Neamul Românesc, decembrie 1923 (Anul 18, nr. 273-296)

1923-12-02 / nr. 273

pera sa de frunte Comedia ne­­divină e un» din capo­­i’operil; literaturii mondiale. Afară, de romantism, toate cu­rentele literare framcese din vea­cul »1 HI-lea, «a avut ecou în Polonia. Realismul a repre­­zintat în­­ primul joc prin A. Siepkelwicz, al dirui Quo Va­­dis, l-a făcut cunoscut pretutin­deni. Dar opurile lui Sienkiewicz, care sunt mai scumpe sufletului polonez sunt romanele care for­mează Trilogia gloriei polone­ze, descriind luptele împotriva Suedezilor, precum și distruge­rea ordinului Cavalerilor Teu­tonici în bătălia de la Grun­ewald. Intre personagiile lui Sien­­kiewicz se găsesc numeroase ti­­tlu­ri de boieri și domnițe romîni și ar fi interesant de studiat cum ne a înțe­­s acest mare scriitor. Tot între realiști trebuie să însemnăm scriitoarele Maria Konopnicka și Eliza Orze­ks. Aceasta din urmă s’a ocupat mai ales de mediul evreu, pe care i-a cunoscut și descria în mod minunat. Romanul său «Meir» e neîntrecut în această privință. Ca simbolist vom însemna ca Gipryan Norwid, scriitor de mare talent, dar care a murit în mi­zerie, neînțeles de contemporani. Azi i se face mai multă drep­tate de cititori. El a fost un prieten și admirator al lui Cho­­pin. Trecînd la literatura contem­porană poloneză, vom indica în scurt curentele principale. In roman deosebim mai întâia ro­manul țerănesc al lui Reymont. Romanul său «Țeranii» e o a­­devăratâ epopee a vieții țeră­nești. S>. Zeromski dă romanul social; el a creat în literatura mondială un tip nou «Omul fară casă», ac­la care vrea s a facă bine societăți­ și care, de aceia trebuie să se sacrifice. Reymont și Zerowski sînt doi scriitori ge­niali ai epoce de azi. Weyssn­­koff e cîntarețul, în romane, St. Wasilew­ki evocă trecutul prin aducerea la lumină a însemnă­rilor multor persoane anonime, martore ale întîmplărilor. De altfel, Wasilewski represintă și o tendință de misticism, de supra­natural, pe care o întîlnim și la F. Goetel. D-na Naikows­ka e cea mai de frunte scriitoare-ro­­mancieră, din Polonia de ai zi. Intre poeții de frunte trebuie să însemnăm pe Kasprow­cz și pe Tetmayer. Teatrul polonez e foarte bine represintat, atît în ce pri­ește literatura dramatică, cît și în­făptuirile scenice. Ne vom ocupa de el mai pe larg într'o scrisoare viitoare. Critica literară are scriitori de mîna i­ntăiu, cari au tăcut mult pe­ntru orientarea gustului pu­blicului, precum și pentru strîn­­gerea relațiilor culturale cu A­­pusul și, în primul rînd, cu Fran­ța. In această ordine de idei tre­buie să notăm pe Miriam și pe I. Lorentow­cz. Acesta din urmă are mari merite și pentru răs­­pîndirea cunoșt­nțelor despre li­teratura poloneză, în Franța. Pentru cunoașterea literaturii franceze în Polonia au un mare rol și traducerile și criticele a­­supra literaturii franceze, publi­cate în Varșovia. Notăm pe d-na Rabska, drept una din campio­nii acestei opera de întrepătrun­dere culturală. Innainte de a în­cheia aceste note sumare, vom mai cita printre criticii mai ti­neri, dar foarte productiv pe d. St. Lam. Despre casele de editură și reviste ne vom ocupa în scrisoa­rea viitoare. riza piliicăj în Klil­ Haga. — Criza ministe­rială în Olanda care durează de 4 sâptâmîni se va re­zolva probabil prin forma­rea unui Cabinet extrapar­lamentar. Cronica și plăiîu­l musi­cale Ultimul concert simfonic —­­Me de sa concerte ale quartetului Rosé — Aplauzele an­ti­musicale Conc­rtal simfonic d« Luni a cărui repetiția glonwală am auzit-o Duminică dimineața. »•­» adu* frumoase realizări a celor două cunoscute lucrări a­* lui R. Strauss: «Don Juan» și «Domestica». Cu toate dimensiunile greoaie, mai ales a celei din urmă, ope­rele sim­fonistului contemporan vădesc pe unul din cei mai sa­vanții polifonișt­i moderni. Adău­giți melosul bogat curgător și o instrumentație de o rară va­rietate de colorit. E interesant felul wagnerian în care Strauns își tratează Mo­tivele, cari în intenția autorului devin adevărat» «laitmotiv»», îmi para pe de altă parte că simfonistul german s’ar fi pătat lipsi de program»!® aproape co­­mice ale musicei sale, programe ce abat de adreptul interesat în­spre regiuni arnde sunetul nu poate ajunge. (Am­ vizat audi­tori urmărind pe hîrtie tipărită acțiunea simfoniei, ba am văzut la cineva scruțînd la aer ghionții cu cari soțul își desmerdă soția, nu mult după cele 7 bătăi ale ceasornicului ce vestește ora șapte!) ...Și mă gîndesc ca binevenit ar fi un nou Lessing care să arate autorului polifoniei fi­losofice «Also sprach Zaratas­­tra» cana pe unde se găsesc ho­tarele împărăției Polyhymniei. Intra cele două lucrări ale lui Stranse, Septetul (op. 20) lui B»ethoven­ne a transportat intri» •pace în care muritorii credeau mai mult în cer, decît oamenii vr»milor noastre. Ce tinerețe tresaltă în această lucrare de ju*»ță a celui mare! Răsună în­­tr’îns» și divertismentul zglobia, și „concertul“ virtuoz și adîn­­cima» simfoniei. E o tinerețe pe care știința de mai tîrziu a ma­­«strului n’a mai putut-o relevi»! Celor trei din cei patru ai­­ juartetului Rosé, ii s’a­­ adăogit paocursul neprețuit al alesului clarinetist earl ® d. Mosrath, al d-rei Gast (corn) și Dan Sim­io­­nescu (fagot) precum și al h­as­­paticului contrabasist virtuoz, d. Prunisr.* Qo*rtotul Rosé a mai dat Sîn»­­bătă și Marți­s»»la alte două con­certe «xctd­înd prin aceleași unica calități. In primar am savurat «Quinte tul cu clarinet» (d. Hoe­­rath) de Mozart precum și «Qu­arte­tul cu piano» (susținut ad­mirabil de d. Alf. Alexandrescu) neoschumannian al lui G. Fauré. Al doilea concert ne-a adus colaborarea prbțioasă de pianist a d-lui G. Enescu (în «Forsl­­­en quintett­a!» lui Schubert, pli­nul de albastrele flori ale ro­mantismului german), precum și «Quartetul în mi bemol» al d-lui Basscu: lucrare savantă, plină de efect» neobișnuit». Musica ideală, realizată ideal, n’ar trebui să fie tulburată de neplăceri de ordin gospodă­resc. Nu s’ar putea ca audițiile să înceapă în adevăr precis la ora și minutul anunțat? Mai e ne­voie să spunem cît de mult tul­bură vcenicul «du-te, vino» stîr­­nit tocmai de neobișnuința publi­cului cu concertele punctual începute ? Ușile* cari scîrțîie, foș­netul hainelor, șoaptele, apostro­fele sotto voce, indispun și pe artiști și pe­ public. Programele ar putea da și discrete indicații de... higienă a concertelor. Și n'ar strica dacă publicul ar fi îndemnat să nu mai aplaude între părțile unei sim­fonii, unui quartet și așa mai departe căci, aceste aplauze in­­terpunându-se, între tonalitățile alese cu calcul de compositor, slăbesc efectul trecerii de la un grup armonic­ k al­«fi. In ordinea, aceasta de lucruri, iată de pildă ce era scris pe a­­fișuj primei audiții a „creaționei” (19 Martie 1799) lui Ha­ydan «Doktor dar Tonkunst»): «Nimic nu poate fi mai mă­gulitor pentru Haydn decit a­­plauzele publicului. El a năzuit totdeauna cu mult zel să merite aprobarea publicului și a avut norocul să o cîștig» adesea pănă acum, chiar mai mult decît ar fi îndrăznit și nădăjduiascâ. A­­cela el speră să găsească și pen­tru o sera aici anunțată aceiași bunăvoință, pe care »1 a simțit-o și pănă acum spre marea sa mîrjgîieri și m­ulțămir». Totuși el mai dorește ca în cazul unde e un prilej de manifestare a apro­bării, apkuzsie să fie mai de grabă un semn foarte prețuit al mulțimirei și nu o poruncă ce­­rînd repetarea vreunei bucăți, căci altfel, cu­ vois sau fără, se turbară legătura atrînsă dintre singuraticele părți, din a căror neîntreruptă urmare trebuia să răsară efectul întregului; prin a­­ceasta se micșorează simțitor plăcerea, a cărei așteptare a tre­zit în public și aiiiminte poate prea favorabile». «Vater Haydn­ era prea mo­dest: orice fel da ».plauze „tul­bură legătura atrînsă dintre sin­guratecele părți, din a căror neîntreruptă urmare trebuie să răsară efectul întregului»! I. Dr. Ștefanovici-Svensk Sin sp. Falavi Is ziua de 2S Noambre 0. la com­una Stoișești jud. Fălciu fi îoo »duosit­­resi Cercului Cultural în­ t»Tățătorilor Com­unilor Șuietea, J­gaîi ® și Stoi­­șești. Au luat parte învăță­­torii Marin Bulard ®, pre­ședintei» Co’f’ouiui, Grigore Ioviceami, Neculaa Popa, Gh. Bulardi, Grigore Tu­­schiță, Ion Bulgaru, Gh. Ohtreiu, Ion Rîkița, Mi­­nune Rășosi­n, Starlat Răș­­ean, Elena Rășcan, Cleo­­pitra Bolarda, Natalia Dragoi, Constitțația • M’r- CJ6S și d-ra Elena Solo­mon oare de și nouă la învățămînt » făcut lecți» priptioa de cetire și nor­­malistre dîrnî dor ad.« de frumoase însușiri didac­tice. Cu acea­stă 0lasie s’a inaugurat și fîntîn» îm­preună cu monumente­ construit în amintire«­ «­­foilor morți din comuna Sfcpîșești Serbarea a decurs la mod în afilțator. Venara­­bilel­e fețe bisericești, bă­­trînii preoți Murdare Răși­e»mi­­ și Visîie Anastasia a săvîrșit slujba reli­gioasă în fața­ a sute da femd schimați acolo din toata părțile apele« f­e județului. După aceasta a urmat imnul regal cîntat de elevii școalelor primara conduși de către toți învățătorii oericului cultural. Da către elevi Hrițuc Mârgărint fiul unui erou mort pentru patrie, Răș­­can Traian, Ameliuței Tinu și Ungureanu Anas­tasia s’au recitat frumoase poesii patriotice. In fine au fost cuvin­­tările care s’au rostit de câtre primarul comunei, de către d. Grigora Veri­­ceanu fost prefect, preșe­dintele organiaiației națio­­nanial­ democrate din jui. Fălciu, și de către învăță­torul Mitrițft Râșcan. După terminarea ser­­bărei toți învățătorii îm­preună cu d. Gri­go­re Ve­­riceanu s’au adunat la o masă frățească în casele d-sei și d-lui învățâtor 8vadat Rașcanu unde s’a petrecut până tfrziu. * D, învățător Mihalcan din com. Totărâm, jud. Finiciu s’a întons în rîn­­dimle organgației noastră din jud. Faiciu. D-an » fost cooptat ca membru te comitetul ]udieț«a­u * La Suietea a încetat din viața bătrtcul pensionar fost învățător, Neculae Carai­van, tatăl cunoscu­­tuim și apreciatului nos­tru scriitor Virgil Ca­rai­van* Spectacole SÂMBĂTĂ­i Decembri Seara TEATRUL NAȚIONAL — «Suflate tari». TEATRUL POPULAR -«Pînea altuia» și «O noapte furtunoasă». OPERA ROMÂNĂ­ — «Boema». TEATRUL REGINA MARIA - «Mărgeluș» P«y clasa Vil­a reală me- LIBέditează elevi cu rsi in­­fanor. A 8 © «dresa la zier. GREFA TRIBUNAL: ILFOV Secția 4-a c. c. EXTRACT D. Constantin­­ Viziri ao­­miciliat în comuna Chirnogi, ju­dețul Ilfov, a intentat acți«ne de divorț contra soției sale Stanca Constantin I. Vizirii prin petiția înr»g Jia nr. 1379* din 31 Maiu 1923, pentru re ®ieve determinate de lege. Din căsătorie a resultat o fe­tiță anume Maria născută în ziu­a d. 22 August 1922. Soțul reclamant se servește de act de paupertate. Termenul înfățișării este lxa­t la 13 Decembre 1923. Acest extract se va parte ca de noi Grefier prin ziarul „Nea­mul Românesc“ conform art. 2*5 c. c. modificat. Grefier, Noiescifrobii Nr. 50.997 Dos. 2258/923 GREFA TRIBUNAL. ILFOV Secția I-a c. c. EXTRACT D na Virginia C. Chirițescu, domic Mată în București, Piața Kogalniceanu nr. 9, prin petiția înreg. la nr. 39302 din 28 No­vembre a. e. a intentat acțiune de divorț în contra soțului său Constantin Chirițescu, domaici­­liat în București Piața Kogălni­­ceanu nr. 9, pentru cauze de­terminate de lege. Din căsăto­ri­a resultat ® e ®­­pilă anume Viorica azi emanci­pată prin căsătorie. Soțul pîrît are­­ ca avere 49 ® pogoane teren (cultivabil) arabil în comuna Crevedia jud. Liov precum și 1/8 din averea rămasă pe urma defunctului său tată Pa­vel Chirițescu și constînd din casă cu două etaje în Piața £•­­grăi »liceana nr. 9, cum și locul d­e spate aflat in strada Efende Pompiliu. Termenul pentru a doua con­ciliere prezidențială este axat la 24 Decembrie 1­923. Acest extract se­ va publica de noi Grefier prin ziarul „Nea­mul Românesc“ conform art. 285 c. c. modificat: Grefier: Nedescifrabil N­r 65.678 1923 Novembre 29 Dos. 4948/923 I MARE ASORTIMENT ISIHIE SE PIUE I IMPERMEABILE I CalitățI GARANTAT! GĂSIȚI LA : « «« BUCUREȘTI OILIUîi I Vis* avis de Palatal 1 Regal ” § DE

Next