Neamul Românesc, mai 1923 (Anul 18, nr. 95-118)

1923-05-01 / nr. 95

Ș­TIRI J8g» , , Marți­l­iu Maiu fiind ser­bătoarea muncii zianul nostru nu va apărea. Numărul următor apare, deci. Miercuri, 2 Maiu. Terminându-se repararea podului de la Putna-Seacă, circulația­ trenurilor de Mol­dova, care se făeau până acum prin transbordare la &eel ..puasfc, se­ va face cu­­ începere de Tit în mod nor­mal. Ministcerul Cortumpațiilor proiectează construirea­ unui cămin pentru personalul poștelor, telegrafelor și te­lefoanelor. Acest cămin este vor­b­a să se construiască pe loisul viran din Calea Plev­­nei, vis a via de grajdurile poștei. La construirea acestui că­min va contribui cu o în­semnată sumă și Ministeriul Comunicațiilor. Organisarea noastră sa­­ continuarea visitelor de propagandă și organisare în județ, grupul de fruntași ai organistiției noastre de Ilfov, compus din dd. ge­­naral Alexe Anastasiu, pro­fesor Lugoșanu, Lucian Pro­­topopescu, I. Enăchescu și Aristide Răduleanu, a fost ieri Duminecă 19 curent, în comunele Slobozia-Clinceni, Darvarii-Ciorogle, Tîpta­­va-Țigănia și Bolintinul din Deși, unde au avut loc con­sfătuiri cu sătenii și comi­tetele organiisațiunilor locale Pretutindeni amicii noștri au fost primiți cu mare dra­goste și au fost asigurați de preferința sătenilor pen­tru partidul naționalist de­mocrat de supt conducerea d-lui profesor Nicolae Iorga, țeranii, în frunte cu intelec­tualii satelor necointeresați în alte partide, declarîndu-se satisfăcuți de noua politică ce inaugurează la sate a­­micii politici ai marelui Ro­mân și învățat Nicolae Iorga. Sătul de politica veche a făgăduielii și a minciunii, oamenii satelor se arată dor­nici și mulțămiți de politica cinstită și simțită a reali­tății și a posibilității. Cu cel mai mișcător entusiasm ei manifestă recunoștința lor, către partidul naționalist­­democrat, pentru că în joc de vrajbă și mijloace de mo­meală și de băutură, frun­tașii acestui partid aduc la țară cuvintul or­dinei, și a­­devărului și al luminei în­­drumîndu-i către înțeleptele; înfăptuiri ale unui traiu mai bun,într’o țară refăcută supt toate privințile, dar mai a­­les și în primul r­nd, din punct de vedere cultural și moral.* Al doilea grup, compus din d-nii I. Mateescu Capețineanu, avocat, Isidor Ștefanescu, G. Urseanu, far­macist, Gr. Bobeica, V. Cîrlogea și Ghelaru, învățători, a visitat or­ganisațiile partidului nostru din comunele Popești-Leordeni unde au fost primiți călduros și au ținut cîte o mișcătoare consfătuire. Continuînd drumul, fruntașii noș­tri s’au oprit apoi la Bobești-Bălă­­ceanu, unde ni s’a făcut o entu­ziastă primire, iar la consfătuirea care a avut loc oamenii s’au plîns că duc mare lipsă de islaz. Pe sară s a ținut o altă consfă­tuire cu sătenii s din cătuna Cățe­lul. Lumea, foarte nemulțămită de felul cum s’a făcut împroprietă­rirea. Ultima visită a fost la Dudești- Gioplea. După consfătuire a avut loc o frumoasă șezătoare artistico­­literară, organizată de inimoșii în­vățători Sulică și Cîrlogea, Rep. IdMHN BŰ tOSpml­ i:+Grigore N. Pavlifiv Panelul este unul din castrele­­ comerciale cele, m­ai însemnate sale județului Butna. El este înr­ainte de toate un cunoscut centru pod­­gorean, și prin forța lucrurilor de­vine astfel și un centru de desfa­cere. Cu ocazia războiului național Panelul a devenit o localitate is­torică,, de­oare­­ce se găsia^chiar în zona frontului­­ de luptă. Atît în timpul luptelor cît și cu ocazia retragerii­­ armatelor nostre, Panciul a suferit mari stricăciuni, iar în timpul ofensivei, Panciul, ca și satele, de primprejur, era să fie șterse de pe fața pămîn­­tului. Intre localitățile care s’au refăcut după războiu, într’un timp relativ scurt, se numără și acest oraș. înfățișarea lui rămînea însă tot străină datorită numărului­ m­are de negustori neromîni, cari își refă­sură mai răpede decît .Romînii magazinele și gospodăriilor lor. Ca o binecuvîritire cerească, la 16 iulie 1920, iea ființă coopera­tiva «Albina» de supt conducerea inimosului naționalist, avocatul Io­­sif­ Stoica, care a pus astfel stavilă speculei desfățate, reușind să sta­­biliseze întru cîtva prețurile mereu în urcare.­Prețurile­ cooperativei au ajuns un jalon pentru toate pră­­văliile cu manufactură, coloniale, etc. își po­te închipui oricine cum era privită aceasta cooperativă. Capitalul vărsat la început a fost de 7770 lei. La 3 Decembre 1921, din capitalul subscris de lei 185.000 s’a vărsat 83280 l­ei. La încheierea bilanțului, beneficiul net a fost de 74.972 lei. Peste un an, la 31 Decembre, 1922 capitalul văr­sat egala aproape pe cel subscris în anul precedent, iar beneficiul a fost de 161.824,00 lei. Intre cei cari au subscr­s la început, au fost și 50 de străini, din cari s’au re­tras vreo 20. De altfel pentru a se da mai multă extindere cumpărături, adu­narea generală, din 18 Marț 1923, a admis să se dea din prima de consum și nesocietarilor. Este instructiv a­ se vedea ta­bloul de distribuție al beneficiului net de 161.824, 66 lei. El s’a dis­tribuit astfel: 1) 10 la sută fonduri de reservă, 16.182,46. 2) 10 la sută divident­e capitalu­lui vărsat, 16.182 46. In cursul ședinței Consiliului na­țional austriac cancelarul Seipel a declarat următoarele: «Guvernul , ») »•»“» tadali *> Laces ne-a acorda, de carlnd ia­ dere, 19.418,96­ din leșniti relativ la tariful vamal; fre­ 4) 10 la­ sută Consiliu în raport cu ședințele, 12.945,97. 5) 5 la sută membrilor din Co­misia de censori, 6472.98. 6) 10 la sută dirigintelui 16.182.46. 7) Primă de Consum 30.614,71. 8) Fondului de propagandă co­operatistă 6.128. 9) Fondului filantropic 3.912. 10 Fondului cultural 5.000, iar pentru clădirea­­ unui gimnaziu în localitate 20.000. In afară de­ orice­­ comentariu ci­frele vorbesc. Iată o politică eco­nomi­că de fapte, iar nu de vorbe. Preot Git. Corbea [UNK] Mișcarea feministă Ieri dimineață a avut loc în sala a 18-a a Universității adunarea ge­nerală a Asociației pentrufemandi­parea civilă și politică a femeii. Presidează d na dr. Manicatide­ Venert, care declară­ ședința­­ des­chisă. D-ra dr. Virginia Alexandrescu cetește darea de seamă­­ a activi­­tăței societății pe anul trecut, apoi d-na Ella Negruzzi, luînd cuvin­­­tul, at­r­asefe atenția membrelor presente asupra­ Constituției votate și a punctelor prin care­­ femeile sînt nedreptățite. D-na Isabela Sadoveanu încheie ședința comunicînd adunării deci­­sia comitetului de ínforma un cerc de studii sociale al femeilor, cerc care va fi de mult folos pentru triumful causei. Săptămâna viitoare va apărea : „Codul consolidărilor petrolifere“, de d. N. G. Marinescu, avocat, cuprinzînd întreg materialul le­gislativ, însoțit de mai multe stu­dii, observațiuni și jurisprudență complectă pănă la 1­iu Ianuarie 1923. A apărut și ca silă de vînzare la librăriile princi­pale broșura Noile curente politico-sociale și armata de d. general Al. Anastasia Prețul fiecărei broșuri este 10 lei. Secretar de Redacție: dTV TRACOÂSA. nebmul mummle ­ In floarea vrîstei, răpus de o boală care nu iartă, s’a stins din viață în satu­l omit iubit (Crețești-Fălciu) unul din cei mai devotați muncitori ai sa­telor Grigore N. Pavlov — o e­nergie prețioasă a falangei în­văță­torimii noastre. Absolvent al școalei normale din Bîrlad, ca învățător și-a iubit mult misiunea și în tot timpul activității lui n'a șo­văit nicio clipă de la da­ rie. Ințelegînd să nu rămînă­­ mai între pereții reci ai clasei el îmbrățișează cu multă dragoste activitățile extra-școlare, înființează prima cohortă­­ tească de cercetași «Basara­bia» în satul lui, apoi socie­tatea « Glasul Brazdelor», cu secțiuni: culturală, economică și politică, căutînd să în­drumeze pe sătenii lui scoțîn­­du-i din întunerecul neștiințe.. Dacă ca învățător a fost la înnălțimea misiunii lui și ca soldat la glasul patriei a știut să-și facă datoria, fiind un adevărat erou. A luat parte în războiu ca sub-locotenent în groaznicele lupte din Dobro­­gea și apoi în retragere la Neajlov, cînd, lovit î­n frunte de glonțul dușmanului, care i­a lăsat semn neperișor al vite­­zei, este clasat ca invalid de războiu cu gradul de căpitan. Căpitanul Pavlov se reîn­toarce în satul lui în mij­locul sătenilor și micuțelor vlăs­tare spre a li lumina mintea și a infiltra în [sufletul]lor dragostea de patrie și neam. Munca conștiincioasă de zi cu zi a răpus pe acest brav luptător care s’a stins înnainte de timp. C. Lascăr învățător, Husi _ 4 baie apreciat acest gest prevenitor al Guvernului francez ca fiind de bun augur pentru negocierile vii­toare, relativ la tratatul de comerț. E prima dată cînd Antanta ține seamă de strîmtorarea noastră, sti­­pulînd imediat reducerea tarifelor pentru mărfurile noastre fără a cere formal o concesiune in schimb. Relativ la negocierile din Geneva, cancelarul S­e­i­p­e­l a combătut zvonurile după care s-ar fi expri­mat la Geneva dorința de a se pre­lungi controlul finanțelor austriace peste cei doi ani prevăzuți. Societatea culturală «Eminescu», înființată de un grup de studenți a ținut să comemoreze poetul al cărui nume îl poartă, și în Nicest, scop a dat o șezătoare intimă. După ce a vorbit d. Dragomirescu, d. Pe­tre I Stuudza artist, a spus Satirele a­ 3-a și a 4 a de Eminescu. Hj Poetul George Talaz a spus ver­suri originale, D. Roșea Traian a executat cu multă însuflețire la vioară „Kavatina“ de Raff și Thais de­ Massenet. D. George Ionescu, cunoscut îndeajuns publicului dela’ Soc «Tinerețea», a fost îndelung apludat. Felul cum mînuiește ar­cușul ni l’a arătat ca un strălucit talent. Clipe înălțătoare am trăit auzind Doina din vioară, cîntată de d Bujoreanu, înștiințăm pe d-nii membri ai partidului naționalist­­democrat, organisația de Il­fov, că încasatorul con­­so­țiilor lunare și oricăror văr­­săm­inte de­ bani ale mem­brilor în legătură cu orga­nisația, nu mai este d. Lî­­naru, ci d. Gh. Nica, care are delegație în acest scop. Toate foile națîonalist­­democrate din­ țară sînt rugate a trimete regulat cîta un exemplar" la"orga­­nisația de Ilfov pe adrese d-lui Traian Dumitriu-Șoi­­mu, bul. Ferdinand, 66,etaj, București. UZINELE DE FIER Domeniile Sia Reșița S. A. Publicațiun­e In vederea preschimbă­rei acțiunilor la purtător în acțiuni nominative, pre­schimbare prescrisă­ de noile statute votate de a dunarea­ generală extra­ordinară din 8 Februar 1923 și potrivit Jurnalului Consiliului de Miniștri nr 593 din 27 Mart 1923, pu­blicat în „Monitorul Ofi­cial“ nr. 5 din 6 April 1922, Direcțiunea Gene­rală a Societății învită pe domnii acționari a pre­zenta pănă la 10 Maiu 1923 acțiunile ce posedă spre ștampilare și înregistrare. Acțiunile se­ vor depune la birourile societății în București, strada Pover­nei nr. 2, în fiecare zi de la oara 9 jum. — 12 jum. a. m. Posesorii acțiunilor a­flate în străinătate vor trimite un borderou în dublu exemplar al acțiu­nilor ce posedă, indicînd numărul fiecărei acțiuni, u­n exemplar ștampilat se va restitui posesorilor. După ștam­pilarea acțiu­nilor sau a borderourilor menționate mai su­s, orice negocieri se vor face nu­mai cu îndeplinirea for­melor prescrise de codul comercial pentru nego­cierea acțiunilor nomina­tive și cu aprobarea Con­siliului de Administrație. Acționarii care nu vor presenta la data mențio­nată mai sus acțiunile sau borderourîle spre ștam­­pilărei vor pierde dreptul de vot la adunările gene­rale și nu vor putea în­casa dividendele cuvenite acțiunilor ce posedă. Domnii acționarii vor arăta neapărat și națio­nalitatea lor. Cu­noscînd că operațiunea ștampilă­­rei acțiunilor se va face supt supravegherea unui delegat al Ministerului Industriei și Comerțului, chemat a constata în ace­lași timp după indicațiu­­nile menționate și națio­nalitatea posesorilor. DIRECȚIUNEA GENERALA a Uzinelor de Fier și Domeniilor din Reșița S. A. -----MARE SUCCES-----­Eternizarea Adevărului Istoric ZILNIC ZILNIC de la ora 4 p. m. — 12 noaptea Se desfășoară: lotete lânii Iiiii De la S nașterea­ sa, pănă astăz­ia Teatrulă POPULAR B-dul Elisabeta nr. 17 vis-avis de (Grădina Cișmigiu) arta și cultura Rugăm pe­ d-nii deposi­­tari să nu nu mai înnapo­­ieze ziarele­ întregi, ci nu­mai capetele cu­ numerile de control. l­ K. Pistini Cereți: De la Ramuri din­ Craiova In nre profesorii I. 191 i­ Un cuvînt pentru săteni si­ in­ familii­ AVOCAT . — Strada Vespasian n­r 50 — Telefon 26/97. BUCUREȘTI.—Consult. 7—9 seara. 1—233 ADVOCAT Consultațiuni: ^ Str. Temișană, 47 Telefon 24/96. „Creditul Carbonifer“ — SOCIETATE ANONIMA 1 MINER A - CAPITAL 55.000 000 LEI COMPLECT VARSAT BUCU­REȘTI STRADĂ LASCAR CAT­ARG­IU n-î 8 TELEFON 45/85 Exploatează Minele de Cărbuni DIN COMANEȘTI, VERMEȘTI ȘI LEORDA Județul Bacău București­­ I FABRICILE GRIGORE ALEXANDRESCU - BUCUREȘTI­­ — Splaiul D. Bolintineanu 22 --­Ses »duce la cunoștința Onor. Public că am înființat ln București, splaiul D. Bolintineanu 22, o Fabrică modernă pen­tru luciul oricărui articol din metale turnate din alamă, bronz, aliaj, de nichele precum și ori­ce fel de articole, ștanțate. Ea confecționează articole alămii­, nichelata, argintate sau aurita. Se toarnă, confecționează, galvanizeazâ și se repară tot felul de piese speciale de precisie pentru : mașini de imprimerie piese de rotative, mașini de cartonaj, mașini de fălțuri, etc. Se toarnă și se confecționează tot felul de alămuri pentru han­uri de lux etc. Se confecționează, șlefuiește și gase aniseazâ ori­ce fel de piste pentru ori­ce fel de mașini și articole de lux, ca : dril­­chere și șilouri de uși, balamale, minere de pompe de precisie etc. Se primesc comenzi pe basă de modele.__________22—75 FE8ROSTAAL ȘI A» A« fost AXELERAT și RADIANU — BUCUREȘTI — Bd. I. C. Brătianui, nr. 18 Telefon 42/76 ‘v­­.$1­­.Jter CUMPĂRĂM ȘI VINDEM Materiale ü­­ii Ferate Ispite și normele soi și uzate AGENȚII SIBIU: Dr. Schnitze & Co. Sen­lergasse 3. M­SIE: Ssg.G. Urszini Str. Poștei 21. Iris I. Claifrii-Sstii AVOCAT Smra­tt, B­d. Ferdinand, 60. (Stal) — Telefon 42/60 — Consult. N—­9?dim., 7—9 segra Federala Cooperativelor Sătești Bucuraști, Calea Moșilor, No. 41 Vostoșta Cooperativele, Băncile Populare și Obștiile din țară că a început să distribuie din depositele sale de la­­ BUCUREȘTI, BRĂILA ȘI­ CONSTANȚA -Stofe de lună (englezești și italienești).— Pînzetu­ri și albituri (americă C­ americă GGT pînză olandeză, sifon pealbit). — Articole de bucătărie (vase și oale de tablă, de Bar smălțuite, cuțite, linguri și bricege). — Pielărie și Talpă. — Fierărie lucrată, balamale de uși și ferestre, burghii, cioacane, fierăstraie, pînze de gatere Zilnic se desface unt proaspăt centrifugal de la lăptăriile TM Cooperativelor cu prețuri, potrivite . Este așteptat un nou transport de ghete, pălării, zefiruri pentru cămăși CESSSILS SE VOR ÎNDREPTA NUMAI LA BUCUREȘTI Prețurile tuturor mărfurilor sînt publicate în revista TOVĂRĂȘIA pentru membrele noastre și se trimete Îndată la cerere - FEDERALA COOPERATIVELOR SĂTEȘTI - Are spre vinzare și semințe de zarzavaturi, care se pot cere numai de la ,Secția de Horticultură“ 9—67­ 8-=rrrr".- —1..........-----------1-.....l.l....... inaaBgggg-w-.i 1 .. . . . CETIT*: Jeii lin giro Pggor" Ung din cele mal banc reviste care apare de două ori pe lună supt conducerea Domnului Profesor Nicolae Iorga ===== Abonamentul i 30 de lei pe an Adresa I București, Str. Domnița Anastasia . Răspundiți-l printre săteni , Tipografia „CULTURA NEAMULUI ROMÂNESC“ S. A., Strada Lipscanii-Noi, No. 12. a

Next