Neamul Românesc, mai 1922 (Anul 17, nr. 96-117)

1922-05-03 / nr. 96

Anul­­ I XVIMea n­r 96 SO BANI EXEPTARUL București. M­ercur Foaia Partidului Nationalist-Democrat REDACȚIA ! Str. Domnița Anastasia, S ADMINISTRAȚIA i la UNIVERSUL, Brezoianu 11 Director; N. IORGA Apare zilnic TELEFON I REDACT­A 5/41 și la LbtUN 1 ADMINISTAȚIA 13/7 ABONAMENTUL Pe un an In țari . 160 le Pentru preoți și Învăț. 120 „ Pentru studenți . . 100 , Pe șase luni ... 80 „ Pe trei luni ... 40 „ Pentru străinătate dublu. Alianțele noastre își închipuie nu știu cine, care a tîrît în partide „nouă“ toate practicele grupărilor tri­­inale de interese meschine din care a făcut parte, că noi ce­rem alianțe politice și că, deci, oarecare dibăcie — ferească Dumnezeu bizantină ori fana­riotă — ajunge pentru, a strica vre-un tîrg oarecare. .Noi nu facem tîrg, cum nu presintăm oferte, ori de se bu­cură un­de se supără cineva. Noi presintăm altceva : un program corespunzător nevoi­lor terți și garantat executării. . lui. Și mai ales presintăm ceva, ce nu se cumpără și nu se iea­mn dar de mcăiri, presintăm o situație morala, ciștigată prin mijloace asupra cărora nu-mi place sa insist și a căror des­criere tot n'ar folosi celor, cari nu le pot întrebuința. A fi aliat cu noi înseamnă a dovedi că ai participat la o grea muncă de idealism luptă­tor unit cu cercetarea științi­fică a problemelor deschise în­­naintea societății romanești. A fi aliat cu noi înseamnă a fă­gădui opiniei publice că vei veni la guvern cu hotărîrea de a-ți sacrifica interesele perso­nale și de partid intereselor terți înseși A fi aliat cu noi înseamnă a trece peste orice sentimente și resentimente pentru a vedea numai aceste interese, care cer, consolida­rea în liniște și trezirea ones­tității cetățenești prin le­galitate. Pentru înșiri membrii parti­dului nostru ca și pentru lu­mea din afară o spunem lim­­pede ca să se știe, alianțele noastre, presupun aceiași basa morală, aceiași ființă patrioti­că, aceiași concepție culturală a politicei. A încheia astfel de alianțe înseamnă a contribui la un naos pe care nu noi l-am creat, ci doi factori ai nenorocirii publice, care se chiamă opor­tunismul materialist și ideolo­gia revoluționară. Și asta n’o voim. N. IORGA BUS J­t Jliu­l lÉIim Supi formă de scrisoare a­­dresată d-lui N. Iorga, d. Ta­­bacu ii comunică , informind­u-mă că, în orato­ria angajata cu ocazia van­dării alegerilor de la noi, a fost pusa in discuție și persoana mea de către susținătorul acestor alegeri; "am așteptat apariția oficiala a desbatenlor, spre a constata faptele în adevărata lor­ expunere. Parvenindu-m­, astăzi „Monitorul Oficial“ cu discuțiile din Camera asupra acestei chestii, am constatat cu surprindere ca, în adevăr, cu acea ocasie d. Ștefan Ioan, fie Ointr’o vădită inconștiență, fie cu o intenție calomnioasă, mi-a atribuit fapte care, dacă aș­­ sigur, că printre atitea multe altele le mai rețineți încă și pe acestea in adevarata lor lumină, nu v’aș mai răpi tim­pul cu reamintirea, lor, bine nevoit totuși s’o fac, cu rugă­mintea că, dacă pentru d-voas­­tră nu mai era necesar, e bine sa facem cunoscute aceste ex­plicații tuturor celor cinstiți și de bună credință, pentru cari încă, personalitatea d-lui loan și armele d-sale politice, nu sunt îndeajuns de cunoscute. In adevăr, la pagin­a 118 a desbaterlor a așa zisei Adu­nări a Deputaților, ,d. Ștefan loan afirmă despre mine ur­mătoarele : „Acest domn Ta­­bacu, este fostul primar care pe vremea războiului a fost dat afară de la primărie de d. C. Sturza, prefectul de atunci, pentru motivul că atunci, cînd bolnavii din spitale n’aveau carne să mînînce, d. primar Tabacu dăduse autori satie u­­nor speculanți să facă, pastra­­mă. Domnul N. Iorga în „Nea­mul Românesc“ din April 1917 Supt titlul „Un criminal“ în­fiera acest­ fapt și susținea, cu drept cuvînt, că numai darea afară din funcțiunea de primar nu este de ajuns“. Din aceste afirmări ale d-lui Ștefan Ioan, eu văd, după cum am afirmat mai sus, ușurința inconștientului­ mistificată ast­fel pentru circumstanțe și acum ca și atunci în 1917 — cînd d-sa se găsia la Odessa —, de către colegii săi dd. Const. Sturza și Vasile V. Teodore­­scu, întrucît d-sa, care citind foaia D-v., cel puțin în anu­mite ocazii, putea ușor să vadă că ceia ce afirma nu-i adevărul adevărat, ci din con­­­tra, acela constatat ae av. prin „Neamul Românesc“ nr. 118 din 3 Maiu, același an, 1917, unde la pagina 2-a coloana 3-a afirmau­ că: „Dl Teodor­ M. Tabacu avocat din Pașcani nu dovedește cu acte judecăto­rești, că în fosta sa calitate de primar, al orașului, a dat la timp în judecată pe contrave­nienți vinovați și că revocarea sa din funcție pe­ acest motiv, a fost nedreaptă." Și dacă din contra, d-sa știa această dreaptă apreciere a d-voastră despre cașul impu­­tat mie, ceiace nu mă îndoesc s’o cred — atunci de bună samă că s’a pus într’o postură și mai gravă, acela de calom­niator îngîmfat de situația po­litică ilustrie în care insă mai dăinuește și de unde crede c­ă­­și poate aroga dreptul de bîr­­fitor al tuturor, cînd știa bine ca și toți din Suceava, că iz­gonirea mea de la primăria cu doi ani înnainte de războiu Pașcani, unde mă guseam ales și în care demnitate am tre­cut cu cinste epoca fraudelor de la Suceava, anchetate în timpul neutralității de d-nii Crișnaru și Pllat; că această izgonire a mea s’a făcut cu com­plicitatea fostului prefect de atunci C. Sturza, prin să­­vîrșirea unei falsificări a ade­vărului în acte de administra­ție, cu scopul de a sustrage de la mobilizare, numindu-l pri­mar în locul mieu, pe actualul său coleg, deputatul Val. V. Teodorescu, care fusese revi­zuit și găsit bun pentru front, de acele două drepturi politice ce-1 oploșiseră vremelnic la un spital de Cruce­ Roșie. , Țin la disposiția trinității ca­­lumniatoare și falsificatoare de adevăr, pentru ori­cînd va voi, acte judecătorești și dovezi au­tentice în sprijinul celor afir­mate de mine mai sus, Teodor M. Tabacu Avocat—Pașcani. Cantina E­dmond Rostand O rudă a răposatului dramaturg Frances Ros­tand a donat în amintirea acestuia 80.000 franci spre a se deschide o cantină la Saratov pe Volga. La cantina această,au să fie hrăniți timp de 5 luni de zile o mie de copii în flă­­mînziți. III­ilinul basarabean Foaia guvernamentală din Chișinău «Dreptatea» urmărind probabil și alte interese mai puțin dem­ne de remarcat ne dă supt titlu «O nouă școală rusă» următoarele ob­servații iscălite de prof. Al. Ebervain: »Supt titlul de mai sus semi-oficiosul Directora­tului Instrucției publică. —­ »in urma ordinului Directoratului învăță­ msmului, cu No. 2268— 1922 școala ucrainianâ No. 5 din Chișinău s’a transformat î­n școală rusă, din cauză ca po­pulația nu trimetea co­pii la școala ucrainianâ». Imi permit să atrag atenția d-lui Director ge­neral Al­aho că aceasta procedare­ mi se pare nu numai «ilegală», dar și împotriva intereselor noastre naționale. In înaltul decret Regal din 14 August 1918, prin care s’a consacrat școlile minorităților, se spune că aceste școli, daca nu pot funcționa pentru mi­noritățile carora le-au fost destinate, pe din causa lipsei manualelor sau a corpului didactic ele se transforma de drept î­n școale rom­î­­nești. Directoratul motivează aceasta transformare pe faptul ca populația res­pectivă nu dorește școala ucrainianâ. Gestul popu­lației e foarte semnifi­cativ, dar trebuia sa-i dam în schimb școala românească ,nu rusească. Așa ne putem trezi într’o bună zi cu un sat întreg moldovenesc din jud. Chișinău, care pus la cale de șantagiștii po­litici și unde s’a făcut o propagandă antiromă­­neascâ, că cere să-i dăm școală rusească. Ce ar spune d. Mahu ? Același ziar ne mai aduce și ur­m­ătoarea veste: «Ministeriul de Ins­trucție Publică a cerut revisoratelor școlare din Basarabia ca să dea mă­surile necesare pentru desvoltarea educației fi­­zice a elevilor în școlile primare».­­ Asta este cea mai im­portantă din problemele învățămîntului primar basarabean? Sfaturi intelepte. Cuvinte adevărate Foaia „Cultura Poporului” ca fiu­ de țărani, oricît de se­publică acest interesant arti­col în legătură cu visita în­vățatului engles. d. Jervis. »Țara noastră, România în­tregită, se bucură de tot mai multe visite din partea învă­țaților din străinătate. Și e bine așa. Căci dușmanii noș­tri, între care locul de frunte il ocupa Rușii pribegi de prin țerile Europei, apoi Ungurii din Budapesta, fac tot ce pot ca sa ne scoată nume rău mai a­es în Anglia, Franța și Statele Unite ale Americei de­­ Nord. Intre cei ce ne-au cercetat, un loc de frunte ocupa și d­­e Jet­vis, profesor de la Uni­versitatea din Bristol- El s’a interesat, venind la noi, și de pământul ferit și de oa­menii cari îl tocuesc. înainte de a se întoarce in țara lui, a ținut la Universitatea din Cluj o conferința, în care a aratat ce a văzut la noi și udat și câte­va staturi înțe­lepte. In cele cîteva sâptâmîni petrecute in țara noastra, d. Jervis a visitat Dobrogea, das. raDia și t­ransilvania, adică ținutur­ile romanești, în care au pătruns in cursi viemunior și m­umaii străine, ucspre Ciceni, neiegaiui bol* șevic,neia Ucuova, zice*. L­ a*a _inci Iii spune ca Rom­aul« a furat Basarabia, raspUnsUi este, aUici a fost un asue» ac­tm­, Rom­nii n'au iabiu vecit 'Sa fure înapoi ceiace ii se fur­ase in veacurile ue­cuie. Daca aș întreba pe un crngică, continua d. Jcrvis, Caii e iu Ciui cei iiti înotm­­.,at­i guvernarea popoarelor amestecate, ti ar răspunde : »Un m­are spiri­ue rugu­­aulit». am văzut ca Ko­mma sunt viu autoar în6a­­duitori fata de alt neam. Am văzut giaraia din Constanța, construita de Statul Iosiui pentru Turcii și Tatarii iua­­nomedani; am văzut ca E­­Vi eii trăiesc aici tot așa de o ne ca și aiurea; văd ca Ungurii învață li­nia ungu­reasca în școli întreținute de orasul rumin și chiar in Uni­versitate. Acest mare spirit de toleranta vorbește foarte mult pentru o minte ca cea enigreseasca-Trebuie să va amintiți ca cea mai grea datorie din lume este de-a folosi bine roadele succesului. Eu am cea mai adîucă în­credere în Romania ca își va îndeplini cu cinste aceasta datorie. Aduceți-va aminte că v’ați umt pentru au pune împreuna tem­eiilie .României Mari și discuțiile de partid nu trebuie sa strice aceasta fapta mă­reață. Trecînd la învățămînt, d-i Jervis zice : invațămîntul pri­mar e la d-voastră gratuit. Aceasta e bine și așa tre­buie să fie într’o mare țara democratică cum e România și cum e Anglia. Dar învă­țam­în­tul secundar și univer­sitar nu are nevoie și nu tre­­u­ie să fie gratuit! Firește . ă trebuie făcut cu puți­n ța­raci să ajungă la Universi­tate. Dar aceia Ciri pot plăti, să fie puși să plătească. Ei vor pune atunci nu-i mult preț pe instrucția căpătată, afara de aceiași vor fi bani pentru a mari salariile pro­­fesoiilor și ale învațatorilor și pentru­ a desvolta mai mult învațamintul primar pentru care sunt prea puține școli. Trebuie și mai multe școli normale, care să dea numărul trebuincios de învățători bine pregătiți­ Dar pentru țărani nu e în­destulătoare numai școala pri­mara. Ei nu pot merge la Universitate, dar Universita­tea sa mearga la ei. După ce au terminat școala prima­ră, trebuia luminat și mai departe prin învățătură data afara de școala. Vorbind de țeranul roman de Jervis a rostit cuvinte fru­moase despre înțelepciunea lui, pe care a cunoscut-o din convorbirile pe care le-a avut cu el-Profesor de geografie fiind, arată cum cel ce învăță gio­­grafia, învață sa cunoasca popoarele lumii și puterile lor. Cunoștința aceasta ușu­rează înțelegerea intre oa­­meni, iar­­ înțelegerea produce încrederea care trebuie sa domneasca între popoare- In țeleg eț £a aceasta s’ar înlesni mai pun sem­nbul studenți­­lor aeia Universitățile din ne­­oseciieie țea. La urina mulțumește tutu­ror pentru buna primire ce i­i s­a facul in țara noastră și mnciie: „Traeasca Romania Mare !“ stalurile frumoase și vor­ cere imparoatatoate venite de la unul din cei mai învă­țați Engieai nu vor cădea pe peana seaca- Țara noa­stră se Va ridica cu siguranța sa înalți­rea, pe care o dorim noi și prietenii noștri dar otrainatate. Pentru ca not »intern hotărî­ți sa mum­ uu Uni toate pu­erile noastre stapiniți de auhm bunei în­­țelegeți între frați“ Corespondentă omoasarabia baiji Mulți oameni săraci și vădu­ve din acest oraș, au ramas fără o­palma de pamint, fiind­­că zecile de deseatine le-au obținut spre cultivare, fostul prefect al județului traiți» actu­alul polițai al orașului, fostul președinte, al „Casei noastre“ locate, împreună cu polomașni­­cii săi, și alți cinstiți nacial­­nici. Pentru ca sărăcimea a­­cestui oraș să nu mai încurce strada pe lingă „Casa Noas­tră", se impune o gravnică re­vizuirea a pamintuiui date în arendă anul acesta, și îndată, fie ce locuitor, desigur va că­păta măcar o deseatină pămînt cultivabil. De asemenea, „iazul dom­nesc“ din județul Bă­lți, care-1 ține în arendă pe meșetcul Han­­chievici împreună cu alte două persoane, mai bine ar trece în folosința obștească, de cît ar profita 2—3 persoane, cari vînd peștele în piață cu 10—15 lei tunelui“ (400 gr.), cînd pe foc, abia dacă-i postă 1 leu kgr.. I L. M, BULETINUL EXTERN La chestia memorandului pe­­ care Conferința trebuie să-1 adreseze Rusiei s-au prestntat două proiecte: unul francez, energic și intransigent, altul eng­el, conciliant și seducător. Pentru uni­ficarea celor două proiecte Conferința a însărcinat o comisie. Anglia ține cu orice preț la reușita Con­ferinței. m ceia ce privește pactul european proiectul lui Beneș se bazează pe respectarea tratatelor și a integrității teritoriale. Convocarea la Genova a puterilor semnatare ale tratatului de la Versailles a fost găsită apor­­tună de majoritatea aliaților. Lloyd George a declarat ca se simte nevoie de intervenția A­­mericei. [părint] învățătorilor din iud. Iași In lașul cultural și paș­nic in care amintirile tre­cutului se disvelesc ln orice pas, membrii corpu­lui didactic primar din ju­deț s’au întrunit în cum­­pcințe generale. In dimineața zilei de 21 April, dupa tedeumul de la Mitropolie, am ascultat cu­­vintul de deschidere ro­­stit de d. inspector bache­­latescu, în sala seauului național. Cuvintarea a­­fost­ înălțătoare, arătînd in deosebi tolul învățăto­rului in împrejurările ac­tuale. A mai vorbit în cu­vinte pline de entusiasm pauntese protoereu Nicu­­lea despre colaborarea dintre preoți și învățători. Dupa cuvintarea pre­fectului Fintinaru, și a re­­visorului școlar Stoica, s’a format o delegație in frunte cu d. revisor școlar pentru a obține aria Uni­versității, unde să se țina conferințeiei Aici, a domnit un aier de frăție, căci de opt ani de zile, învățătorii nu s'au mai văzut strîrnși toți la­olaltă, pentru a-și spune și ei cuvintul asupra pro­blemelor ce privesc pro­gresul școlii. In ziua întâia s'a vorbit despre cursurile comple­mentare și ue adulți, iar în ziua a doua despre va­canțele regionale și rolul învățătorului în aceste vre­­muri. Cu privire la cursurile complementare, asupra că­rora cei mai mulți și-au spus cuvintul, s’a ajuns la încheierea că ele sînt absolut necesare, mai ales că respiră în mare parte problema analfabetismului. Aceste cursuri trebuiesc ținute tot de învățători, cari pentru a putea sa se ocupe in mod mai serios și de ele, vor trebui re­tribuiți în consecință. Du­rata lor va fi de doi ani. Pentru a se asigura frecventarea acestor cur­suri, trebuie schimbată legea obligativității în așa fel, încît să corespunda împrejurărilor de azi. Cu privire la vacanțele regionale, majoritatea a îoat împotriva lor, gâsin­­dui-se dăunătoare frecven­tării, prin înăiăvirea co­­pilor cu lipsa dela școală. Cu privire la rolul in­­ vațatorulm s'a ațâțat cită răspundere are azi școala fața de copiii ce-i sunt în­credințați și astfel fața de viitorul țeri întregi, au vorbit în timp do­cumentar­u­i Teodorescu revisor școlar în dușman și aipi. Am toate cuvinturile ținute, am toate soluțiile uate, s’a nesprin­s iu chlip destul de clar norți ce-i au învățătorii — atît ne neglijați și neoagap în oaina­­ de a—și­­ puric și ei cuvintul, de a-și arata pai cruc ior cu prvne la giodi­inele școlare legate ae reforma invajamim­ului. Deia Haret și pana azi, Ile­um causa razouiUiul, fie um­ cause politice, școala primara în special a înSi laaata aproape in parasite Ue convucatorii noștri. azi idealul nostru prin­cipal fiind programul cul­tural, școala pumara iic­­ouie uuicaia ta în­aipniea Vi­eunui nor și ea iicome sa atragă ^riviiie tuturor convucatorior noștri, ba nea­u­ zeu ca din aceste conferințe care s’au ținut în toate județeie din țara, sa rasa,a cuvintui auc­rai­ului care sa nu ramie numai cuvint ca în atitea ane rîniri in anii din mina, ci sa ajunga si fapta. Const­­ituirea înv.­­1 infe$ti—iași Un monument pentru dr. Cealîc S’a luat inițiativa ridi­cării unui monument pe m­o­r­m­i­n­t­u­l regretatului doctor M. Cealic. Admiratorii și acei cari au cunoscut și au putut aprecia meritele lui, sînt rugați să contribuie la ri­dicarea acelui monument. Sumele se vor triplete d-lui ing. C. Cihovariu, in bd. Principele Mircea No. 7, București. . Executarea monumen­tului a fost încredințată sculptorului SEVERIN.

Next