Neamul Românesc, august 1923 (Anul 18, nr. 170-194)
1923-08-01 / nr. 170
trucțiilor în Capitală, penru a face ca întreținerea orașului să fie ușor susținută de dările Comunale. In oraș cu construcții mici evărsate pe o mare supraață se întreține rău și cer c contribuții care apasă prea greu pe fiecare locuința. De aceia în toate orașele mari s’au impus condiții de clădire, și de aceia clădirile s’au ridicat în sus mărind capacitatea lor de locuință, prin înnălțime. Tot pentru interesul întreținerii și al higienei orașului s’a pus și rezolvat problema mărginirii orașelor, de care voiu vorbi într’un alt număr. N. Cosăcescu Ctitori noi Din scrisorile d-lui Nicolae Iorga către Romînii din America Bisericile se darîmă, cucuvaile plîng în turnurile pe jumătate căzute ale mănăstirilor, școala se oploșește unde poate, iar în spitalele, ale căror moșii s’au împărțit la țerani bolnavii sufăr de foame și da frig. Ctitorii de pa vremuri, largi dăruitori din averile moștenite ori cîștigate, au încălțat ziduri și au asigurat venituri. Pa unele vremea le roade, pe altele le cere nevoia. Și nimeni dintre ai noștri, îmbogățiți de o clipă, storcători ai Statului și înșelători ai săracilor, nu se ridică pentru a păstra măcar ce este, necum să mai adauge binefaceri noi la cele vechi. Ba mă înșel. Iată, în țara unde mucezesc în bogăția și huzurul lor peste o mie de oameni foarte avuți și atîția cari au totuși peste trebuințile lor, un bancher evreu, care s’a cerut îngropat în alt pămînt, la Viena, și care și a păstrat străine amîndouă numele, Jacques Elias, dă șase sute de milioane pentru însănătoșarea trupului și luminarea minții oricărui locuitor al acestei țeri. Nu s’a înroșit niciun obraz de palma strașnică pe care din mormîntul lui a tras-o nobleței și bogăției romînești acest străin? Și, oriunde e ban mult și lipsesc moștenitorii de aproape, nu s’a mișcat în suflet pornirea bună care e fiica mustrărilor? Ii întreb pe toți cei cari de mult au uitat a da. N. Iorga Ironina Mit Mi Geneva 31 (Rador). Din Biella se anunță că vîrful de sud al muntelui Mont Blanc a fost atins pentru prima oară Duminecă de un grup de turiști. NEAMUL ROMANESC Universitatea populară de la Vălenii-de-Munte Prelegerea l-a dărus prof. Ion Olimpiu Ștefanovici Despre Mozart Wolfgang Amadeus Mozart a trăit în acea epocă de strălucire literară a lui Goethe și Schiller, între anii 1756 și 1791. Se deosebește de Haydn prin faptul că tatăl său era un muzicant apreciat. Mozart a înfățișat un fenomen unic de precocitate genială. La 4 ani el reproducea după ureche tot ce cînta sora sa mai mare, Anna- Maria. Tatăl său prevăzuse în el pe unul din acei copii minune. La 7 ani e dus la Paris, apoi la Londra, unde uimește prin arta de a cînta la piano și prin extraordinara ușurință de improvizație. La 11 ani merge la Viena și e apreciat mult de împărăteasa Maria Tereza. La 13 ani merge în Italia unde primește titlul de doctor, este însărcinat cu scrierea unei opere MitridateJ și unde Papa Clement XIV îi decerna «Crucea Pintenului de Aur». Duce apoi o viață de suferinți. Umilit și maltratat de episcopul din Salzburg pleacă în Franța, dar nu mai culege laurii de odinioară. Pe la 1781 se stabilește în Viena, duce o viață de mizerii continue și moare în vîrstă de 35 de ani și ceva. In această viață spinoasă, genialul muzicant este ajutat mult de tatăl său — un spirit practic — pe care Mozart l-a iubit foarte mult, după cum se poate vedea și din această scrisoare pe care i-o scrie el din Viena la 19 Mai 1781: „Sînt înveninat! — și Dumneata fiind bunul și prea iubitul mieu tată, ești de partea mea. Atîta vreme mi-am pus răbdarea la încercare,—în sfîrșit chiar ea n’a mai putut răbda. Nu mai am nenorocirea de a fi în slujba Salzburgului — ziua de azi mi-a fost fericită. Ascultă, așa este! De trei ori omul acela — mu știu cum să-i mai zic — mi-a spus în față cele mai mari prostii și impertinente, pe care pentru a te cruța n’am vrut să ți le scriu,și n’am vrut să le răzbun pentru că te-am avut mereu în fața ochilor, bunul meu tată. Mi-a spus că sunt un ticălos, un stricat, mi-a spus să plec, iar eu am suferit totul, simțeam că e atinsă nu numai cinstea mea, ci și a ta, dar așa ai dorit tu, eu am tăcut». Mozart a fost de o finețe a auzului ne mai întîlnită. Avea ceia ce se numește ureche absolută ; putea să spună care anume e cutare sunet, fără să i se dea un alt sunet ca punct de orientare. N’am să dau aici amănunte despre viața lui Mozart, căci sunt sigur că cei mai mulți dintre d v veți ceti-o. Este un exemplu de muncă extraordinară a unui trup chinuit și silit deseori să se umilească aceasta din pricina educației lui unilaterale. Am să încerc să fac o scurtă caracterizare a operei lui. S’a spus că Mozart ‘‘înfățișează în sînul muzicei germane, direcția italiană ; această caracterisare este însă incompletă. Adevărat e că niciun creer n’a izvodit o mai înflorită grădină de melodii ca cel al lui Mozart, dar el înfățișează o tot așa de strașnică stăpînire a științei contrapunctului și armoniei. Alături de bogăția melodică găsim la el o știință profundă a compoziției în sensul lui Bach și o deosebită grație, care-l apropie de musica francesa. Cu drept cuvînt Mozart a fost comparat cu Raphael. Intr’adevăr ca și la acesta, la Mozart, se vădește aceiași atmosferă ideal-cerească. Recomand, cu această ocazie, să ascultați cît mai multă muzică aleasă. Se zice că azi noi avem o audiție verticală a acordurilor: înnainte oamenii erau mai obișnuiți să asculte orizontul, să urmărească linia melodică a diferitelor voci. Las să vorbească pe măiestrul pe care îl sărbătorim, care desigur că are un grai mai elocvent ca al mieu. A urmat apoi executarea Sonatei în la major spiano d-ra Nunuța Boiu și Allegro Molto din sonata pentru vioară d. prof. I. A. Ștefanovici și piano dr. N. B. Rom. Salariile preoților din Ardeal Zilnic primim plîngeri și rugăminți de a interveni pe lîngă forumia în drept să achite salariile slujbașilor din Ardeal. Dăm pentru edificarea oficialității acestflagrație între starea reală și ment dintr’o scrisoare tri itală a muncitorimii și measă d-lui Iorga de că industriei mici de la noi trei prietenul nostru d-l și starea acelorași factori avocat A. Veniamin din economici din alte țeri. Galați. D-sa încheie indicînd „Cutreieriind pămîntul ca soluție solidarisarea Făgărașului, am ascultat muncitorimii și micilor fără voia îmia, glasul industriași, singurul mit unei presvitere glas care, loc înțelept de realisare alături de al unei fețe a revendicărilor lor bisericești ortodoxă, să drepte, luia că «Statul șioănează. Sosind în acest moment că nu plătește salariul d-nii Berincescu, inspeepreoților de mai bine de tot general al Ministeriucinci luni de zile și că,__________________________ așa fiind, acest fapt este curant scandal (expre- Presa și cursurile de vară și a ei). -----------------mSPT de fpiept?- oare Școala MaOsială adăuga 00 pănă la luna Nicolae Iorga la Vălenii- Septembre nu crede că de Munte se facă achitarea. ____ Și, cum am făcut apoi SuptaCBIStit,„ foaia cunoștință cu bâtrînul și ardaiaană pentru D0p0f blajinul preot din Toba ,Lumina Satelor» din dinul nou, căruia și datoriiiu publică a0oate buna reso recunoștință pentru CA Ținta despre în B4118, dragostea cu care maritoarea activitate da la festă în discuție persona Văleni • frmtea dumneavoastră, — s-a deschis și vara amar în nainta de a fi spus ceasta,cu sute de sscul00 cuget și ce cred, tătari, veniți din toate îmi permit respectuos a unghiurile țerii ca să aivă ruga să binevoiți a DUI18 Evanghelia vieții de atrage luarea aminte ce romîn și om de omenie. lor ce înțeleg să lase preo jn fruntea profesorilor limea transilvăneană cu cari țin secții ata acobo. salariile neachitate pe a situl Apostol. d. Nicolae tîtea luni» pentru a se rorga, încunjurat de vre-o mîna desnădejdea acolo, 20 de profesori, de la toate unde olarul conducător seoaeie noalte din țară al poporului, far care trebuie să rămâe neîntunecat pentru a putea împrăștia lumina lui vie. Credem că Ministeriul Unii Uillfitski iii Ul Duminecă s’a ținut la Buzău în sala Moldavia o frumoasă întrunire a micilor industriași din orașul și județul Buzău. Din partea secției Ploești 89 găsea o delegație în frunte cu președintele, d. I. Cristescu, neobositul luptător pentru causa muncitorilor și meseriașilor ; o altă delegație a meseriașilor din R.Sărat avea în frunte pe d. Gr. Dumitrescu, iar d. Constantin Grigorescu represinta secția Focșani, al cărei președinte este. Ședința s-a deschis la oarele 10 supt preșidenția d-lui Stoica Ionescu, care mulțămește delegaților și dă apoi cuvîntul d-lui Anghelovici, care expune activitatea desfășurată în cursul primului an de existență a secției, care are bucuria de a-l comemora azi într’o întrunire așa de entusiantă. D. I. Cristescu-Piosști arată în cuvinte simțite lupta desfășurată de meseriași, făcînd o companii de industrie, și Al. Sa* moil, președintele Uniunii micilor industriași, asistența și face o călduroasă manifestație de simpatie. Luînd cuvîntul, d. Sa* moil face o expunere largă a problemelor principale care preocupă astăzi mica industrie pe care Statul n’o sprijină în deajuns, uitînd că ea este singurul sprijin și singura nădejde a unei adevărate și sănătoase stări economice, încheind, d-sa mulțămește d-lui inspector Rarinesseu și îndeamnă pe meseriași în unire. D. inginer Rarinescu începe prin a scuza lipsa d-lui director general al Industriei, d. Cezar Popescu, ehimat de urgență la Sinaia. Asigură pe meseriași de toată simpatia funcționarilor aflați în direcția industriei, cari nu se vor mărgini numai la simpatia pe care în mod firesc trebuia s-o aibă pentru cea mai frumoasă ramură de industrie națonală, ci vor căuta să i ajute efectiv prin aceia că vor informa organele superioare și da conducere de adevăratele nevoi și suferințe ale micilor industriași. Mulțămește pentru primirea făcută și declară că este vesel de forța pe care o prezintă meseriașii și demnitatea organizarii și manifestărilor Io*. Rep. cel ce vrea să știe cum stau științele vremii, și cum, prin ele, viața se poate îmbunătăți, să treacă în Valenii-de-Munte Cultelor va lua cunoștiință care a avut între oaspeții și va dispune ca să se lăi ia însuși prințul țarii achita lefurile preoților noastre și pe Regina din Ardeal, noastră, profesori, stug —denți, preoți, învățători și iubitori de cultură din țară și străinătate. E singura școală în țara noastră de acest fel și care prin rostul său va intra în istoria culturii neamului, iar timpul de azi va dobîndi cea mai simțitoare înbunătățire pe urmele propagandei ce se răspîndește de aici ca dintr’un vulcan de tărie sufletească. Sfătuim pe toți cei ce eu răgaz și mijloace să treacă pe la Văienii-de- Munte. Situația economica in Germania Berlin 31. (Rador). Ieri după amiază cancelarul a avut o întrevedere cu reprezintanții sindicatelor, cu care a discutat agravarea crizei economice. Se afirmă că regimul devizelor va fi modificat, întrucît inutilitatea dispozițiilor actuale a fost pe deplin dovedită. Ministerul economiei naționale studiază actualmente eventualitatea desființării cursurilor unitare. Cetii și resphdiți <!