Neamul Românesc, mai 1923 (Anul 18, nr. 95-118)
1923-05-01 / nr. 95
Sămănătorist É un sămănător și el. Pretutindeni unde se duce nu face alta decit batocărește tot ce nu e în legătură cu singurul lui interes de partid, care corespunde cu strictul lui interes personal. Arată păcatele oricui, le crește, le exagerează, le duce la absurd, întrebuințează inteligența lui satirică pentru a le ridiculiza, precum face apel la imaginația lui vie pentru a le înnodi și adăugi. Dar, alături cu această parte negativă, el nu uită alta positivă, care și ea face parte din misiunea lui. In cercurile gazetarilor, în lumea politicienilor de la Capșa, în vagoanele-restaurante ale expreselor, în birourile băncilor internaționale, în «cercurile» sociale din Apus el răspîndește credința că în curînd, neapărat, fără condiții, fără îngrădiri, fără garanții, orice ar fi, el«vine la putere» alături, firește, de șeful pe care-l batjocorește pentru a puni și mai mult în evidență valoarea sa. E un sămănător și eL. N. IORGA. CENSORUL Un tinerel, cu avere de mare om de știință, stăpîn de altfel pe un verbiaj din cele mai fecunde, dar lipsit complect de cel mai elementar spirit critic și bun simț, după ce oferă vieții noastre publice cele mai deochiate manifestații de exhibiție, se dedă la o strașnică censură contra d-lui Iorga. Și anume, găsește d-sa o contradicție flagrantă în conferința ținută de d. Iorga acum un an la Institutul social român despre „Istoricul Constituției românești“. Cu o dialectică amețitoare de frase sforăitoare și întortocheate, de termeni îngrămădiți alandala, ca pentru efecte eftine, de ironii deplasate și insolente, ilustrul om de știință positivă și de logică, d. I. Suchianu, descopere și pune în relief grava contradicție pe care i-o oferă d. Iorga afirmînd pe de o parte existența unei vieți, și deci unui spirit constituțional, anterioare lui 1866, iar pe de altă parte susținînd că prima Constituție dată României la 1866 este o formă fără fond. Și fin cum este, distinsul nostru cetățean umple două pagini de «Viață Românească» ca să arăte cetitorilor săi ce cap logic și ce inteligență rară sa ascund supt numele de Suchianu. O, cît am vrea să nu zdruncinăm credința bunilor cetitori ai revistei țerăniste de la Iași în superioritatea mentorului lor, dar n’o putem face, căci ar însemna să lăsăm să bată cîmpii înșirînd la cai verzi pe păreți pe orice individ care se trezește vorbind în hohote, și care are în același timp pretenții de om întreg. Să ne explicăm. D. Iorga a afirmat că în desvoltarea sa istorică societatea românească a cunoscut forme juridice și a avut principii de legalitate pe care i le impunea însuși felul său de traiu. La 1866 însă se nesocotește tot acest trecut de experiență juridică, se trece peste realitățile noastre sociale și ni se dă o Constituție care nu era altceva decît traducerea celei mai înnaintate Constituții apusene de pe acea vreme, fără să se aibă în vedere dacă ea ni se potrivia sau nu. Ni trebuia o Constituție, și ea nui s’a dat, așa cum i s’ar da cuiva o haină de gata pe neprobate. Asta a spus d. Iorga, iar un om cu judecata normală nu știu dacă poate găsi aici o contradicție chiar «aparentă», cum cearcă să ironiseze tînărul nostru censor, care, nu știu, n’a putut înțelege atîta lucru sau, în dorința de a susținea cu orice chip «revendicările țărăniste» s’a crezut așa de abil încît să poată mistifica însuși adevărul pentru a găsi motiv de mințit bădărănește. . Ceia ce este însă evident în amîndouă aceste cazuri e că bietul nostru censor se face de bună voie ridicol, exhibîndu-se mare istoric, mare jurist, mare sociolog, mare economist și ce mai doriti. Numai că unui astfel de critic universal i s’ar cere înnainte de toate bun simt inteligență și o cultură serioasă. Și cine nu le are și totuși ține s-o facă pe censorul întregii vieți sociale, nu poate fi decît ridicol. r. ••• Gospodăria Capitalei De la o vreme încoace piețile Capitalei au devenit spelunci de speculă. Halele de carne sunt goale. De pește nici nu se mai vorbește. Zahărul de la 45 lei chilogramul în sus. Apa se dă cu litrul. Și încă n’au venit căldurile verii. Nu știm dacă d. dr Costinescu, ale cărui bună voință și interes le apreciem, a fost pus în cunoștință de ajutătorii săi despre această tristă stare de lucruri pentru a avisa la măsuri mai eficace. Ni facem datoria de oposiție nealarmistă, dar totuși îndurerată și îngrijată de starea în care este lăsată populația Capitalei și cereri grabnice și efective măsuri de îndreptare a lucrurilor. Să se atragă Guvernului și Minsteriului de Interne atenția asupra legitimei nemulțumiri a mulțimii nevoiașe. Altfel e greu de prevăzut consecințele. In chestia funcționarilor tot Guvernul și organele sale au fost provocatorii. Să fi înțeles cel puțin ceva pentru viitor. 9• — H idI toiita- Sillüi macedoneni Din Sofia se anunță că în urma acordului sîrbo-bulgar relativ la împiedecarea bandelor de comitagii de a mai face incursiuni în Macedonia, comitetul suprem terorist macedonean a condamnat la moarte pe toți membrii actualului Guvern bulgar în frunte cu d. Stambulitschi, precum și pe toți deputații guvernamentali și președinții organizațiilor țărănești. Primul-ministru al Bulgariei a și primit comunicarea oficială a acestei hotărîri semnată de voevodul Alexandru și învestită cu sigiliul comitetului. Asasinatele au și început. Voevodul Panita și banda lui de comitagii au fost exterminați de Macedonenii autonomiști. Arhitectul Iarocov, din comitetul macedonean revoluționar, a fost de asemeni asasinat. Diata almatei Parlament Prin votarea Constituției, adunările—Camera și Senatul—fiind considerate, după distinsele aprecieri ale jurisconsultului în materie constituțională d. C. Dissescu și alții, ca adunări constituante, însemnează că rolul lor de a legifera a încetat odată cu promulgarea noii constituții. Din textul vechii Constituții, care prevedea că în cazul modificrii Constituției se va proceda la alegeri în acest scop și că durata acestui Parlament va fi atît cit se va vota Constituția, reiese că lucrurile așa trebuiau să se întîmple și nu altfel. Noua Constituție e drept că a iserat dispoziții pe viitor ca Parlamentul care va vota o modificare a actualei Constituții să continue și mai departe, fiind considerat ca Parlament obișnuit, dar în vechea Constituție nu se prevedea nimic în acest sens. Putea atunci acest Parlament, considerat ca Adunare Națională, ales pe baza vechii Constituții, în scopul votării unei alte Constituției, să-și prelungească existența, votîndu-și prin însăși această Constituție articol că adunările naționale după promulgarea Constituții, pot funcționa pănă la expirarea mandatului lor legal ? Puteau ele să se învestească cu noi drepturi, cînd ele fuseseră convocate pentru o misiune care terminîndu-se înceta și existența lor ? Evident că nu. Dar și din alt punct de vedere, durata acestui Parlament nu poate să fie cea obișnuită de 4 ani. In actuala Constituție se lmitează mandatul actualului Parlament pănă la votarea reformei electorale. Două chestiuni se pun: Mai poate legifera acest Parlament după ce a votat Constituția? Noi am arătat că nu. Dacă însă se consideră că poate legifera, actuala Constituție inserează că Parlamentul urmează să voteze reforma electorală. Or, după votarea reformei electorale, de drept se consideră disolvate actualele adunări, urmînd ca noile alegeri să se facă în conformitate cu disposițiile noii legi electorale. Se poate ca actualul Guvern să nu tragă aceste consecințe juridice și logice ? Atunci, el ar comite nu o greșeală, ci o călcare de lege, prima violare a Constituției. Cu ce s’au ilustrat oare Guvernele trecute decît cu continua violare a Constituției ? Noi însă, cari păstrăm respectul deplin al autorităței legale, căci înțelegem prin lege la dreptate, socotim că numai printr’o guvernare legală se pot călăuzi interesele unei națiuni. M. M. Postelnicu 1 ! ÎNSEMNAȘI iául al 1 ea si Congresul 1 ! de Îs Dele de la Bruxelles! ___ I In chip firesc, foarte multe comunicări presintate la congresul! de la Bruxelles au avut ca obiect cercetarea uneia sau alteia dintre nenumăratele probleme ce înfățișează, supt un aspect sau altul, viața contemporană pănă și chiar după marele războiu. D. G Fagniez, membru al Instiutului de Franța, s-a ocupat, astfel, cu variațiile spiritului public și istoricii din Franța în interpretarea istoriei franceze, de la renașterea istorică din 1820 pănă în zilele noastre. De la exhumarea, comentarea și utilisarea monumentelor trecutului monarhic și religios dinnainte de Revoluția cea mare, istoricii și, după ei, spiritul public de după Revoluție și Imperiu, cînd istoria amuțise, — cred a găsi în trecutul francez originile și titlurile regimului, represintativ și a claselor mijlocii pregătind astfel în parte, revoluția din 1830. Mișcarea istorică, inaugurată către 1830, nu se oprește pănă la sfîrșitul Imperiului al doilea. Catastrofa din 1876 a pus capăt diletantismului liberal, tendențios și romantic, admirator exagerat al erudiției germane. Fustet de Coulanges readuce ideia complexă a patriotismului la concepția sa simplistă : apărarea pămîntului și a căminului național, redeșteptînd sentimentul solidarității între cei vii și cei morți. Școala istorică francesa de astăzi este superioară acelea, deși așa de strălucitoare, de la 1820 Ea e pătrunsă de adevărul că viitorul unui popor atirnă de respectul și cunoașterea trecutului său. Veacul al XIX-lea și vremea noastră a ajuns să fie, într’o largă măsură, epoca «juriștilor» sau, mai bine, a avocaților. D. Paul Havelin, profesor al acultatea de drept din Lyon, a prezintat la congres un interesant și desigur amuzant memoriu despre «răii studenți în drept din decursul istoriei». Acești răi studenți în drept se numesc: Petrarca, Ariosto, Tasso, Galvin, Montaigne, Descartes,Boileau, Montesquieu, Goethe, Uhland, Heine, Alfred de Musset, Thackeray, Flaubert, Maeterlinck și autorul studiului lasă lista neîncheiată. Toți aceștia s’au ocupat la începutul studiilor lor și cu dreptul, dar au renunțat, fără a păstra amintiri bune. D. Huveîin găsește temeiurile estetice și morale, invocate, ca puțin convingătoare, nu tot așa acel științific. Metoda juridică și știința dreptului de astăzi ne îndreptățesc a spera, crede autorul, că va veni o zi cînd umanitatea nu va mai avea de înregistrat între marile ei nume cionii săi studenți în drept». 1. a. i. a. BULETINUL EXTERN Cum lucrează Ungurii O telegramă din Paris anunță că în urma propunerii făcute de deputatul Wittert în Camera olandeză, Guvernul din Haga a aprobat să se sprijine cererea făcută de acest deputat relativ la înființarea unei noi comisiuni în sinul societății Națiunilor pentru a examina plîngerile minorităților maghiare din România și Cehoslovacia. Acest fapt se datorește desigur manevrelor pe care le fac Maghiarii de la noi, cum ni-a dovedit și congresul Uniunii interparlamentare a minorităților. (ine va Iarna Hamul imoilav După ce a supus Regelui dificultățile unei înțelegeri din partea democrată pentru formarea Cabinetului de coaliție, președintele Pasid și-a dat demisia? Șeful democrat Davidovici a fost chemat la Palat și Regele ia dat mandat pentru formarea Cabinetului de coaliție, lupii itilirează pașapoarte Ministeriul de Interne din Budapesta a hotărît ca pănă la alte ordine să nu se mai elibereze nici un pașaport pentru străinătate bărbaților între 18 și 36 de ani. Numai în cozuri excepționale se poate cere a visul acestui departament. Chiar posesorilor de pașapoarte mai vechi li se fac mari greutăți la graniță. Lucrătorii pe de altă parte, văzînd în această măsură preludiile unei mobilisări, trec în mod clandestin granița, în Austria mai ales. Unii ți Industriașii germanii înțelegere ie Franța Comitetul asociațiunii industriașilor westphalorenani de fer și oțel, întrunit la Elberfeld spre a examina situația, a declarat că politica actuală ar trebui să dea un sfîrșit. Dacă, nu ea va aduce după sine ruina economică a Germaniei. S-a emis dorința ca propuneri acceptabile să fie făcute Antantei, situația economică a Germaniei cerînd imperios o ameliorațiune imediată. La o întrunire a lucrătorilor minieri s-a cerut să se facă Franciei propuneri pe baza discursului lui Curzon. Semnarea convenției italo-austriace După amiază Mussolini și miniștrii italieni ai Finanțelor, Industriei și Agriculturei, președintele delegațiunii italiene, Kratkowsky, ministrul Austriei, precum și președintele și membrii delegațiunii austriace au semnat tratatul de comerț între Italia și Austria, acesta fiind primul tratat de comerț în regulă stipulat după războiu cu statul vecin, înainte de a semna tratatul a fost semnată convențiunea prin care se favorizează traficul mărfurilor austriace prin portul Triest, precum și convențiunea care regulează raporturile economice între zonele de frontieră ale Austriei și Italiei. lichituie spijiții? Corespondentul din Iași al ziarului .Dimineața“ anunță că la întrunirea publică de ieri a chiriașilor ieșeni, doi deputați liberali ar fi declarat că noua lege a chiriilor n’a fost votată de Parlament „A fost’o mistificare a Parlamentului și a opiniei publice“ a spus unul din deputați, iar celălalt a adăugat: „în Parlament nu s’a adus legea întocmită de comisie și cu o zi înnainte de votare s’a presintat Corpurilor Leguitoare altă lege". Ceia ce trebuie relevat însă este faptul că nemulțumirile din partidul liberal contra Guvernului devin din ce în ce mai violente și mai necruțătoare. De pretutindeni partizanii îndreaptă săgeți veninoase contra băncilor ministeriale, cărora nu li se cruță niciun calificativ. Cele mai noi, acela de „mistificare“ și acela care vorbește de «psihologia parvenitului», deși destul de grave, nu par a fi ultimele și cele mai tari. Pănă se va hotărî să plece, Guvernul mai are de auzit. * * * It Valera m i lin pacea Armata neregulată irlandeză a declarat suspendarea ostilităților. De Valera, șeful rebeliunii, a făcut o proclamație spunînd că e gata să negocieze pacea; basele pe care a’ar negocia această pace au mai mult de a face cu formula decît cu fapte. Guvernul irlandez iea în considerație aceste documente. Ziarele remarcă că documentul declară că proclamația nu ar constitui baza negocierilor pentru pace, și că nu face aluzie la vreo predare de arme. Guvernul englez însă ar insista asupra acestui punct. Ziarul „Manchester Guardian“ remară că după experiența din trecut discursurile lui De Valera trebuie examinate mai da aproape. Dacă negocierile sunt începute cu intenția de a ocupa Guvernul britanic cu discuții prelungite, atunci nu s’ar ajunge la niciun resultat. Conferința de la Lausanne Comitetul economic și-a continuat lucrările. S’au examinat vânzările imobilelor din cursul războiului și contractele de asigurări. Secțiunea datoriilor a examinat o serie de articole relativ la proprietatea literară, artistică și industrială. Chestiunea tribunalului arbitrajmixt al consilierilor juriști a fost trimeasă în secțiuni. Au mai fost examinate diferite chestiuni de tarife vamale și protecția cablurilor submarine. Turcia a cerut suprimarea birourilor de poștă străină în Turcia și a refuzat a adera la convențiunile asupra comerțului armelor și sporirea navigațiunii aeriene.