Neamul Românesc, decembrie 1923 (Anul 18, nr. 273-296)
1923-12-02 / nr. 273
pera sa de frunte Comedia nedivină e un» din capoi’operil; literaturii mondiale. Afară, de romantism, toate curentele literare framcese din veacul »1 HI-lea, «a avut ecou în Polonia. Realismul a reprezintat în primul joc prin A. Siepkelwicz, al dirui Quo Vadis, l-a făcut cunoscut pretutindeni. Dar opurile lui Sienkiewicz, care sunt mai scumpe sufletului polonez sunt romanele care formează Trilogia gloriei poloneze, descriind luptele împotriva Suedezilor, precum și distrugerea ordinului Cavalerilor Teutonici în bătălia de la Grunewald. Intre personagiile lui Sienkiewicz se găsesc numeroase titluri de boieri și domnițe romîni și ar fi interesant de studiat cum ne a înțes acest mare scriitor. Tot între realiști trebuie să însemnăm scriitoarele Maria Konopnicka și Eliza Orzeks. Aceasta din urmă s’a ocupat mai ales de mediul evreu, pe care i-a cunoscut și descria în mod minunat. Romanul său «Meir» e neîntrecut în această privință. Ca simbolist vom însemna ca Gipryan Norwid, scriitor de mare talent, dar care a murit în mizerie, neînțeles de contemporani. Azi i se face mai multă dreptate de cititori. El a fost un prieten și admirator al lui Chopin. Trecînd la literatura contemporană poloneză, vom indica în scurt curentele principale. In roman deosebim mai întâia romanul țerănesc al lui Reymont. Romanul său «Țeranii» e o adevăratâ epopee a vieții țerănești. S>. Zeromski dă romanul social; el a creat în literatura mondială un tip nou «Omul fară casă», acla care vrea s a facă bine societăți și care, de aceia trebuie să se sacrifice. Reymont și Zerowski sînt doi scriitori geniali ai epoce de azi. Weyssnkoff e cîntarețul, în romane, St. Wasilewki evocă trecutul prin aducerea la lumină a însemnărilor multor persoane anonime, martore ale întîmplărilor. De altfel, Wasilewski represintă și o tendință de misticism, de supranatural, pe care o întîlnim și la F. Goetel. D-na Naikowska e cea mai de frunte scriitoare-romancieră, din Polonia de ai zi. Intre poeții de frunte trebuie să însemnăm pe Kasprowcz și pe Tetmayer. Teatrul polonez e foarte bine represintat, atît în ce priește literatura dramatică, cît și înfăptuirile scenice. Ne vom ocupa de el mai pe larg într'o scrisoare viitoare. Critica literară are scriitori de mîna intăiu, cari au tăcut mult pentru orientarea gustului publicului, precum și pentru strîngerea relațiilor culturale cu Apusul și, în primul rînd, cu Franța. In această ordine de idei trebuie să notăm pe Miriam și pe I. Lorentowcz. Acesta din urmă are mari merite și pentru răspîndirea cunoștnțelor despre literatura poloneză, în Franța. Pentru cunoașterea literaturii franceze în Polonia au un mare rol și traducerile și criticele asupra literaturii franceze, publicate în Varșovia. Notăm pe d-na Rabska, drept una din campionii acestei opera de întrepătrundere culturală. Innainte de a încheia aceste note sumare, vom mai cita printre criticii mai tineri, dar foarte productiv pe d. St. Lam. Despre casele de editură și reviste ne vom ocupa în scrisoarea viitoare. riza piliicăj în Klil Haga. — Criza ministerială în Olanda care durează de 4 sâptâmîni se va rezolva probabil prin formarea unui Cabinet extraparlamentar. Cronica și plăiîul musicale Ultimul concert simfonic —Me de sa concerte ale quartetului Rosé — Aplauzele antimusicale Concrtal simfonic d« Luni a cărui repetiția glonwală am auzit-o Duminică dimineața. »•» adu* frumoase realizări a celor două cunoscute lucrări a* lui R. Strauss: «Don Juan» și «Domestica». Cu toate dimensiunile greoaie, mai ales a celei din urmă, operele simfonistului contemporan vădesc pe unul din cei mai savanții polifoniști moderni. Adăugiți melosul bogat curgător și o instrumentație de o rară varietate de colorit. E interesant felul wagnerian în care Strauns își tratează Motivele, cari în intenția autorului devin adevărat» «laitmotiv»», îmi para pe de altă parte că simfonistul german s’ar fi pătat lipsi de program»!® aproape comice ale musicei sale, programe ce abat de adreptul interesat înspre regiuni arnde sunetul nu poate ajunge. (Am vizat auditori urmărind pe hîrtie tipărită acțiunea simfoniei, ba am văzut la cineva scruțînd la aer ghionții cu cari soțul își desmerdă soția, nu mult după cele 7 bătăi ale ceasornicului ce vestește ora șapte!) ...Și mă gîndesc ca binevenit ar fi un nou Lessing care să arate autorului polifoniei filosofice «Also sprach Zaratastra» cana pe unde se găsesc hotarele împărăției Polyhymniei. Intra cele două lucrări ale lui Stranse, Septetul (op. 20) lui B»ethovenne a transportat intri» •pace în care muritorii credeau mai mult în cer, decît oamenii vr»milor noastre. Ce tinerețe tresaltă în această lucrare de ju*»ță a celui mare! Răsună într’îns» și divertismentul zglobia, și „concertul“ virtuoz și adîncima» simfoniei. E o tinerețe pe care știința de mai tîrziu a ma«strului n’a mai putut-o relevi»! Celor trei din cei patru ai juartetului Rosé, ii s’a adăogit paocursul neprețuit al alesului clarinetist earl ® d. Mosrath, al d-rei Gast (corn) și Dan Simionescu (fagot) precum și al haspaticului contrabasist virtuoz, d. Prunisr.* Qo*rtotul Rosé a mai dat Sîn»bătă și Marțis»»la alte două concerte «xctdînd prin aceleași unica calități. In primar am savurat «Quinte tul cu clarinet» (d. Hoerath) de Mozart precum și «Quartetul cu piano» (susținut admirabil de d. Alf. Alexandrescu) neoschumannian al lui G. Fauré. Al doilea concert ne-a adus colaborarea prbțioasă de pianist a d-lui G. Enescu (în «Forslen quintetta!» lui Schubert, plinul de albastrele flori ale romantismului german), precum și «Quartetul în mi bemol» al d-lui Basscu: lucrare savantă, plină de efect» neobișnuit». Musica ideală, realizată ideal, n’ar trebui să fie tulburată de neplăceri de ordin gospodăresc. Nu s’ar putea ca audițiile să înceapă în adevăr precis la ora și minutul anunțat? Mai e nevoie să spunem cît de mult tulbură vcenicul «du-te, vino» stîrnit tocmai de neobișnuința publicului cu concertele punctual începute ? Ușile* cari scîrțîie, foșnetul hainelor, șoaptele, apostrofele sotto voce, indispun și pe artiști și pe public. Programele ar putea da și discrete indicații de... higienă a concertelor. Și n'ar strica dacă publicul ar fi îndemnat să nu mai aplaude între părțile unei simfonii, unui quartet și așa mai departe căci, aceste aplauze interpunându-se, între tonalitățile alese cu calcul de compositor, slăbesc efectul trecerii de la un grup armonic k al«fi. In ordinea, aceasta de lucruri, iată de pildă ce era scris pe afișuj primei audiții a „creaționei” (19 Martie 1799) lui Haydan «Doktor dar Tonkunst»): «Nimic nu poate fi mai măgulitor pentru Haydn decit aplauzele publicului. El a năzuit totdeauna cu mult zel să merite aprobarea publicului și a avut norocul să o cîștig» adesea pănă acum, chiar mai mult decît ar fi îndrăznit și nădăjduiascâ. Acela el speră să găsească și pentru o sera aici anunțată aceiași bunăvoință, pe care »1 a simțit-o și pănă acum spre marea sa mîrjgîieri și mulțămir». Totuși el mai dorește ca în cazul unde e un prilej de manifestare a aprobării, apkuzsie să fie mai de grabă un semn foarte prețuit al mulțimirei și nu o poruncă cerînd repetarea vreunei bucăți, căci altfel, cu vois sau fără, se turbară legătura atrînsă dintre singuraticele părți, din a căror neîntreruptă urmare trebuia să răsară efectul întregului; prin aceasta se micșorează simțitor plăcerea, a cărei așteptare a trezit în public și aiiiminte poate prea favorabile». «Vater Haydn era prea modest: orice fel da ».plauze „tulbură legătura atrînsă dintre singuratecele părți, din a căror neîntreruptă urmare trebuie să răsară efectul întregului»! I. Dr. Ștefanovici-Svensk Sin sp. Falavi Is ziua de 2S Noambre 0. la comuna Stoișești jud. Fălciu fi îoo »duositresi Cercului Cultural în t»Tățătorilor Comunilor Șuietea, Jgaîi ® și Stoișești. Au luat parte învățătorii Marin Bulard ®, președintei» Co’f’ouiui, Grigore Ioviceami, Neculaa Popa, Gh. Bulardi, Grigore Tuschiță, Ion Bulgaru, Gh. Ohtreiu, Ion Rîkița, Minune Rășosin, Starlat Rășean, Elena Rășcan, Cleopitra Bolarda, Natalia Dragoi, Constitțația • M’r- CJ6S și d-ra Elena Solomon oare de și nouă la învățămînt » făcut lecți» priptioa de cetire și normalistre dîrnî dor ad.« de frumoase însușiri didactice. Cu această 0lasie s’a inaugurat și fîntîn» împreună cu monumente construit în amintire« «foilor morți din comuna Sfcpîșești Serbarea a decurs la mod în afilțator. Venarabilele fețe bisericești, bătrînii preoți Murdare Rășie»mi și Visîie Anastasia a săvîrșit slujba religioasă în fața a sute da femd schimați acolo din toata părțile apele« fe județului. După aceasta a urmat imnul regal cîntat de elevii școalelor primara conduși de către toți învățătorii oericului cultural. Da către elevi Hrițuc Mârgărint fiul unui erou mort pentru patrie, Rășcan Traian, Ameliuței Tinu și Ungureanu Anastasia s’au recitat frumoase poesii patriotice. In fine au fost cuvintările care s’au rostit de câtre primarul comunei, de către d. Grigora Vericeanu fost prefect, președintele organiaiației naționanial democrate din jui. Fălciu, și de către învățătorul Mitrițft Râșcan. După terminarea serbărei toți învățătorii împreună cu d. Grigore Vericeanu s’au adunat la o masă frățească în casele d-sei și d-lui învățâtor 8vadat Rașcanu unde s’a petrecut până tfrziu. * D, învățător Mihalcan din com. Totărâm, jud. Finiciu s’a întons în rîndimle organgației noastră din jud. Faiciu. D-an » fost cooptat ca membru te comitetul ]udieț«au * La Suietea a încetat din viața bătrtcul pensionar fost învățător, Neculae Caraivan, tatăl cunoscutuim și apreciatului nostru scriitor Virgil Caraivan* Spectacole SÂMBĂTĂi Decembri Seara TEATRUL NAȚIONAL — «Suflate tari». TEATRUL POPULAR -«Pînea altuia» și «O noapte furtunoasă». OPERA ROMÂNĂ — «Boema». TEATRUL REGINA MARIA - «Mărgeluș» P«y clasa Vila reală me- LIBÎditează elevi cu rsi infanor. A 8 © «dresa la zier. GREFA TRIBUNAL: ILFOV Secția 4-a c. c. EXTRACT D. Constantin Viziri aomiciliat în comuna Chirnogi, județul Ilfov, a intentat acți«ne de divorț contra soției sale Stanca Constantin I. Vizirii prin petiția înr»g Jia nr. 1379* din 31 Maiu 1923, pentru re ®ieve determinate de lege. Din căsătorie a resultat o fetiță anume Maria născută în ziua d. 22 August 1922. Soțul reclamant se servește de act de paupertate. Termenul înfățișării este lxat la 13 Decembre 1923. Acest extract se va parte ca de noi Grefier prin ziarul „Neamul Românesc“ conform art. 2*5 c. c. modificat. Grefier, Noiescifrobii Nr. 50.997 Dos. 2258/923 GREFA TRIBUNAL. ILFOV Secția I-a c. c. EXTRACT D na Virginia C. Chirițescu, domic Mată în București, Piața Kogalniceanu nr. 9, prin petiția înreg. la nr. 39302 din 28 Novembre a. e. a intentat acțiune de divorț în contra soțului său Constantin Chirițescu, domaiciliat în București Piața Kogălniceanu nr. 9, pentru cauze determinate de lege. Din căsătoria resultat ® e ®pilă anume Viorica azi emancipată prin căsătorie. Soțul pîrît are ca avere 49 ® pogoane teren (cultivabil) arabil în comuna Crevedia jud. Liov precum și 1/8 din averea rămasă pe urma defunctului său tată Pavel Chirițescu și constînd din casă cu două etaje în Piața £•grăi »liceana nr. 9, cum și locul de spate aflat in strada Efende Pompiliu. Termenul pentru a doua conciliere prezidențială este axat la 24 Decembrie 1923. Acest extract se va publica de noi Grefier prin ziarul „Neamul Românesc“ conform art. 285 c. c. modificat: Grefier: Nedescifrabil Nr 65.678 1923 Novembre 29 Dos. 4948/923 I MARE ASORTIMENT ISIHIE SE PIUE I IMPERMEABILE I CalitățI GARANTAT! GĂSIȚI LA : « «« BUCUREȘTI OILIUîi I Vis* avis de Palatal 1 Regal ” § DE