Neamul Românesc, ianuarie 1923 (Anul 18, nr. 1-22)

1923-01-02 / nr. 1

două ori pe an, cu 7.000 de franci francezi pentru drum și pentru a sta o lună de zile acolo și a călă­tori uneori și în interiorul Francie­i (am ținut să răspund în felul a­­cesta la o întrerupere care a gust loc în anumite coloane de ziar (a­plause)—va să zică, m­ergînd în­ Franța, cu suma de 14 000 de franci francezi, ca sa fac lecții și la Pa­ris și la Lyon apoi și la Fraga—, unde am fost chemat chiar astăzi— locuind luni de zile în Franța, am putut afla ce crede lumea de sis­temul acesta de o extremă abstrac­ție și complicație. Domnule ministru, ați fost și d-voastră la Paris, dar ați stat mai puțină vreme, pentru că ați avut de făcut un împrumut, și apoi familia d-voastră nu citește gazete , o spune cu orice ocasiune. (N­iri­tate). Numai două feluri de oameni politici n’au citit gazetele la noi: răposatul Petre Carp și fratele d-v. Și cred că în familia d-v. se gă­sesc destule elemente comune ca să faceți și d-v. acelaș lucru, d-ns ministru de Finanțe (ilaritate). Dar eu citesc gazetele, și nu numai că le citesc, dar le și fac, și, cînd scriu un articol, îl iscălesc, pentru că îmi iau toată răspunderea pentru dînsul. Va să zică d-v. ați fost puține zile la Paris, și ați fost atunci foart­e ocupat. O să mergeți a doua oară acum, o să aveți de fixat despă­­gu­birile României, și o să fiți ia­­ra­și foarte ocupați și n’o să citiți gazetele. Domnule ministru, este un strigat general în toată Franța împotriva sistemului pe care ni-i presintați și nouă. Țipă oamenii și zic: decît să facem din stăpî­nitorii de averi din Franța niște mincinoși și niște înșelători față de fisc,—căci vor spune mai puțin de­cît au sau nu vor fi în stare sa spună exact ce au și nu va fi mij­locul de a-i convinge, — mai bine zic ei, să ne întoarcem la vechile noastre zecimi, cu care contribua­bilul era deprins și, din patriotism, cînd nu ajungea impositul, mai sco­teau din buzunar și mai puneau o zecime. Și adaogă: mai bine să plătim mai mult, dar să înțelegem ce plătim, decît să plătim mai pu­țin, dar să nu înțelegem. Aceasta este un viciu latin, domnule mi­nistru de Finanțe. Românul e foarte bucuros să dea, dar avînd credința aceasta că a înțeles și el puțin pen­tru ce dă, de unde dă și chiar la ce servește ceea ce dă. Astfel sistemul care nu se pro­pune astăzi nici nu este sistemul francez tradițional. Este sistemul d-lui Joseph Caiilaux, al d-lui Cail­­laux, care a făcut politica externă care se cunoaște și care l a dus la temniță și la exil. El a apărut în­­tr'un moment în societatea franceză —cum știu aceia cari au fost ori au făcut studii în Franța, în mo­mentul cînd Caillaux se ridica pen­tru a cădea așa de repede —, a apărut ca un reformator genial Din capul d-lui Catilaux trebuia să iasă lucruri nemai­văzute nici­odată. Deci între blufurile d-lui Catilaux a fost si acest imposit progresiv pe venit în condițiile speciale in care s’a presintat. Abstract, fără elemen­tele de variație pe care le înfăți­șează societatea în materialitatea ei și fără elementele de moralitate pe care le înfățișează aceiași socie­tate. Și aceasta îmi ușurează trecerea la cealaltă parte a cuvîntării mele, în care am să analizez rînd pe rind, nu cotesc d-v. ci altceva, în rîndul întîiu acele categorii cărora li se aplică cotele d-v. Dacă aș discuta în Franța o lege ,care ar tinde să schimba legea Caislaux, sau în Italia o lege care ar adăogi sau ar de­trage ceva la­ legea d-lui Moda, sau în orice altă țară, unde sistemul francez a fost adoptat, nu aș vorbi așa. Și nu aș vorbi așa, pentru că acestea sunt so­­­cietăți de multă vreme formate, unde știi cu cine ai a face, căci acolo nu ai a face cu o clasă care abia acum se formează și cu o ut­ilitate națională care abia acum se desemnează la niște provincii care înnainte nu semănau între diese­le. Dacă este vorba de astfel de so­cietăți, cari trăesc pe teritorii po­litice dinainte formate și avînd cla­sele fixate dinainte, atunci poți să aplici aceste imposite. (Urmează). MINISTERIUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară Domnul Dumitru Buhai, domici­liat în Galați, a făcut cerere a­­cestui ministeriu, de a fi autorizat să schimbe numele său patrimonic de Buhai, în acela de Grigorescu, spre a se numi Dumitru Grigorescu. Ministeriul publică aceasta con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre știința acelora cari ar voi să facă o posițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. ȘTIRI D. profesor N. Iorga va aleca la Paris Miercuri 3 l anual, parele 11 seara, cu Simplonul, pentru a-și ți­­nea cursul anunțat la Sor­­bona. D. profesor N. Iorga a fost invitat a ținea cusuri la Universitățile din Lyon și Fraga. Parlamentul va lua va­canță Miercuri 3 lanuar. Se crede că pănă la această dată va putea fi votată re­forma financiară. Consiliul de miniștri en­­glez a aprobat eri proiectul de reparație a d-lui Bonar Law și a hotârât ca d. Bo­­nar Law să plece Luni di­mineață la Paris. Despre proiectul d-lui Bonar Law se afirmă că conține pro­punerea tresării sumei re­parațiilor la 40 pănă la 50 miliarde mărci aur. Ger­mania va trebui să facă prestații în natură pe tim­pul moratoriu. Puterile Aliate insă nu se vor ab­ține de la înțelegere sepa­rată cu Germania în chestia prestațiilor. « La Comisia minorităților, delegatul turc a protestat ia contra diferitelor propu­neri și a­gentiuni formulate la co­nferi­nță de către re­­presintanții americani, cari au numai rolul de obser­vatori. Cu tot acest protest d. Child a depus o propu­nere în vedere de a se preia un cămin național armenesc. Camera a ținut ședința și ieri, Duminecă, la oarele 3 d. m. La comunicări s’a adus în discuție amestecul consistoriului mitropoli­tan din Blaj la chestii politice, u­nificarea legislativă care întîrzie așa de mult, iar prietenul nostru, d. deputat Duzinschi a cerut Mi­­nisteriului de Agricultură să revi­zuiască apelurile de împroprietărire, deoarece prin regulament și prin diverse circulări s’a alterat­ spiritul egil. In fine, pentru închiderea discu­ției în jurul reformei fiscale vor­bește d. V. Brătianu, ministrul de Finanța, care califică critica d-lui Madgearu ca pornită din rea cre­dință și arată că partidul liberal a făcut totdeauna o politică de­mocrată de unde și reforma fiscală va purta același caracter. Secretarul de Stat Hu­ghes a ținut un discurs in chestia reparațiilor, expri­mindu-și părerea că această chestie trebuie să fie dată unui comisii internaționale de experți spre resolvare. Din această comisie ar fose parte și America. Genurile germane consi­deră că suma de 40—50 miliarde mărci aur pe care o prevede proiectul d-lui Bonar Law în fin­mita repa­rațiilor germane, întrece posibilitățile de plată ale Germaniei. Aceste cercuri afirmă ca și pianul d-lui Benar Law va trebui să fie schimbat. Papa a primit pe ministrul Ro­mâniei, care i-a presentat urările sale pentru anul nou. Ziarele afirmă că după ședința consiliului de miniștrii american, cercurile oficiale au declarat că dacă Statele europene vor inter­veni, atunci Guvernul american va trimite o comisie in Europa pen­tru a face o anchetă relativă la condițiunile în can se ar putea con­voca o conferință economică in­ternațională-Aceasta și cu nimica e tot aceia Secretar de redacție,­ G. V. RACOASA Cetiti și răspîndiți Ziarul Jeaan­ iauir Joi 4 Decembre p. carele 6 seara va avea loc în Sala din strada Brezoianu, n­r 4 (fostă ziarul «Dacia») a patra conferință a partidu­lui naționalist-democrat. Va vorbi d. G. D. Saraba despre: Chestia financiară. ON­RSA Azi, Luni 1 ianuar­i­ea Minelor 720/720, Reșița 2110/2120­ Petrol-Brok 1310/1310î SCHIMBUL Slfidizat al ziariștilor din Bisarești Publicatiune de licitație pen­tru închirierea sălii de spectacole Se aduce la cunoștința tuturor celor pe cari i-ar interesa că Sin­dicatul Ziariștilor din București a hotărît să dea în exploatare cu chirie, prin licitațiune publică, sala de spectacole din imobilul său cel nou situat în b-dul Carol, colț cu strada Cantacuzino. Sala se închiriază, împreună cu atenansele strict necesare, pentru orice fel de întreprindere al cărei caracter n’ar veni în contrazicere nici cu scopul instituției proprie­tară a imobilului și nici cu presti­giul profesiunii ziaristice. Regulamentul de închiere, care va face parte integrantă din con­tra­t, se va putea consulta la bi­rourile Sindicatului (intrarea prin strada Cantacuzino a­ 1­2) de !a­l­iu lanuar înnainte în fiecare zi între oarele 3—7 d. a). Visitarea sălii și a tenanselor se poate face chiar de acum pănă la fata liii­tației în aceleași vara de după amiază. Termenul de închiriere se ad­mite și pe mai mulți ani, ofertanții avînd să arate amănunțit destinația ce înțeleg să dea sălii, precum și garanțiile ce oferă pentru buna păstrare a imobilului, — osebit de chiria anuală sau pe un număr anumit de ani. Ofertele se vor depune la bi­rourile Sindicatului în plic închis, sigilat, între 1—7 la m­ar viitor,— iar deschiderea și examinarea­ lor va avea loc Duminecă ,7; ianuar 1922, oarele 11 dimineața, în co­mitetul de conducere J ala Sindica­tului. Ca garanție pentru seriositatea ofertelor se va depune, până la data deschiderii plicurilor, suma de cincizeci mii de lei ,fie în nu­merar fie în titluri de Stat la Casa de depuneri și consemnațiuni sau la orice bancă mare din Capitală în coruptul Sindicatului Ziariștilor din București, iar recipisa se­ va presenta pănă cel mai târziu Du­minecă 7 ianuar la oarele 10­ di­mineața la birou. Gh. Stan domiciliat în comuna Bolintești, județul Covurlui, a făcut cerere acestui ministeriu de fi au­­torizat să schimbe numele său pa­tronimic de Stan, în acela de Stă­­nescu, spre a se numi Gheorghe Stănescu. Ministeriul publică aceasta con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre știința acelora cari ar voi să facă o posițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Hell este §BfJ| Marca 0.20 In Bursa oficială s’au cotat. . i. R. D. P. pui 1550 primiă Credit Minier pui 2030 . » . vechi 2029 , t Sospiro 770/?71y Paris București New-York 13­9 ° 171/17^ Londra 64.65 800 8n> Italia 7020 87588^ Elveția 263 33/34 Praga 43­ 40­520/530 Paris — 12.60/12.70 Berlin 18.70 2.50.2.6^ Viena 0.21 2.27/0.29; Bc igrad — ' 2.15/2.25 Bulgaria — 105/110-Ungaria — 7-25/7.35] . Cursurile Denumirea valorilor din BĂNCI Reșița........................ S. de Tranv. Buc. . Govora - Călimănești. purtător................... Govora-Călim. nom. Com. Loc. Eftine . Indus. text. poa. Buh. Cartea Româească . Creditul Tehnic . . Letea........................ Clădirea Romîn. . . Forestiera Drajna . Creditul Extern . . Postavul................... Mica........................ Mine de aur din Rom. Ind. For. din Trans. Carpatina . . . . Fores: Rom. din Cluj Loc. Murelor Hotel. 1 Ianuar * * * * Spectacole Luni, i lanuar TEATRUL NAȚIONAL—seara »Trandafirii roșii». TEATRUL LIRIC. — «Relad­e» TEATRUL REGINA MARIA. .Capcana“. TEATRUL POPULAR. —­­Ex­temporalul». /„CULTURA NEAMULUI ROMÂNESC“ Societar@ Anonimă pe Acțiuni. Capital social 1.500.000 de lei — BUCUREȘTI — Strada Lipscanii-Noi, n-l 12 (colț cu Domnița Anastasia, n-l 6) Tipografie, Legătorie, Cartonage, Steriotipie 0 a □ Editură națională de Cărți școlare, literare și de știință □ a © © Mi* iMhie Ii­ rtir li nu iul ai, 11 la iui a aula Tezs, Broșuri și Hotărarefi, Registru de consin­u­ltate, Ziare, Reviste și Saratoaga, Picțari-Gh­eare, Glisaliri, Bilete si an­ti și lopisi, Programe și cărți pștale, Benele ilustrate la salari, Aeru­l, Afișe filari­t, etc. j­*k> A apărut ș­i PUI DE ȘOIM: — Povestiri eroice morale pentru copii și tinerime — de P« POPESCU, institutor Cartea tipărită cu deosebită îngrijire în editura Societärd «Cultura Neamului Romănesc» cuprinde nu­meroase ilustrații în culori cu subiecte în deosebi din războiu. A se adresa: d-lii P. Popescu, strada Popa Savu $0. 70 sau I« Noi No. Prețu ; Peanu acordă rab la cerere cl tura Neamului Romănesc», Lipscanii* , apîar 5 îei, nai mari de 50 de exemplare, se­­ sută. Expediția se face franco onat prin mandat. Administrația Tipografiei: Telefon 5/41. Redacția foii «Neamul Românesc* Telefon 12/60. II­ MLEMII.IE I­ I,M Ștefan Särtsulescu-Märäclnä Telefon 48//&—Strada CAROL, 65.—BUCUREȘTI. . ............... Magazin ds Salvagerie, d îartuîoâds ds pluș­u­­l postav subțirs și gros, Cojonada, Cädulärie, Hăi­âne căptușită cu blană și fără blană, Piei de Miel alba și văpasta pantru Cojoaci.­­ Execută tot felul de costume naționale după comandă Mare depozit de Postavuri din cele mai renumite Fabrici din țară și străinătate. EN GROS­­ EN DETAIL Mari reduceri de prețuri Cooperativelor, Băncilor Populare și tuturor Comercianților de la comune, ____________ 8—30­0*­­=© c *-------- ----------------------—~— ------------­A its li Edilii! !ii k Sili talia JII“ ofiAIOVA N. lorgft. — Războiul nostru în note silnice Vol 1. 20.— » » Războiul nostru In note zilnice Voi. II. 25.— * * Istoria Romînilor în chipuri și icoana Vol. I și Vol. II. 49.— » » Opera poetică 3â.— 5 *­­ P*tgim­a« oftică din tinerețe 25.— » » Tudor Vladi­mirescu (dramă­istorica) 12.— * * I Moartea lui Dante și II Mo­hora sa răsbuna (două acte comemorative) .10.— Omagii lui Nicol­ae Iorga 45.— L Agîrbiceanu, — Spaima nuvele 25.— Elena Farago — Șoaptele Amurgului (pr. da Cb .0 Lei Tipografia „Cultura Neamului Romzag S. A., Strada Lipscanii-Noi, No. 12 Telefoane­­ 12 [66 5/41.

Next