Neamul Românesc, octombrie 1922 (Anul 17, nr. 221-246)

1922-10-01 / nr. 221

Nu e însă pentru întăia dată cînd se dărîmă un monument is­toric. Biserica Sf. Dumitru ce s’a dărîmat până în temelie pentru a fi restaurată. Aici însă fără a ști ce gînduri are Primăria — nu cre­dem că poate fi vorba de o res­taurare după sistemul lui Lecomte de Nouî ci mai ușor... alta în joc. Cind? Nu interesează. Era veche, nu mai dura, foarte bine, dar înainte de dărîmare a fost studiată această clădire din punct de vedere arhitectonic ? Po­sedă Primăria un plan sau foto­grafii a părților originale arhitec­tonice ala acestei clădiri, din care a rămas doar jumătate ? Nu știm să respectăm trecutul ! Atîtea case vechi s’au dă­rîmat fără a ne rămîne de la ele măcar o fotografie ca amintire. Casele Bengeștilor s’au dus. Cor­pul de Armată și cinematograful Modern, au schimonosit fața senină, în linii simple, ușoare, frumoase și elegante a unor clădiri vechi, dar n’ar trebui să ne plîngem, Craiova mai are clădiri vechi, mai are de unde dărîma. Am isprăvit, dar dați-mi voie a întreba ceva . Pretinșii noștri spe­cialiști, de ce nu se deșteaptă nici acum ?* II. Acum altceva. Tot în legătură cu dărîmarea vechii Primării prin nu știu ce ungher, răsfoite, rupte și bătute de ploaie, au mai rămas din vremea ocupației cîteva hîr­­țoage din vechea arhivă. Tocmai la dărîmarea Primăriei s’a dat de ele. Dacă d-l Justinian Filipescu, arhivarm general, nu le-ar fi­­ văzut însemnătatea și le-ar fi pus în or­dine, poate că azi precupeți din Piața Nouă, ar fi învelit mușterii­lor brînză, măsline și alte mărun­țișuri în documente de la 1840. Cîte arhive s’au vindut la kilo­gram. Germanii se zice că ar fi distrus multe, dar tot au mai rămas. Din cele ce au mai rămas notez ca o curiositate titlurile cîtorva dosare mai însemnate pentru a se vedea de ce valoare sînt cele ră­mase și ce mari pagube avem prin cele pierdute. 1842. De la (adică dosar) pentru serbile date cerînd apărare de plata caldarîmului. 1854. De la atingătoare de bule­tinele ce se slobod pentru clădiri și împrejmuiri. 1848. De la în pricina spitalului. 1851. De la pentru facerea ilu­minații la ziua numelui măriei sale lui Vodă și la alte zile solemne etc. etc. Dosare sînt destule. Multe lupte fără titluri, dar tot sînt. Cei care se ocupă cu istoria Cra­­iovei vor găsi un bogat material documentar în cele cîteva teancuri­­ de dosare. Cu părere de rău însă trebuie să ne gîndim dacă de la­­ plecarea nemților până acum ar­­­­hiva a fost tot răvășită cîte docu­­­­menta importante nu s’ar fi pier­dut în acest timp. ‘ Cronicarul Olteniei . Din ziarul «Știrea» Cumetria tarea­ruso-german­ D. Iorga a pomenit într’un articol recent ,în Frontul german, Orientul care s’a format prin victoria ulti­mă a armatelor turcești contra Gre­ciei și a arătat cum această bi­ruință poate avea un singur sens și anume acela: alăturea de Ruși, și prin ei. Turcii vor să activez din nou împreună cu Nemții. Părerea d-lui Iorga o confirmă acum Cicerin. Plecînd din Berlin spre­­ Moscova, comisarul «popo­rului» la afacerile Externe din Ru­sia, o spune textual, vorbind de războiul turco-grec, într-un inter­view acordat ziarului «Berliner Ta­­geblat . * Turcia stă în cele mai strînse legături de prietenie cu Rusia. Cu privire la regular­ea chestiei strîm­­­torilor există complectă înțelegere între Ruși și Turci. Constantino­­polul trebuie sa râmîie capitala Turciei, aceasta e pentru noi o problemă de viață. Sunt sigur că Turcii își vor ajunge în cele din urmă scopul lor, adică unirea tu­turor ținuturilor locuite de Turci supt același sceptru­. Incit, atunci cînd Cicerin vor­bește totuși numai de «politica de apărare și de pace» față de An­glia și de Franța pe care Rușii ar urmări o în present, aceasta în­seamnă că Germania nu e încă destul de tare pentru că înarmînd Rusia și punîndu-se ea însăși pe picior de războiu să încingă din nou în cerc de foc. Europa. Iată de ce d. lorga ne averti­­sează cu drept cuvînt: Cine înțe­lege, să.și iea măsurile pentru timpurile foarte grele care vin*. Cetiți și râspîndiți: ialiisi“ NEAMUL ROMANESC Ș­TIRI Din țari Intr'o consfătuire care a avut loc ieri la Ministeriul de Finanțe s’a hotărît că Banca Națională­ să nu mai facă o nouă emisiune de bancnote. Guvernul a decis a cere țeranilor, cu prilejul diplomelor de împroprie­tărire, plata unei cote a pămîntului dat. Aceasta ar aduce vre-o două miliarde lei, sumă ce-ar fi suficientă pentru întimpinarea nevo­ilor pieții. Credem totuși că o ase­menea operație cere luni de zile ca să fie desăvîrșita, ori piața reclamă sume enor­me cît mai urgent. Atunci ? Ieri a avut loc la Mitropolie Te-Deum­-ul oficiat întru pomeni­rea unui veac d­e la izgonirea Domnilor fanarioți și reîntronarea Domnilor păminteni, primul act mai energic care a deschis calea spre unirea de la 1859 și cea de azi. Serviciul religios a fost oficiat de P. S. S. Arhiereul Evghenie Pi­­­teșteanul, vicarul Mitropoliei, asistat de clerul mitropolitan. La biserica Doamna Ghica din cartierul Colentina, unde se află mormîntu­lui Grigore Ghica, primul Domnitor pămîntean din Muntenia a avut loc punerea unei plăci co­memorative din partea « Ligii Cul­turale», cu care prileji a vorbit păr. N. Popescu, profesor univer­sitar. După masă la Academie domnul­ Iorga a ținut o comunicație rela­tiv la marele eveniment politic na­țional petrecut în Septembre 1822. In numărul de Luni vom da da­rea de sumă complectă. Consiliul de miniștri, care a avut loc ieri, spre a în­tâmpina desele atentate a­­supra trenurilor a hotărât paza liniilor fierate și în special a podurilor cu ar­mată. Asociația creștină a femeilor or­­ganisează și anul acesta cursuri pe engleză și franceză pentru stu­dente, funcționare, eleve. înscrierile se fac de acum în calea Victoriei 89 Luni, Marți și Mercuri de la 9 jum. la 12 jum. dimineața și Joi, Vineri și Sîmbătă de la 3 jum. la 6 jum. după a­miază. Cercul profesorilor secundari a­­duce la cunoștință colegilor din pro­vincie că le pune la disposiție pentru găzduire două camere mo­bilate, în localul său din strada Gutenberg 6. «Cursul practic de limbă franceză pentru militari» al d-lui Henric Stahl este o lucrare foarte folositoare și atrăgătoare, nu numai prin felul cum s’a con­densat în textul lecților cuvintele usuale și un mare număr de ter­meni tehnici, dar și prin vioiciunea dialogurilor, prin cunoștințele de cultură generală presărate în partea cursului tratînd despre sinonime, omonime, galicisme, prin exerci­țiul de gramatica foarte originală și practică întovărășind lecțiile, prin anectodele militare încheind fie­care lecție. Cartea, deși scrisă pentru ofi­țeri, poate folosi oricui pentru în­vățătura plăcută și a fond a limbii francese. Volumul de 400 pagini costă 40 lei și se poate cere direcției Șco­lilor Militare de Infanterie, Bucu­rești ori autorului str. Izvor 139 Liga Culturală a pus în vînzare n-l X din „Cartea Bună“, începînd cu volul I-iI din poesiile lui Mihail Eminescu, pe preț de 5 lei. Acest volum a apărut supt în­grijirea însăși a d­lui Iorga. Tot Liga a mai pus în vînzare întăia ediție îngrijită din ultima lu­crare teatrală a d­lui Iorga : «Zi­direa Mănăstirii Curtea de Argeș», tipărită în număr restrîns de exem­plare. Prețul 4 lei — fără rabat pentru vînzători. Doritorii de a-și procura aceste lucrări se vor adresa la sediul Ligii, strada Banul Mări­cine, 1, sau tri­­mițînd un mandat poștal pe adresa casierului Ligii, d. G. D. Scraba, Domnița Anastasia­­ I, pentru a primi lucrările acestea franco de port. Primăria Capitalei alergînd după o soluție în chestia naturii a gă­sit-o pe un maidan pe aceasta. Lă­sarea liberă pentru două luni a vînzării de carne și grăsime de porc, și numai în cazul cînd ne­gustorul ar dori să topiască gră­simea în abator, atunci să dea zece la sută din ea primăriei pe prețul de 20 lei chilogramul. Uite așa se face experiență pe pielea noastră de competințele re­gimului­­... oá’ti Ziarul «Argus» anunță câ’n­ consfătuirea tuturor băncilor din capitală, care a avut loc ieri la Banca Națională, în chestia plă­ților în străinătate, s’a ho­­tărît ca­re să se facă suc­cesiv în termen de opt ani, din care prima rată de cinci la sută să se efectuieze în termen de doi ani. Academia liberă de pictură scul­­ptură, artă decorativă de supt di­recția d-lui A. G. Verona, care și-a propus să înlesnească desvoltarea artistică a ori­cărei persoane de talent, în neputință de a urma re­gulat o școală oficială, intră în toamna aceasta în al doilea an de activitate. Din prospectul pe care in 1 tri­­mete aflăm că s’a complectat cor­pul profesoral prin d-nii Jean Ste­­riadi, Ștefan Popescu, Gh. Pătrașcu C. Ressu, Roguskin, Jallea, Murnu, I. Ștefănescu, Dr. N. Duma. Programul e alcătuit din studii de atelier, de „plain-air" și cursuri teoretice. In fie­care sâptămînă vor fi audiții muzicale și șezători lite­rare cu concursul maieștrilor și li­teraților reputați. Academia își mai propune să facă anual o exposiție, premiindu-se cele mai bune lucrări și să înființeze trei burse pentru călătorii în străi­natate. Inaugurarea cursurilor se face Duminică 1 Octombre sara printr’o producție la sediul Academiei Ca­lea Griviței 56. Cercul profesorilor secundari va reîncepe seria ședințelor plenare săptămînale, azi 30 Septembre vara 6 jum. d. a. De la 1 Ianuarie și pănă azi ve­niturile regionalei C. F. R. Cer­năuți au fost de 14 milioane lei lunar. Acest spor de venituri se datorește intensificării transportu­rilor. Pxku-rarad­or: G. V. RACQASA Din străinătate La Atena revoluționarii pătrunși in oraș după ab­dicarea lui Constantin au făcut manifestații de sim­patie legațiilor aliate: en­gleză, franceză și italiană Pentru vînzarea a șapte mii cinci sute vagoane de cale ferată Poloniei, Statele­ Unita au încasat patru mi­lioane opt sute de mii do­lari. Delegatul Georgiei în Liga Națiunilor a comu­nicat într-o ședință că în țara sa a izbucnit o răs­coală generală contra bol­șevicilor, a căror înde­părtare o cer răsculații. Miercuri au fost puse în circu­lație la Viena noile bancnote de cîte cinci sute mii coroane una, cu care sumă se poate cumpăra abia o pereche de ghete. O știre din Roma anun­ță călugărirea lui d’An­­nunzio. Ca mulțămită da scăpat cu zile din sinistrul accident suferit la vila sa, dînsul a intrat în ordinul Franciscanilor. Adunarea Ligii Națiuni­­lor a hotărît sa atragă a­­tenția tuturor Statelor asu­pra aranjamentului interna­țional, încheiat în Paris în 1910, pentru reprimarea tra­­ficului cu publicații obscene și să le învite a pune în a­­plicare disposițiile regula­mentului. JJALTUIA NEAMULUI ROMÂNESC“ Societate Anonimă pe Acțiuni. Capital social 1.500.000 de tei — BUCUREȘTI -Strada Lipscanii-Noi, n-l 12 (colț cu Domnița Anastasia, n-l 6) Administrația Tipografiei: Redacția foii «Neamul Românesc» . Telefon 5/41. Telefon 12/60. Tipografie, Legătorie, Cartonage, Steriotipie a o a □ Editură națională de Cărți școlare, literare și de știință □­­ Ilii Hím vi Mn iiiif li aii insa afli, Iii ii i»ia aula Teze, Brașavi și Hotlriieil, Registre de iijUMUtiti, Ziare, Reviste și Satalnie, Preturi-Careste, Ciisa Urs, Bilete de suiți și lapiai, Programe și cărți peștele, Reviste ilustrate in culori, Afișe felurite, etc. 3-25, MINISTERIUL Direcțiunea judiciară Domnul Constantin Catinca, do­miciliat în comuna Vîlconești (Pra­hova) a făcut cerere acestui mi­­nisteriu de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Catinca în acela de Boerescu, spre a se numi Constantin Boerescu. Ministeriul publică aceasta con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre știința acelora cari ar voi să facă o posițiune în termeni prevăzut de aliniatul II al zisului articol. MINISTERIUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară Domnul Coman Ivan­, domiciliat în comuna Pogoanele (Buzău) a făcut acestui ministeriu de a fi autorizat să schimbe numele său patrimonic de Ivan, în acela de Georgescu, spre a se numi Coman Georgescu. Ministeriul publică aceasta con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre știința acelora cari ar voi să facă o posițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. CROITORIA BĂRBĂTEASCA pentru civili și militari HK ISii-KIH Ssot Ștefan Bărb­ulescu-Mărăcine Telefon 46/16.—Strada CAROL, 65.—BUCUREȘTI: Magazin de Salvagerie, Scurteicări de pluș și postav subțire și gros, Cojocărie, Căd­ulărie, Hărnărie căptușită cu blană și fără blană, Piei de Miel albe și văpaite pentru Cojoace. Execută tot felul de costume naționale după comandă Mare depozit de Postavuri din cele mai renumite Fabrici din țară și străinătate. EN GROS — EN DETAIL Mari reduceri de prețuri Cooperativelor, Băncilor Populare și tuturor Comercianților de la comune. ____ ____ 8—51 Federala Cooperativelor Sătești București, Calea Moșilor» No. 41 Vestește Cooperativele, Băncile Populare și Obștiile din țară că a început să distribuie din depositele sale de la­­ BUCUREȘTI, BRĂILA ȘI CONSTANȚA -Stofe de lună (englezești și italienești).— Pinzeturi și albituri (americă C., americă COI, pînză olandeză, sifon nealbit). —Articole de bucătărie (rame și oale de tablă, da fier smălțuite, cuțite, linguri și bricege). — Pielărie și Talpă. — Fierărie lucrată, balamale de uși și ferestre, burghii, cioncane, fierăstraie, pînze de gatere Zilnic se desface unt proaspăt centrifugal de la lăptăriile Cooperativelor, cu prețuri potrivite Este așteptat un nou transport de ghete, pălării, zestruri pentru cămăși. CERERILE SE VOR ÎNDREPTA NUMAI LA BUCUREȘTI Prețurile tuturor mărfurilor sunt publicate în revista TOVĂRĂȘIA pentru membrele noastre și se trimete îndată la cerere — FEDERALA COOPERATIVELOR SĂTEȘTI - Are spre vînzare și semințe de zarzavaturi, care se pot cere numai de la „Secția de Horticultura* 9—74­­ m S3 iii Fabrică de încălțăminte Siliții iLEN­it­Eu­l Cumpără: Piei sărate și crude. Vinde: Pielărie, încălțăminte mi­litară și civilă, opinci. Splaiul Bolintineanu, no. 22 BUCUREȘTI IoneMin Olts din Pasagiul Român, no. 2 (Teatrul Național) BUCUREȘTI 14­83 Valeria Popa CROITOR BĂRBĂTESC §i CONFECȚII PENTRU DOAMNE — Strada Episcopie, n-l 2 — (Lingă Atheneul Român) 18­83 Dr. A. HAST« Boale de femei, interne, sifilis — Str. 13 Septembrie, n-l 61 —­Consultații 1—3 și 6—8. «80UN­­IHEU­­ DE IARNA ȘI VARA - MANTALE CAUCIUCATE, PARDE­­SIURI DS ȘTOFA FINA, GABARDINA, COVAROT, PĂLĂRII, G­RETE CĂMĂȘI, ș. a. NICOLAE ÍLONEA Calea Victoriei, No. 113. — București 10—79 Dr. Petre T. Topa Chirurg al spitalului Colentina Straja Sfințiilor No. 11 Farmacia TAMADUIREA GH. N. URSIANUU Lt. Colonel Ozeza, 11 (fostă Dudești) Colț cu strada Olteni t . ii . Calea Griviței n­ l 170. Consultat» ll/2—3 și 61/»—71/,. Consult, fi­ion ■8 seara 32/13 20—68 Teie-21—96 7~ -66 Tipografia «Cultura Neamului Românesc», Strada Lipsa&an­­ Noi, a­­ it. S3« 991111121 Una din 1—260­9?Credital Carbonifer“ - SOCIETATE ANONIMĂ MINIERĂ — CAPITAL 55.090.000 LEI/ COMPLECT VĂRSAT BUCUREȘTI STRADA LASCAR CAT­ARG­IU N­r. 8 TELEFON 45/85 Exploatează Minele de Cărbuni DIN COMANEȘTI, VERMEȘTI ȘI LEORDA Județul Bacău MAGAZINUL WINDSOR Proprietar I. CONSTANȚIU SPECIALITATE DE LINGERIE ȘI ARTICOLE _____BĂRBĂTEȘTI__________4. ii­ lin Beli Pur" una din cele mai bune reviste wmwxmswaiwmMmrmm.m,» care apare de două ori pe lună supt conducerea tomnului Profesor Nicolas Iorga ===== Abostamentul: 30 de lei pe an ===■— l&resa­t București, Str. Domnita Anastasia: 6 Răspindiți-i printre săteni! 19—287 Telefoane: 12/60, 5''4L - CALEA VICTORIEI 76 —

Next