Neamul Românesc, august 1923 (Anul 18, nr. 170-194)

1923-08-01 / nr. 170

Evreii și partidul oaționaiist-demoerat In partidul devastatorilor de sinagoge și seducătorilor de minori, al biciuitorilor de femei și eroilor de grădini publice a produs, se pare, o emoție deosebită zvonul că la Vălenii-de-Munte, în cea mai mare taină —­ pre­­cisâm : în fundul unor vechi pivniți părăsite, vechi ca și ideile unor reformatori mus­­soliniști de la noi și negre ca și bestia din arhaicele lor căpățîni — sti va decide primirea Evreilor în partidul nostru. Nu există țară de pe glume în care să se refuze in­trarea într’un partid națio­nalist a unui cetățean de altă rasă care lasă pe prag tot ce nu cadrează cu ideia că țara trebuie să aibă în toate,­ mai presus de orice, caracterul moral al nației care a întemeiat-o, a men­­ținut-o și întregit-o. Indicele cranian și confesiunea reli­gioasă au importanța lor netăgăduită, dar ele nu pot înlătura un suflet devotat principiului care trebuie să domine viața unei societăți ca origini și tendințe na­ționale. A număra aderenți evrei nu înseamnă a schimba întru nimic ceia ce acest partid a represintat totdeauna pen­tru oamenii de bun simț și de măsură. Nu se deschide pentru aceasta nicio datorie față de Evreii cari nu au crezul nostru și cu cari ca partid nu putem avea nicio legă­tură. Dar datoria aceasta o au, și în ce măsură­, tocmai puritanii cărora Germania ni-a dat principii, metodă și simbol. Oare, cu toată valoarea științifică și politică a șe­filor de «centurii», ar exista legiunea băncilor răsturnate și geamurilor sparte, dacă Evreii n’ar fi dat șireteniei unora și scrîntelii altora singura rațiune de a exista ? Ingrații! N. IORGA * Terorisarea opiniei publice Politica pa care o face partidul liberal, aici tre­buia să ajungă. Cine și-a închipuit că lucruile se vor întîmpla altfel și că vom avea cel puțin res­pectul ideilor și dreptu­rilor poporului a fost un naiv. După cele petrecute în alegeri, după legiferarea pe care mi-au hărăzit o în condițiile știute, după gos­podărirea primitiv empi­rică cu care ne torturează vine azi adevărata tero­­risare a opiniei publice, întrâbușirea vocii sale des­­amăgite și îngrijorate. Căci loviturile date sis­tematic și stăruitor pre­sei, pentru a-i împiedeca­­ glasul și a-i tăia aripile, au fost doar un preludiu pe lingă ceia ce ni se pregătește și care ni se anunță azi prin închide­rea fabricilor de hîrtie de la Letea și Bușteni. Nu vom avea deocam­dată hîrtie din țară. Nu vor fabricile liberale de hîrtie să nu mai dea fiindcă nu li s’a încuviințat du­blarea prețului iar Gu­vernul nu le poate face de­sigur nimic, după cum nici nouă nu nu poate veni într’ajutor deocamdată. Ne va înlesni să putem aduce hîrtie din străină­tate în condiții mai avan­­tagioase ? Nu știm dacă nu o va face pentru un moment, dar de­sigur pentru a ne avea de asemenea în mînă. Cînd dorința partidului de a guverna mai de­parte în aceleași condiții se va vedea zădărnicită de însăși activitatea oa­menilor lui nefaști, iar noi vom semnala doar acest lucru, se vor găsi iarăși împrejurări și con­diții care să nu amenințe existența. Azi avem posibilitatea de a spori costul gazetei, date fiind grelele condiții ce ni s’au creiat. Iar opi­nia publică, ale cărei or­gane de respirație sîntem, va ști să ne susțină mai departe, fiindcă, la drep­tul vorbind, sa susține pe ele prin aceasta. Dar mine, cînd ni se va îngreuia așa de mult a­ pro­vision­area din str­ăi­nătate cu hîrtie și cînd orice sporire a prețului gazetei va fi derizorie, unde ne vom îndrepta ? Intrevăzînd aceste triste vremuri pentru presa ro­mânească, care abia azi începe a lua loc Alături de surorile ei din­ Apus, am propune studierea planului necesar înteme­ierii unei fabrici de hîr­tie, care să fie proprie­tatea nu a putărui sau cutărui personagiu, fie el și director de gazetă, ci a tuturor asociațiilor de presă. Nu vom înțelege inte­resul, și opinia publică nu va da mînă de ajutor ? Deocamdată însă ne ve­dem nevoiți să facem front contra terorisării liberale și să încercăm a nu asi­gura cu toate sacrificiile apariția. Cit despre lovi­tura care se dă în gene­ral desvoltării normale a culturii românești vom vorbi. G. Vlădescu-Răcoasa La punct.... PROGRAMUL ȚERANIST SE COM­PLICĂ. — Cu fiecare nouă întrunire partidul țerănesc își înmulțește punc­tele de program. Fiecare vorbitor a­­dauge o nouă complectare, dacă nu un nou punct la programul partidului, ca e e provizoriu, ni se pare, de vre-o trei ani de zile. Dealtfel acest pro­cedeu e strict democratic; orice mem­bru are desigur dreptul să-și înscrie nevoile în program. Astfel, la o întrunire din Netliu -Ilfov, un d. amiral a anunțat desființarea dă­rilor. Sîntem siguri că nici d-sa n­u credea. Congresul naționaliștilor-demo­­crați din Oltenia La Rimnicul Vîlcii s-a ținut Duminică o adunare a comitetului Federației oltene a partidului naționalist-de­­mocrat, cu participarea mai multor delegați din țară. Pe ordinea de zi au fost tre­cute trei chestiuni și anume: Raportul organizației vîlce­­ne, situația organizației din Oltenia și acțiunea din Ba­nat. In legătura cu aceste ches­tiuni au vorbit d-nii Nisi­­peanu, Șaban-Fagețel, Ci­­hodariu, etc. D. Ștefănescu Goiceanu, secretarul Federației, a făcut raportul activității organi­­sației. Adunarea a luat sfîrșit cu o cuvîntare a d-lui C. Demetrescu. Intr’un număr viitor vom face pe larg darea de samă a întrunirii. Hl ílOfri M V — Guvernul închide fabricile de hîrtie pentru a suprima ziarele — Aseară, la oarele 7 — Oficiul de hîrtie, — care, după cum am arătat zilele trecute, a cerut Ministeriului de Industrie să-i admită o nouă sporire a prețului hîrtiei, — văzînd că nu i s'a admis cererea și-a comunicat că fabricele de la LETEA și BUȘTENI s’au închis și să­­ căutăm deci să apărem cum vom putea. Cum toată producția de hîrtie pentru ziare în țara noastră este în mîna trustului patronat de Guvern, ziarele nu au nici un alt mijloc de a-și procura hîrtie. Astfel stînd lucrurile, ziarele sînt amenințate să-și suspende apariția. In fața acestui atentat împotriva ziarelor, am fost nevoiți să apărem azi într’un număr restrîns de exemplare. In acelaș timp am fost nevoiți să comandăm telegrafic hîrtie din străinătate cu orice preț și cu toate taxele pro­­hibitoare pe care Guvernul le-a pus spre a sili ziarele să nu-și poată procura nici hîrtie străină. Față de această lovitură, cu ’începere] de la l-iu August­a. c [UNK] ziarele, spre a-și putea menține existența și a nu fi ne­voite să arunce pe drumuri întregul personal teh­nic și redac­țional vor trebui să sporească prețul la 2 lei exemplarul. * * * Directorii de ziare au fost convocați de urgență pentru azi la oarele 11 dimineața, la o consfătuire în lo­calul direcției ziarului «UNIVERSUL». TRIBUNA LIBERA Edilitatea Capitalei Din informațiile ziarelor se vede că Primăria Capi­talei a dispus să vîndâ funcționarilor ei locuri din cele ce posedă comuna, cu prețuri și în condițiuni de plată avantajoase. Această măsură, ca și aceia a împroprietăririi să­tenilor cari au luat parte la război, a deșteptat do­rința orășenilor cari se gă­sesc în aceleași condițiuni, de a li se da locuri de casă în Capitală sau măcar în părțile mărginașe ale Ca­pitalei. Și de sigur că exemplul va fi imitat, își alte categorii de cetățeni tot atît de me­rituoși, vor cere la rîndul lor asemenea înlesniri. Din punct de vedere umanitar desigur că tote aceste categori de cetățeni merită toată atenția bine­voitoare a consiliului co­munal al Capitalei, dar se pune întrebarea: care va fi rezultatul satisfacerii lor? Lăsăm la o parte pe cel moral care ar însemna față de unii privilegii, față de altă categorie: recompensa pentru împlinirea unei da­torii către țară și care a fost impusă tuturor cetățe­nilor.­­Dar față de aspectul și întreținerea Capitalei, re­zultatul ar fi păgubitor, fiindcă toate aceste catego­rii de oameni, fără mari mijloace, ar construi case m­o­d­e­s­t­e cu­ c­a­re ar întinde Capitala, deja des­tul de revărsată, și ar în­greuia îm­t­reținere­a ei în bune condiții de edilitate. Unii poate chiar că ar vinde locurile obținute în condiții de favoare și ar face astfel o afacere, ceia ce ar îndepărta de scopul urmărit. Innainte de orice conside­rație trebuie să se înceteze cu aceste privilegii ale unor categorii de funcțio­nari, fiindcă sînt și nedrepte și de rău exemplu. Ce în­semnează aceste favoruri speciale? Funcționarii de la Ministerul de Comunicații, ca și militarii, au bilete de călătorie de favoare pe C. F. R. — Cei de la Dome­nii: lemne; cei de la alte instituții de Stat, alte pri­vilegii. Această inegalitate este nedreaptă față de ce­lelalte categorii de funcți­onari și e un rău exemplu. Dar punctul principal al articolului este acela al Con-

Next