Neamul Românesc, mai 1922 (Anul 17, nr. 96-117)
1922-05-03 / nr. 96
Anul I XVIMea nr 96 SO BANI EXEPTARUL București. Mercur Foaia Partidului Nationalist-Democrat REDACȚIA ! Str. Domnița Anastasia, S ADMINISTRAȚIA i la UNIVERSUL, Brezoianu 11 Director; N. IORGA Apare zilnic TELEFON I REDACTA 5/41 și la LbtUN 1 ADMINISTAȚIA 13/7 ABONAMENTUL Pe un an In țari . 160 le Pentru preoți și Învăț. 120 „ Pentru studenți . . 100 , Pe șase luni ... 80 „ Pe trei luni ... 40 „ Pentru străinătate dublu. Alianțele noastre își închipuie nu știu cine, care a tîrît în partide „nouă“ toate practicele grupărilor triinale de interese meschine din care a făcut parte, că noi cerem alianțe politice și că, deci, oarecare dibăcie — ferească Dumnezeu bizantină ori fanariotă — ajunge pentru, a strica vre-un tîrg oarecare. .Noi nu facem tîrg, cum nu presintăm oferte, ori de se bucură unde se supără cineva. Noi presintăm altceva : un program corespunzător nevoilor terți și garantat executării. . lui. Și mai ales presintăm ceva, ce nu se cumpără și nu se ieamn dar de mcăiri, presintăm o situație morala, ciștigată prin mijloace asupra cărora nu-mi place sa insist și a căror descriere tot n'ar folosi celor, cari nu le pot întrebuința. A fi aliat cu noi înseamnă a dovedi că ai participat la o grea muncă de idealism luptător unit cu cercetarea științifică a problemelor deschise înnaintea societății romanești. A fi aliat cu noi înseamnă a făgădui opiniei publice că vei veni la guvern cu hotărîrea de a-ți sacrifica interesele personale și de partid intereselor terți înseși A fi aliat cu noi înseamnă a trece peste orice sentimente și resentimente pentru a vedea numai aceste interese, care cer, consolidarea în liniște și trezirea onestității cetățenești prin legalitate. Pentru înșiri membrii partidului nostru ca și pentru lumea din afară o spunem limpede ca să se știe, alianțele noastre, presupun aceiași basa morală, aceiași ființă patriotică, aceiași concepție culturală a politicei. A încheia astfel de alianțe înseamnă a contribui la un naos pe care nu noi l-am creat, ci doi factori ai nenorocirii publice, care se chiamă oportunismul materialist și ideologia revoluționară. Și asta n’o voim. N. IORGA BUS Jt Jliul lÉIim Supi formă de scrisoare adresată d-lui N. Iorga, d. Tabacu ii comunică , informindu-mă că, în oratoria angajata cu ocazia vandării alegerilor de la noi, a fost pusa in discuție și persoana mea de către susținătorul acestor alegeri; "am așteptat apariția oficiala a desbatenlor, spre a constata faptele în adevărata lor expunere. Parvenindu-m, astăzi „Monitorul Oficial“ cu discuțiile din Camera asupra acestei chestii, am constatat cu surprindere ca, în adevăr, cu acea ocasie d. Ștefan Ioan, fie Ointr’o vădită inconștiență, fie cu o intenție calomnioasă, mi-a atribuit fapte care, dacă aș sigur, că printre atitea multe altele le mai rețineți încă și pe acestea in adevarata lor lumină, nu v’aș mai răpi timpul cu reamintirea, lor, bine nevoit totuși s’o fac, cu rugămintea că, dacă pentru d-voastră nu mai era necesar, e bine sa facem cunoscute aceste explicații tuturor celor cinstiți și de bună credință, pentru cari încă, personalitatea d-lui loan și armele d-sale politice, nu sunt îndeajuns de cunoscute. In adevăr, la pagina 118 a desbaterlor a așa zisei Adunări a Deputaților, ,d. Ștefan loan afirmă despre mine următoarele : „Acest domn Tabacu, este fostul primar care pe vremea războiului a fost dat afară de la primărie de d. C. Sturza, prefectul de atunci, pentru motivul că atunci, cînd bolnavii din spitale n’aveau carne să mînînce, d. primar Tabacu dăduse autori satie unor speculanți să facă, pastramă. Domnul N. Iorga în „Neamul Românesc“ din April 1917 Supt titlul „Un criminal“ înfiera acest fapt și susținea, cu drept cuvînt, că numai darea afară din funcțiunea de primar nu este de ajuns“. Din aceste afirmări ale d-lui Ștefan Ioan, eu văd, după cum am afirmat mai sus, ușurința inconștientului mistificată astfel pentru circumstanțe și acum ca și atunci în 1917 — cînd d-sa se găsia la Odessa —, de către colegii săi dd. Const. Sturza și Vasile V. Teodorescu, întrucît d-sa, care citind foaia D-v., cel puțin în anumite ocazii, putea ușor să vadă că ceia ce afirma nu-i adevărul adevărat, ci din contra, acela constatat ae av. prin „Neamul Românesc“ nr. 118 din 3 Maiu, același an, 1917, unde la pagina 2-a coloana 3-a afirmau că: „Dl Teodor M. Tabacu avocat din Pașcani nu dovedește cu acte judecătorești, că în fosta sa calitate de primar, al orașului, a dat la timp în judecată pe contravenienți vinovați și că revocarea sa din funcție pe acest motiv, a fost nedreaptă." Și dacă din contra, d-sa știa această dreaptă apreciere a d-voastră despre cașul imputat mie, ceiace nu mă îndoesc s’o cred — atunci de bună samă că s’a pus într’o postură și mai gravă, acela de calomniator îngîmfat de situația politică ilustrie în care insă mai dăinuește și de unde crede căși poate aroga dreptul de bîrfitor al tuturor, cînd știa bine ca și toți din Suceava, că izgonirea mea de la primăria cu doi ani înnainte de războiu Pașcani, unde mă guseam ales și în care demnitate am trecut cu cinste epoca fraudelor de la Suceava, anchetate în timpul neutralității de d-nii Crișnaru și Pllat; că această izgonire a mea s’a făcut cu complicitatea fostului prefect de atunci C. Sturza, prin săvîrșirea unei falsificări a adevărului în acte de administrație, cu scopul de a sustrage de la mobilizare, numindu-l primar în locul mieu, pe actualul său coleg, deputatul Val. V. Teodorescu, care fusese revizuit și găsit bun pentru front, de acele două drepturi politice ce-1 oploșiseră vremelnic la un spital de Cruce Roșie. , Țin la disposiția trinității calumniatoare și falsificatoare de adevăr, pentru oricînd va voi, acte judecătorești și dovezi autentice în sprijinul celor afirmate de mine mai sus, Teodor M. Tabacu Avocat—Pașcani. Cantina Edmond Rostand O rudă a răposatului dramaturg Frances Rostand a donat în amintirea acestuia 80.000 franci spre a se deschide o cantină la Saratov pe Volga. La cantina această,au să fie hrăniți timp de 5 luni de zile o mie de copii în flămînziți. IIIilinul basarabean Foaia guvernamentală din Chișinău «Dreptatea» urmărind probabil și alte interese mai puțin demne de remarcat ne dă supt titlu «O nouă școală rusă» următoarele observații iscălite de prof. Al. Ebervain: »Supt titlul de mai sus semi-oficiosul Directoratului Instrucției publică. — »in urma ordinului Directoratului învăță msmului, cu No. 2268— 1922 școala ucrainianâ No. 5 din Chișinău s’a transformat în școală rusă, din cauză ca populația nu trimetea copii la școala ucrainianâ». Imi permit să atrag atenția d-lui Director general Alaho că aceasta procedare mi se pare nu numai «ilegală», dar și împotriva intereselor noastre naționale. In înaltul decret Regal din 14 August 1918, prin care s’a consacrat școlile minorităților, se spune că aceste școli, daca nu pot funcționa pentru minoritățile carora le-au fost destinate, pe din causa lipsei manualelor sau a corpului didactic ele se transforma de drept în școale romînești. Directoratul motivează aceasta transformare pe faptul ca populația respectivă nu dorește școala ucrainianâ. Gestul populației e foarte semnificativ, dar trebuia sa-i dam în schimb școala românească ,nu rusească. Așa ne putem trezi într’o bună zi cu un sat întreg moldovenesc din jud. Chișinău, care pus la cale de șantagiștii politici și unde s’a făcut o propagandă antiromăneascâ, că cere să-i dăm școală rusească. Ce ar spune d. Mahu ? Același ziar ne mai aduce și următoarea veste: «Ministeriul de Instrucție Publică a cerut revisoratelor școlare din Basarabia ca să dea măsurile necesare pentru desvoltarea educației fizice a elevilor în școlile primare». Asta este cea mai importantă din problemele învățămîntului primar basarabean? Sfaturi intelepte. Cuvinte adevărate Foaia „Cultura Poporului” ca fiu de țărani, oricît de sepublică acest interesant articol în legătură cu visita învățatului engles. d. Jervis. »Țara noastră, România întregită, se bucură de tot mai multe visite din partea învățaților din străinătate. Și e bine așa. Căci dușmanii noștri, între care locul de frunte il ocupa Rușii pribegi de prin țerile Europei, apoi Ungurii din Budapesta, fac tot ce pot ca sa ne scoată nume rău mai aes în Anglia, Franța și Statele Unite ale Americei de Nord. Intre cei ce ne-au cercetat, un loc de frunte ocupa și de Jetvis, profesor de la Universitatea din Bristol- El s’a interesat, venind la noi, și de pământul ferit și de oamenii cari îl tocuesc. înainte de a se întoarce in țara lui, a ținut la Universitatea din Cluj o conferința, în care a aratat ce a văzut la noi și udat și câteva staturi înțelepte. In cele cîteva sâptâmîni petrecute in țara noastra, d. Jervis a visitat Dobrogea, das. raDia și transilvania, adică ținuturile romanești, în care au pătruns in cursi viemunior și mumaii străine, ucspre Ciceni, neiegaiui bol* șevic,neia Ucuova, zice*. L a*a _inci Iii spune ca Romaul« a furat Basarabia, raspUnsUi este, aUici a fost un asue» actm, Romnii n'au iabiu vecit 'Sa fure înapoi ceiace ii se furase in veacurile uecuie. Daca aș întreba pe un crngică, continua d. Jcrvis, Caii e iu Ciui cei iiti înotm.,ati guvernarea popoarelor amestecate, ti ar răspunde : »Un mare spiriue ruguaulit». am văzut ca Komma sunt viu autoar în6aduitori fata de alt neam. Am văzut giaraia din Constanța, construita de Statul Iosiui pentru Turcii și Tatarii iuanomedani; am văzut ca EVi eii trăiesc aici tot așa de o ne ca și aiurea; văd ca Ungurii învață linia ungureasca în școli întreținute de orasul rumin și chiar in Universitate. Acest mare spirit de toleranta vorbește foarte mult pentru o minte ca cea enigreseasca-Trebuie să va amintiți ca cea mai grea datorie din lume este de-a folosi bine roadele succesului. Eu am cea mai adîucă încredere în Romania ca își va îndeplini cu cinste aceasta datorie. Aduceți-va aminte că v’ați umt pentru au pune împreuna temeiilie .României Mari și discuțiile de partid nu trebuie sa strice aceasta fapta măreață. Trecînd la învățămînt, d-i Jervis zice : invațămîntul primar e la d-voastră gratuit. Aceasta e bine și așa trebuie să fie într’o mare țara democratică cum e România și cum e Anglia. Dar învățamîntul secundar și universitar nu are nevoie și nu treuie să fie gratuit! Firește . ă trebuie făcut cu puțin țaraci să ajungă la Universitate. Dar aceia Ciri pot plăti, să fie puși să plătească. Ei vor pune atunci nu-i mult preț pe instrucția căpătată, afara de aceiași vor fi bani pentru a mari salariile profesoiilor și ale învațatorilor și pentru a desvolta mai mult învațamintul primar pentru care sunt prea puține școli. Trebuie și mai multe școli normale, care să dea numărul trebuincios de învățători bine pregătiți Dar pentru țărani nu e îndestulătoare numai școala primara. Ei nu pot merge la Universitate, dar Universitatea sa mearga la ei. După ce au terminat școala primară, trebuia luminat și mai departe prin învățătură data afara de școala. Vorbind de țeranul roman de Jervis a rostit cuvinte frumoase despre înțelepciunea lui, pe care a cunoscut-o din convorbirile pe care le-a avut cu el-Profesor de geografie fiind, arată cum cel ce învăță giografia, învață sa cunoasca popoarele lumii și puterile lor. Cunoștința aceasta ușurează înțelegerea intre oameni, iar înțelegerea produce încrederea care trebuie sa domneasca între popoare- In țeleg eț £a aceasta s’ar înlesni mai pun semnbul studenților aeia Universitățile din neoseciieie țea. La urina mulțumește tuturor pentru buna primire ce ii sa facul in țara noastră și mnciie: „Traeasca Romania Mare !“ stalurile frumoase și vor cere imparoatatoate venite de la unul din cei mai învățați Engieai nu vor cădea pe peana seaca- Țara noastră se Va ridica cu siguranța sa înalțirea, pe care o dorim noi și prietenii noștri dar otrainatate. Pentru ca not »intern hotărîți sa mum uu Uni toate puerile noastre stapiniți de auhm bunei înțelegeți între frați“ Corespondentă omoasarabia baiji Mulți oameni săraci și văduve din acest oraș, au ramas fără opalma de pamint, fiindcă zecile de deseatine le-au obținut spre cultivare, fostul prefect al județului traiți» actualul polițai al orașului, fostul președinte, al „Casei noastre“ locate, împreună cu polomașnicii săi, și alți cinstiți nacialnici. Pentru ca sărăcimea acestui oraș să nu mai încurce strada pe lingă „Casa Noastră", se impune o gravnică revizuirea a pamintuiui date în arendă anul acesta, și îndată, fie ce locuitor, desigur va căpăta măcar o deseatină pămînt cultivabil. De asemenea, „iazul domnesc“ din județul Bălți, care-1 ține în arendă pe meșetcul Hanchievici împreună cu alte două persoane, mai bine ar trece în folosința obștească, de cît ar profita 2—3 persoane, cari vînd peștele în piață cu 10—15 lei tunelui“ (400 gr.), cînd pe foc, abia dacă-i postă 1 leu kgr.. I L. M, BULETINUL EXTERN La chestia memorandului pe care Conferința trebuie să-1 adreseze Rusiei s-au prestntat două proiecte: unul francez, energic și intransigent, altul engel, conciliant și seducător. Pentru unificarea celor două proiecte Conferința a însărcinat o comisie. Anglia ține cu orice preț la reușita Conferinței. m ceia ce privește pactul european proiectul lui Beneș se bazează pe respectarea tratatelor și a integrității teritoriale. Convocarea la Genova a puterilor semnatare ale tratatului de la Versailles a fost găsită aportună de majoritatea aliaților. Lloyd George a declarat ca se simte nevoie de intervenția Americei. [părint] învățătorilor din iud. Iași In lașul cultural și pașnic in care amintirile trecutului se disvelesc ln orice pas, membrii corpului didactic primar din județ s’au întrunit în cumpcințe generale. In dimineața zilei de 21 April, dupa tedeumul de la Mitropolie, am ascultat cuvintul de deschidere rostit de d. inspector bachelatescu, în sala seauului național. Cuvintarea afost înălțătoare, arătînd in deosebi tolul învățătorului in împrejurările actuale. A mai vorbit în cuvinte pline de entusiasm pauntese protoereu Niculea despre colaborarea dintre preoți și învățători. Dupa cuvintarea prefectului Fintinaru, și a revisorului școlar Stoica, s’a format o delegație in frunte cu d. revisor școlar pentru a obține aria Universității, unde să se țina conferințeiei Aici, a domnit un aier de frăție, căci de opt ani de zile, învățătorii nu s'au mai văzut strîrnși toți laolaltă, pentru a-și spune și ei cuvintul asupra problemelor ce privesc progresul școlii. In ziua întâia s'a vorbit despre cursurile complementare și ue adulți, iar în ziua a doua despre vacanțele regionale și rolul învățătorului în aceste vremuri. Cu privire la cursurile complementare, asupra cărora cei mai mulți și-au spus cuvintul, s’a ajuns la încheierea că ele sînt absolut necesare, mai ales că respiră în mare parte problema analfabetismului. Aceste cursuri trebuiesc ținute tot de învățători, cari pentru a putea sa se ocupe in mod mai serios și de ele, vor trebui retribuiți în consecință. Durata lor va fi de doi ani. Pentru a se asigura frecventarea acestor cursuri, trebuie schimbată legea obligativității în așa fel, încît să corespunda împrejurărilor de azi. Cu privire la vacanțele regionale, majoritatea a îoat împotriva lor, gâsindui-se dăunătoare frecventării, prin înăiăvirea copilor cu lipsa dela școală. Cu privire la rolul in vațatorulm s'a ațâțat cită răspundere are azi școala fața de copiii ce-i sunt încredințați și astfel fața de viitorul țeri întregi, au vorbit în timp documentarui Teodorescu revisor școlar în dușman și aipi. Am toate cuvinturile ținute, am toate soluțiile uate, s’a nesprins iu chlip destul de clar norți ce-i au învățătorii — atît ne neglijați și neoagap în oaina de a—și puric și ei cuvintul, de a-și arata pai cruc ior cu prvne la giodiinele școlare legate ae reforma invajamimului. Deia Haret și pana azi, Ileum causa razouiUiul, fie um cause politice, școala primara în special a înSi laaata aproape in parasite Ue convucatorii noștri. azi idealul nostru principal fiind programul cultural, școala pumara iicouie uuicaia ta înaipniea Vieunui nor și ea iicome sa atragă ^riviiie tuturor convucatorior noștri, ba neau zeu ca din aceste conferințe care s’au ținut în toate județeie din țara, sa rasa,a cuvintui aucraiului care sa nu ramie numai cuvint ca în atitea ane rîniri in anii din mina, ci sa ajunga si fapta. Constituirea înv.1 infe$ti—iași Un monument pentru dr. Cealîc S’a luat inițiativa ridicării unui monument pe mormintul regretatului doctor M. Cealic. Admiratorii și acei cari au cunoscut și au putut aprecia meritele lui, sînt rugați să contribuie la ridicarea acelui monument. Sumele se vor triplete d-lui ing. C. Cihovariu, in bd. Principele Mircea No. 7, București. . Executarea monumentului a fost încredințată sculptorului SEVERIN.