In plină revoluție Desigur că acest cuvînt în alte timpuri impresiona adine nu numai pe un om cuminte, dar chiar și pe cel mai simplu și umil cetățean , astăzi însă el nu mai are ecou în sufletul nimănui, pentru că revoluția pe care o trăim ne-a consumat încetul cu încetul sufletul, și astăzi cînd flăcările ei ne-au acoperit deabia mai putem protesta. Liberalii sunt ultimele flăcări care consumă ceia ce auai rămas și, dacă fac cele mai atroce abuzuri, nu mai reacționăm căci spiritul care ar fi în drept să o facă nu mai există de mult. Cum se fac alegerile în Ardeal, zic alegeri într’un limbaj comun, căci ele de fapt sînt numirile lui Wilhelm al II-lea, nu-și poate imagina nicio minte sănătoasă. Văzînd că poporul ardelean rămîne rece la propaganda lor deșantată, la toate ingerințele administrative, — au suprimat complect posibilitatea votului prin respingerea fără motiv a candidaturilor opozitiei. In județul Hunedora care alege 9 deputați au suprimat candidaturile la 6 circumscripții, declared astfel de la început aleși pe candidații liberali. Subsemnatul care candidam la Hunedoara, deși prevăzusem toate aceste manopere, din precauție am luat pe lista de candidare vreo 160 semnături. Cînd mergeam în vreun sat mă însoția în continuu doi jandarmi și pretorul, care nu-mi dădea voie să vorbesc oamenilor, nici să pronunț cuvîntul de liberal și, dacă oamenii îmi semnau lista de candidare, a doua zi Pretorul era din nou în localitate și cu baioneta în coasta cetățeanului îl silea să semneze din nou și pe lista candidatului oficial cu scopul de a anula lista mea... Văzînd acest ne mai închipuit abns am recurs la o stratagemă : — în ziua ultimă de depunere a candidaturii mă scol din noapte și plec ia cea mai apropiată comună, Hasdat, unde beau din somn pe notar. La oara 8 intrăm în cancelarie și încep cu sătenii semnarea listei. Cînd mai erau cîțiva săteni desemnat și urma să se facă regalizarea. Notarul se zmulge cu forță dintre noi și fuge pe drum țipînd ca un disperat că dacă legalisează, Prim-Pretorul și protopopul Pizo îi dă imediat afară din slujbă — protopopul Pizo este conducătorul tuturor abuzurilor din județul Hunedoara dispunind de toți funcționarii de la Prefect pănă la vătășel —. Cu listele de candidare pe care aveam 160 semnături, președintele circumscripției, Ion Indrei nu a găsit nici 5 bune, parte a spus că nu sunt descifrabile, deși fiecare nume era scris citeț și în jos era făcută regalizarea Pimăriei, parte spunea că nu concordă cu listele de alegători. Dacă cetățeanul era iscălit Ion Stroescu și in liste era trecut Stroescu Ion, tot o respingea și arăta că sigilul primăriei nu este prevăzut cu tuș mult ca să se poată ceti de la distantă. In acest fe s’a respins candidatura mea a candidatului Popovici din partidul poporului și a d-lui Protopop Andrei Lucia din partidul Național, primind-o numai pe a candidatului liberal, numindu-l în acest fel deputat. La circumscripția Geoagius a respins candidatura d-lui Aurel Vlad, fost ministru, supt pretext că are prea multe semnături și trebuiesc numai 50. La Hațeg supt aceleași motive s’a respins candidatura d-lui Sînzianu. Pretutindeni în ziua primirii candidaturilor localurile unde funcționa biroul, erau înconjurate de armată și mitraliere așezate în posiție de tragere. Poporul ardelean este extrem de îngrijorat și indignarea a ajuns la culme. Judecați dacă supt aceste lovituri viața constituțională nu este nimicită. Trăim în afara de lege, nu avem la cine protesta, sîntem în plină revoluție sau mai bine zis ne-a consumat revoluția! STEFAN STEFANESCU Hunedoara La Mui mm Duminica a avut loc adunarea generala a iudeiapi uan iur ueratium, pe care una biurura a încercat sa puna la dispusipa paruuului nu erai. La aceasta ocasie a fost remascat in artropismul Uiterai întemeiat pe imoralitate și negantate. Iata nn opunea auuna M generate a meniurilor £>unei ații . Moi membri ai Societății „Ocrotirea ori annorum razuuiu-întruniți in adunare generală dupa convocarea presiuenței acestei regiuni, d-na Alexandria Ur.. Cantacuzino, innțâ act că „Monitorul uician a refusat punicarea acestei convocări după ce primise a opunea . Avind in vedere că ni s’a refusat și localul Societății pentru a ne întruni , avind in vedere că Societatea noastră nu poate rămâne făra conducere, căci ar însemna să se lase orfanii fără îngrijire. Declarăm că ne-am întrunit astăzi 26 Februar 1922 în adunare generală în sala Liedertafel, luind cunoștință de actul de disolvare al d-nei presidente a comitetului central și văzînd că el se întemeiază pe art. 14 bis și 30 din statute și art. 452 din regulament, constatăm că aceste texte și nici un alt text din statute sau regulament nu dau drept d-nei președente a comitetului central să disolve comitetul nostru regional. Protestăm cu toată energia contra acestei disolvări a comitetului regiunii noastre, declarăm că ne solidarisăm cu presidenta noastră, dejaprobăm atitudinea membrilor care au înlesnit această călcare de lege, cerînd disolvarea comitetului. Cerem organelor îndreptățite imediata intrare în legalitate prin predarea actelor și întregii administrații d-nei presidente Alexandrina Qr. Cantacuzino și comitetului actual. Mai presus de orice însă fiind preocupați de soarta orfanilor așa de loviți din causa vremurilor grele prin care trece țara, constatăm că comitetul central al soc. „O. R.“ și oficiul național I. O. V. sunt departe de a’și îndeplini menirea pentru care au fost create, cerem dar organelor în drept reorganisarea soc. noastre și alipirea ei la Ministeriul de Instrucție. Autorisăm comitetul nostru regional, căruia alăturăm și alți membri, să prezinte această moțiune d-lui prim ministru, d-lui ministru de războiu și d-nei presidente a comitetului central ; îl autorisăm să facă în numele nostru orice acte și demersuri care să ajute o cît mai grabnică intrare în legalitate. București» Joi 2 Harfe 1022 Buletinul extern Relativ la întrevederea dintre cei doi prim-miniștri, al Franței și al Angliei, s’a dat și un comunicat oficial care arată între altele că în curînd se vor întruni la Londra experții celor doua State pentru a discuta chestiile economice și tehnice despre care se va vorbi la Conferința de la Genova, a cărei ținere a fost fixata pentru 10 April. Pe ziua de 8 Mart se vor întruni la Paris miniștrii de finanțe ai Franciei, Angliei, Halei și Belgiei. Conferința aceasta se va ocupa în special de repartisarea variamintelor germane și cheltuielile trupelor de ocupație, în Reichstagul german s-a propus luarea de măsuri împotriva străinilor inoportuni. Conferința de la Genova va fi presidată de Titium. O veste laconică anunță că Grecia a renunțat la împrumutul după care umbla de atîta vreme să-l contracteze in Anglia. lui lucea alegerile Cum se inaugurează prima zi de alegeri ne-o spune cum nu se poate mai exact o telegramă a prietenilor noștri de la Ploești : „Rugăm protestați energic. Prietenii noștri învățători terorisați zilnic de inspectorii : Tomescu, Grigorescu, Ciocîrdău, Pr. Negoescu-Cioréni adus cu jandarmi. Politia împarte manifeste liberale. Prefectul tine întruniri politice. Numeroși cetățeni sunt amenințați cu arestarea. Prietenul Minescu-Inotești bătut pănă la singe de Primar și de administratorul de plasă. Regimul se îngroapă în rușine, fără de lege și singe. D. Munteanu-Rîmnic Imnginii de la Galați Duminică dimineața a avut loc la Galați o impunătoare întrunire naționalistă la care a particpat și d. N. Iorga. Cu tot aranjamentul liberal de zădărnicire a întrunirii, aceasta a avut loc într’un entusiasm deosebit. Se revoltase mulțimea întreagă din sală contra procedeelor fanariotice de samavolnicie desperată pe care le întrebuințează organele administrative din întreaga țară cu învoire formală și cu ordin expres de la cei din fruntea guvernului — și a înlăturat din sală pe bețivanii agenți electorali ai clubului brătienist, pentru ca d. Iorga să-și poată ține cuvîntarea. întrunirea a fost presidată de d. General Radian care urează bun venit d-lui Iorga și expune auditorului progra mul și activitatea partidului naționalist de supt conducerea d-lui Iorga. Vorbesc apoi candidații listei naționaliste din Covurlui, iar seria cuvîntărilor o încheie d. Iorga care veștejește în chip drastic samavolnicia și terorismul lberal, spunînd că va căuta să vorbească „chiar dacă afară latră cîini, iar la ferestre țipă bețivii“. D-sa face apoi un exposeu al situației noastre politice, analisează forțele diverselor partide arătînd pe rînd ce pot și la ce ne putem aștepta de la ele. Încheie îndemnînd pe cetățeni să voteze secera pe drapel, adevărata secere românească, care singură ne poate duce la propășire, la o stare mai omenească și mai bună, la Gata normală. După întrunire a avut loc o masă prietenească la restaurantul Oppler. Intr’unul din numerile viitoare vom face darea de seamă complectă. Seminarii artidului naponalist-democrat Nevoi culturale USA CULTURII POPORULUI Sunt momente în care îți poți permite luxul de a nutri iluzia unor schimbări promițătoare în situația noastră culturală, in special populară, cu toate că și dincolo, în domeniul culturii mai înalte, se simte așa de mult nevoia unei intervenții eficace pentru a forma întări cadrele trebuitoare marei acțiuni de apostolat cultural pe care ni-1 cer masele uitate în întunericul satelor noastre, sau la marginele orașelor mari, cu care luăm contact tioar cu omisia alegerilor. Casa Culturii poporului a provocat odată cu înființarea ei, și mai ales odată cu alegerea unui intelectual detalia d. Gusti drept conducătorul activ al ei — o atare atmosferă de ilusii și nădejdi într’o schimbare a vieții noastre sociale și culturale. Am crezut, și mai nădăjduim încă, deoarece prea disproporționată este desvoltarea diverselor categorii sociale și prea întîrziată viața noastră culturală. Nu faci un pas fără să nu vezi iă sărind de pretutindeni nevoile strigătoare ale mulțimilor neștiutoare, nu vine prilej fără să constați lipsuri dureoase la oameni cari, cu o grijă mai părintească, puteau fi altfel, nu este act al vieții publice care să nu-ți arăte lipsuri atît de defavorabile unui bun mers sigur. Și față de o astfel de situație te bucuri văzînd interesul și spiritul de Inițiativă al Principelui Carol, hotărîrea lui tinerească de a pune umărul și îndrepta cît de cît lucrurile, de a risipi cît de puțin nepăsarea și de a treci, pe cît cu putință, preocupări spirituale. Ceia ce avem însă azi în această direcție e numai pe hîrtie. Proiecte mari și vorbe frumoase, s’au găsit și se mai pot găsi încă multe pentru ambele instituții de cultură înființate din inițiativa Principelui: Casa culturii poporului și Fundația Principele Carol. Amîndouă pot umplea goluri bine distincte, și avea atribuții strict delimitate, pentru a nu ne trezi la un moment dat că ambele nu fac cît una și că în loc să se facă o operă sănătoasă și temeinică, facem empirism cultural de care ar trebui să fim scutit măctar în vremurile și în împrejurările de azi. Ar fi de dori deci, pentru a nu produce confusie fir spiritul public asupra celor ce trebuie să facă Fundația pe deoparte și Casa Culturi pe de alta, să fie lămurite ambuțiile fiecăreia. I a) doilflți acei*VQije de fixarea precisă a budgetelor celor două instituții și asigurarea deplinei solicitudini a guvernelor pentru ele. Căci, lucru hotărît, ele nu pot fi lăsate la cheremul diverselor personagii din fruntea ministeriilor, oricîtă bunăvoință pentru cultură le-am presupune noi. Dacă acum la început mai putem pune chestia dacă le vrem, — și eu pun această întrebare în special pentru Casa Culturii poporului al cărui rol îmi pare decisiv în evoluția noastră—lucru care necesită consimțimîntul și bunăvoința efectivă a guvernanților mai tîrziu insă, cînd ele își vor lua drumul înfăptuirilor al căror orizont se va întinde pas cu pas, această întrebare nu-și va mai avea rostul, «*și va cădea pe planul întăiu obligația și datoria de a le susține, consolida și perfecționa. De asta consider necesar să se hotârască dintru început dacă o vrem, cum o vrem și în ce condiții o vrem. Casa culturii poporului cere înainte de toate această precisare pentru ca opinia publică să știe lămurit cum s’o considere și ce sprijin merită să-i acorde. S o considere ca instituție independentă și autonomă, în fruntea căreia se găsesc personalități culturale cu autoritate, sprijinite în mod efectiv de organele Statului sau personagii sgomotoase și insinuante, dar insuficiente și sterile, pe care le poate încuraja Guvernul de azi, dar nu le mai ajută c#î d* aria» Sprijinul, marele sprijin al opiniei publice depinde de această precisare. Pentru a înlătura însă de la început toate piedicile meschine care ar încerca să se pună în calea acestor două instituții va trebui să cerem celor cari se găsesc în fruntea lor renunțarea dureroasă dacă vreți, la toate ambițiile, interesele personale și invectivelor usurpătoare, care din nefericire se ies și în jurul celor mai des interesate acte publice. Garanția aceasta trebuie să nu se dea de la început, de către toți și prin fapte. V. GEORGE Citiți și răspândiți „Neamul Românesc“