Neamul Românesc, august 1924 (Anul 19, nr. 171-196)

1924-08-01 / nr. 171

Muncă pîndită Cutare om muncește din greu la cîte o operă folositoare­­ erii și neamului său. Un preot care-și caută de slujbă—ce-ar­i dacă am zice, părinte episcop din cutare Scaun, și un protopop?—, un student lucrează la o grea operă în străi­nătate — să zicem, la Paris, Im­alt Preasfințite fiindcă acel student e un cleric­­, un administrator se devotează dato­riilor sale, un militar manifesta iubire pentru nobila sa carieră. Lucruri frumoase și rare. Omul se face din toată inima, și nU așteaptă nici o recompensă. Dar iată că recompensa vine. Cutare politician are un client care rivnește la locul muncitorului, unde rîvnitorul nu poate și nu vrea să muncească. On în familia cutaruia este o persoană care ar face bucuros studii la Paris. Ori avantagiile unei situații de conducere surîd unui partid care vrea să-și asigure mono­polul politic în județul cutare. Și atunci, imediat, lovitura cade. A munci într'o țară unde munca nu înnalță și nu ono­rează decit rare ori, e o faptă care nu se poate răbda în de ajuuns. De ce nu am tolera o­ De ce la fiecare pas s’ar simți pîndit acela care nu face decît să-și cheltuiască siiințile pentru alții? De ce am distruge în pătura parvenitismului puținele porniri către bine care, în chip eroic, se mai mențin ? Cei ce fac altfel să-mi răspundă: de ce? N. IORGA Ofensiva sovietică Internaționala comunistă va deține puterea în Rusia Ofensiva sovietică în Balcani — sub­­­ forma unei propagande care este tot mai amenințătoare și mai primejdioasă, a început să preo­cupe și aliații noștri occidentali. Articolul din „Times", organ ca­re reflectează opiniunea engleză în marele chestiuni internaționale, do­vedește că această îngrijorare a crezut necesar să se manifeste și sub forma unor asigurări categori­ce pentru Statele din Balcani. ..Există motive serioase — spu­ne TIMES — ca marile puteri să iasă DIN ATITUDINEA LOR PA­­SIVA ȘI SA DEA UN AJUTOR STATELOR BALCANICE PEN­TRU ÎNLĂTURAREA PERICOLU­LUI“. Este cu atât m­ai caracteristic limbajul acesta, venind din Anglia unde recunoașterea de jure a So­vietelor s'a făcut pe baza unor ga­ranții ulterioare care se întârzie a se da, dovadă că negocierile tra­tatului anglo-rus nu mai ajung la nici un sfârșit... ” Fapt este că transformările puse la cale și organizația internă a gu­vernului Sovietic explică intensifi­carea unei propagande, pe care primejdia unui dezastru economic o face și mai aprigă- Sovietele nu mai sunt sigure- O nouă foamete poate să aducă teribile convulsiuni interne. Deslănțuirea unor tulburări co­muniste în afară de hotare le-ar a­­trage un nou prestigiu înăuntru? Par să o spere. Or cum din presa o­­ficială sovietică reese că în viitorul apropiat activitatea Internaționalei Comuniste de la Moscova va lua o desvoltare mai largă și mai activă ca până acuma. Aflăm că o serie de institute importante sovietice ca biroul politic al poliției sovietice și secțiunea de operații a Marelui Stat Major al armatei roșii vor fi supuse controlului secțiunei politi­ce a Internaționalei Comuniste. De aici înainte toate hotărârile de ca­racter politic serios, întreprinse de către guvernul sovietic, se vor dis­cuta în prealabil de această secțiu­ne politică a comitetului. Astfel gu­vernul sovietic pierde cu desăvâr­șire ultima aparență de un guvern care reprezintă interesele popula­­țiunei de pe cuprinsul fostei Rusii, devenind o simplă unealtă în mâi­nile Internationale­ Comuniste. Primind mâine pe cele mai im­portante instituții sovietice ca ar­mata, poliția și finanța, comitetul internaționalei comuniste devine tin­uj in zi mai agresiv. Tot mai des se vorbește printre Conducătorii comitetului că, „dolce farmi­nte“ -le Rusiei sovietice dău­nează prestigiul său în massele co­m­uniste străine, că astfel se slă­besc puterile partidelor comuniste­­ din străinătate care luând însele i­­nutialiva se distrug­ in sfârșit, se zice că această stare de lucruri poa­te distruge partidul comunist gu­vernant din Rusia de la problema principală, revoluțiunea mondială­. E bine de ținut seama că condu­cătorii bolșevici, cum se vede din­­­ discursurile acestora la ultimul con­gres comunist de la Moscova, so­­cot conjuctura internațională ca foarte oportună pentru întinderea activitătii și a influenței Interna­ționalei comuniste. Bolșevicii se gândesc foarte se­­­rios la lărgirea limitelor influenței lor și, probabil, în prezent își aleg locul loviturei definitive- Criza gra­vă alimentară prin care trece Rusia sovietică (recolta compromisă com­­plet) deasemena contribue precum spuneam mai sus, la creștera ten­dințelor agresive. Conducătorii Internaționalei co­muniste, cari nici­odată nu luau în seamă interesele Rusiei înțeleg că slăbirea treptată a Rusiei Sovieti­ce o va aduce în mod fatal la o astfel de stare, încât influența ei asupra mersului mondial al lucru­rilor va deveni minimală. Pentru aceasta comitetul executiv al Inter­naționalei comuniste caută să for­țeze lucrurile, intenționând o ieșire activă a Rusiei sovietice pentru lărgirea zonei comuniste și ridica­rea entuziasmului comunist mili­tant. Unificarea și concentrarea acti­vităței interne și externe ale gu­vernului sovietic în mâinile Inter­naționalei comuniste se prezintă ca primul pas pentru atingerea scopu­lui comunist cardinal; revoluțiunea mondială. V. S. EGITCOURI Politice D­e câte ori se aduce pe câmpiile de luptă, prinos de cinste eroilor noștri căzuți pentru tară, oficialita­tea liberală se grăbește să lipsească. Să creadă oare, că prezența ei ar constitui o pată discordiantă, și pe­nibilă­­. * iaxul d-lui Averescu descrie pe “ lordul Curzon, fost ministru de externe al Marii Britanii, drept un mare ahtiat de putere. Avtm ți noi aci pe cineva care define recordul în această privință: este insiuși d, Averescu. Oare de aceea pretind unii că este cam... Curzon. tn politică? Diverse așa a oferit, de curând, un pre­ ■­miu, intr’un concurs care are de scop „să facă mai castă moda fe­m­en­ina“. Concursul acesta a avut loc sub auspiciile „Ligei catolice a femeilor italiene“, care face în toate parohiile o propagandă activă în vedere de-a convinge femeile catolice că moda rochilor decoltate și a mânecilor scurte este stupidă și barbară. O­Concordatul cu Va­ticanul l­a ministerul de externe s’au în­trunit astăzi dimineață d-nii mini­ștri Duca, Mârzescu, Lepădatu și d. C. Banu, care a venit dela Roma ca protocolul Concordatului S'au luat in discuție punctele principale cari nu pot fi acceptate de guvern și s’a hotărât redactarea unor contra­pro­puneri. î­­n­ M:. Regele în Banat M . Regele a făcut o excursie cu automobilul in Banat și a vizitat lo­calitatea Baliga, fiind oaspetele d-lui Mocsony, maestrul vânătorilor Regale, .Democrația' iHmedi. Fără nici un gând de polemică — dar pentru clarificarea necesară față de opinia publică a unor atitu­dini nițel cam obscure, ne exprimăm nedomlnirile ce urmează: Ce rost are amestecul ..democra­ție!^ — acea cu care ne amurzesc unii. — In rezolvarea Intereselor na­ționale? De ce democrația română, de o pildă, trebue să accepte cu satisfac­ție concesiunile care s’ar face Ger­­maniei, acea Germanie de pe urma căreia suferim atât și azi, — și care, cu cât va fi mai puțin constrânsă, cu atât se va eschiva mai mult de la Îndatoririle ei. — și deci va fi iarăși gata mâine in aspirațiile ei de re­vanșă ? De ce abdicarea rezistenței a-lui Harriet la Londra, ar însemna: — după expresia Adevărului — „trium­ful politicei de stânga”? Oare o anu­­mită ..democrație” trebue să sacrifi­ce unui pacifism pe care tocmai Germania nu-1 vrea și nu-1 practi­că. — Însăși garanțiile prin care s’a creat politică și geografică, noua întocmire a Europei de după război? Și ca o ultimă nedoml­ire, de ce Adevărul, publicând cu litere grase telegrama prin care Daily Telegraph anunță înclinarea d-lui Herriot, nu publică și depeșa acestuia către Ca­mera franceză, asigurând-o că nu va îngădui știrbirea drepturilor Fran­­ței ? Cititorii confratelui nostru — foarte numeroși — sunt numai de acela cari ar admite asemenea cu­­rioase demersuri, și pe care nu-i tulbură și mai curioasele­­,11111'’ ce par indispensabile unei anumite ..democrații“ naționale ? ......................................... lin incident anglo-ius din Anglia refuză extrăda­rea studentului român care a tras asupra con­sulului nostru din Londra Londra, SD­ (Rador). Ziarul „Daily Mail" află că de­oarece s'a apelat la concursul poliției engleze, ministerul de externe englez n'a ac­ceptat cererea guvernului român ca studentul român învinuit de a fi a­­tentat împotriva consulului român, în localul legațiunei române la 9 Septembrie, să fie extrădat și jude­cat în Ilomnâia. De­oarece guvernul român, după cum se crede, este ho­tarât să apere principiul exteritoria­­lității de care se bucură legațiunea, se examinează propunerea de­ a apela la corpul diplomatic din Londra pen­tru tranșarea acestei chestiuni, a» ț­emn&d­ Gazda ridicolului Filmul Terente alternând cu acela al ,,Mânei ciminute continuă să țină afișul actualității.,, iată ceea ce se poate numi filmt în serie. Fabricanții de subiecte pentru cimena ca și aceia ai roma­nelor de foileton aranjează astfel ca personajul principal să fie sim­­patic și să iasă totdeauna bine la epilog... De­sigur nici guvernul nici zia­rele de informațiuni, care au pa­­gini întregi despre „Regele bălților" n'au inventat pe Terente. Darr și inefabila „autoritate" și presa se întrec in a-i fabrica o legenda. Și legendele sânt mai totdeauna sim­patice. Terente nu mai e nici asasinul de altă dată nici tâlharul de azi, ni­ci îndrăznețul împotriva căruia sânt neputincioase forțele combi­nate ale stăpânirei. Imaginația populară, lesne surexcUabilă, începe a-i da aspectele vechilor haiduci, deveniți eroi naționali. Și numărul Terenților crește... „Re­gele bălților­­ este proclamat nead­restabil din cauza bălței... Iată însă că un anume Tomescu terori­­zează acum valea Prahovei și de la Câmpina la Predeal nu se vorbește de­cât despre isprăvile lui. Deunăzi directorul unui hotel din Sinaia povestea cum patru clienți ai săi, plecați la 11 noaptea cu au­­tomobilul, au fost opriți la cotul unui podeț lângă Comarnic, unde se trece la pas, dezarmați, desbră­­cați, jefuiți și trimiși pe jos la Si­naia, întru­căt le plesnise și cau­ciucurile de la mașină. Era Tomescu, care umblă îmbră­cat în uniformă de ofițer, de di­verse grade, ca și cum ar dispune de o întreagă garderobă militară... O fi n­o fi, fapt e că nimeni nu mai circulă noaptea pe șoseaua re­ședinței de vară a Regelui, cutre­­erată zilnic de automobilele celor mai de seamă personalități indi­gene și străine. Mâine-poimărie Tomescu va fi ,,Regele munților’”. Și în acest timp stăpânirea este gazda ridicolului­­tt m­m ULTIMA ORA conferință. Redactorul diplomatic al­bit să anunțe că d .Herriot „s’a decis stângei'", — ca și cum ar fi vorba sunt în joc interesele naționale ale cer e dispus să adere la sugestiunile negocierilor cu Germania. Dar în parlamentului, la Paris, că delegați cherilor toate siguranțele legitime, NU SE ADUCA VR’O ȘTIRBIRE SAILES ȘI NICI DREPTURILOR De fapt, și aceasta explică și dificultățile din ultimul timp o banc­derență față de delegați. Este de necontestat faptul, că Dawes nu se poate îndeplini, căci împrumutul inițial nu reușește. Era bancherii englezi­ și americani și necesare. Dar s'a întâmplat că ban­ează a negocierilor, direcția politică ocupările lor particulare și unitate politice ale unora din cererile lor, anumite concesiuni, s'ar lovi la ele puternică ! Ce ar rămâne din niște ministerele ! Iată dificultăți de situațiune... In comunicatul pe care noul ministru de externe al Iugoslaviei d. Vojislav Marincovici l-a dat pre­sei, — și pe care îl publicăm în altă parte, — se spune­, că „politica ex­ternă nu poate să fie modificată în fond printr’o schimbare de guvern. Modificări pot avea loc numai în ce privește modalitățile și metodele”. Nu ne îndoim că cordialitatea raporturilor dintre statele Micei Antante, consolidat la conferința din Fraga, va fi cu aceiași priete­­nie păstrată. Nouă propuneri franceze vor fi su­puse conferinței din Londra atât in privința neindeplinirei îndatoririlor germane cât și asupra evacudiei Ruhrului și invitărei Germaniei la ziarului Daily Telegraph s’a și grăi să se întoarcă definitiv la politica de o ,,stângă" sau o „dreaptă" când unei țări — și că premierul fran­­englez e în privința evacuărei și a aceiași zi d. Herriot a telegrafiat unea franceză „căutând să dea ban­ VEGHEAZA IN ACELAȘ TIMP LA NICI TRATATULUI DE LA VER­­FRANȚEI“. stagnarea lucrărilor conferinței, și deri au avut acum in urmă prepons fără un acord cu bancherii planul nu poate fi pus in funcțiune, dacă deci indispensabil să fie consultați să se dea acestora toate garanțiile b­erii au reușit să ia, în ultima a conferinței. Or, absorbiți de pre­­vale nu-și dau seama de consecințele Dacă guvernele cărora s'au smuls acasă de o rezistență națională decizii, care a doua zi ar răsturna ștíri si fapte avoritice ÎMPRUMUTUL extern. — Speranțele guvernamentalilor. — In cercurile financiare liberale se afirmă că au crescut în mod considerabil șansele unui mare im­prumut extern. Știrile care sosesc din Londra, și din Paris, ar fi veru­t guvernului că d- Vintilă Brazianu a avut prilejul să constate o m­i­ bună atmosferă în lumea financiarilor apuseni, de­cât acea pe care a găsit-o in recen­ta sa călătorie. Aceleași cercuri financiare în le­gătură cu conducătorii liberali, sunt totuși îngrijorate de­ impresia puțin favorabilă pe care o vor face in străinătate știrile privtoare la starea de asediu. Guvernul nu înțe­lege, după câte știm, să generali­zeze acest regim exceptional, de­cât atunci când îl va socoti absolut necesar. Guvernamentalii socotesc însă că această chestiune nu va împe­­dica mersul favorabil al convorbi­rilor și că împrumutul extern va fi obtinut de astă dată. IN CE NE PRIVEȘTE AVEM MO­TIVE FOARTE SERIOASE SA PU­NEM LA MARI IIDOELI ILUZII­LE LIBERALE. Adevărul se grăbește să desmin­tă faptul că în consiliul de miniștri de est, s'a discutat aplicarea stă­­rei de asediu In toată țara-Afirmăm din nou că chestiunea întinderei stărei de asediu în toa­tă țara a fost discutată și mai mult ea a fost cerută de către autorită­țile militare.­­ Guvernul nu a abandonat ideia ex­tinderei stărei de asediu, ci a ho­tărât ca această măsură să fie a­­plicată la momentul oportun. Chestiunea Șomajului a îneput să interesese cam târziu guvernul. Este un lucru în­deobște cunoscut, că mai toate fabricile și marile in­dustrii au concediat mii de lucră­tori. In consiliul de miniștri d. ge­neral Văitoianu ministrul comu­­municațiilor, discutând această chestiune, a răspuns că nu este de ajuns să dai de lucru fabricilor­­ci să și achiți tot ce lucrezi. Și în acest scop d-sa cită cazul societă­ții Reșița care are de încasat pen­tru lucrări efectuate Statului, su­ma de 500 milioane și pe care nu i-a primit până acum cu toate in­tervențiile făcute. După ministrul comunicațiilor, șomajul în industrie se clatorește în mare parte Și faptului că sta­tul nu -Și achită datorite către par­ticilari. Ministerul Cultelor ne trimite spre publicare următorul comunicat: Ministerul Cu­ltelor ține să aducă la cunoștință că textul Concordatu­lui, publicat de ziarul „Lupta ” de la 31 iulie, nu e site acel al proiectu­­lui de Concordat redactat la Roma pe baza tratativelor urmate acolo intre delegatul guvernului român și Vatican și asupra căruia se tratează încă. Comisiunea Interimară a Capita­­lei va lua astăzi in discuție modifi­carea tarifelor la trăsuri și automo­bile Față de protestul unanim, s’a ho­tărftt ca deocamdată să remâe actua­lele prețuri Regimul grâului Am anunțat cri­­t că guvernul va decide în consiliul de miniștrii noul regim al grâului și al făinei Primăria Capitalei a propus cum am anunțat, ca să se oprească prin taxe fixate la scurte intervale, după prețul mondial, un export prea in­tens, care ar secătui țara de acest produs. Această soluție, propusă de d. M. Berceanu, a fost acceptată de guvern, — și ieri, s'a decis defini­tiv ca taxele să fie urcate până la 45 mii lei vagonul de grâu. Chiar cu această măsură, grâul românesc va putea­­ exportat căci piețele consumatoare duc mare lipsă de pâine, — iar recolta statelor producătoare din lume, nu este prea abundentă. Soluția guvernului va a­vea ca urmare vii protes­tări din partea agriculto­rilor mari și mici. Ori­cât se caută să se mențină un preț artificial al pâinei,­­ avantagiile pentru populație sunt e­­f­em­­ere. Foarte curând pâinea va lipsi cu desăvâr­șire, dacă va continua po­litica prețului forțat al pâinei și al grâului. Căci producătorii — și guver­nul știe bine acest lucru, — obțin beneficii mult mai mari cultivând un loc de grâu, cereale care nu sunt puse sub regimul ju­mătăților de măsuri. Speranțele oficialității că prin mărirea taxei de export, grâul își va fixa prețul în jurul sumei de 70.000 lei vagonul, nu sunt prea îndreptățite. In piețele noastre de cereale transacțiile au urcat pre­­țul­ până la 00 mii lei, și din spusele oamenilor competenți, este aproape sigur că în curând grâu se va vinde cu 100.000 lei vagonul. O scumpire a pânnei este de așteptat, prin urmare, și dacă se va produce a­­cest fapt, este evident că măsurile guvernanților nu au fost prea fericite. ORELE 12 Comuniștii din toată ț­ra sa întrunise la­­ uștini . Dar poliția le-a turburat consfătuirea­­ Numai d. Dobrogeanu-Gh­erea a scăpat După ce guvernul a hotărât să pu ® tn aplicare starea de asediu, desfiin­­țând organizațiile comuniste, con­ducătorii acestora au decis ținerea unei consfătuiri in vederea nouei tactice Ce urmează să o adopte In acest scop printr’o convocare se­­cretă, au fost chem­a­ți la Bușteni de către d. Dobrogeanu-Gherea delegați dîn toate punctele țarei Nebănuînd că pot fi observați la Bușteni, reprezentanții organizații­­lor comuniste au ținut această con­sfătuire secretă, in care se pune la cale modul cum organizațiile comu­niste trebue să reacționeze față de starea de asediu pr intre multe din cele propuse, a fost și trecerea la acțiunea directă propunere care a fost susținută de către delegatul Basarabiei­­ In momentul când delegații comu­niști deliberau asupra atitudinei de adoptat, au fost surprinși de poliție și arestați Numai Inițiatorul acestei consti •­turil d Dobrogeanu-Gherea a reușit să fugă, și nu a fost încă prins până in momentul de față. Ceilalți delegați comuniști au fost arestați și aduși eri dimineață in Capitală La primele cercetări, comuniștii a­­restați au făcut mărturisiri com­plecte asupra celor puse la cale Tot aceștia au mai declarat, că Inițiativa acestei consfătuiri a luat-o d Gherea, care concepuse Întregul plan de acțiune al mișcărei com­u­niste. | ii ■ ------------------------­ Conferința mm Londra a Formula de aroiti • a Franței Se discută planul evacuării militare a Ruhrului Londra, 31. (llador). — Experții francezi au redactat textul procetu­­lui lor pe care lau prezentat comi­­siunei de despăgubiri. Propunerea franceză se caracterizează prin ac­ceptarea unui arbitraj când dele­gații­­ ommunci reparat turcilor nu se pot înțelege privitor la constata­rea neîndeplinirilor îndatoririlor germane și când industriașii ger­mani nu vor executa contractul pri­vitor la prestațiunile în natură. 0. Macdonald aprobă formula franceză LONDRA. 31. (Rador) — Șefii de­­legațiunilor împreună cu d-nl. Hy­mans, Clementel și baronul Haya­­shi. s‘au ocupat cr­­ca lucrările pri­mei comisiuni S‘a discutat și pro­punerea delegației franceze, care ce­re să se recurgă la arbitraj in caz când nu se poate ajunge la un a­­cord unanim asupra chestiunilor tn litigiu. Se va apela la trei arbitrii dintre care unul trebuie să fie ame­rican Această propunere ca­r nu are încă un Caracter definitiv este con­formă cu stipulațiile tratatului și se bucură de aprobarea d-lui Mac­don­aici Expertul englez Fisher ca­e pregă­tea un proect analog s'a întâlnit cu expertul francez Aaron pentru a sta­bili un text comun. Acceptarea acestei formule de tran­sacție francezii o pun în legătură cu satisfacțiile pe care le aș­ea­ză­­de la a treia comisiune tn chestia prestațiunilor în natură cari trebue să fie garantate de către Reich * LONDRA, 31. (Rador) — Delega­ții comisiunei r­eparațiunilor au so­sit la Londra și vor ține mâine șe­dință oficială Cum înțelege d. Herriot arbitrajul Londra 31 (Rador).­­ Șefii de­legaților au decis să trimeată tex­tul francez al propunerei transac­țion­ale, care prevede arbitraj ge­neral pentru executarea planului Dawes, comisiunei de despăgu­biri și comisinei de transformări pentru ca fiecare să se ocupe cu partea ce-l interesează din memo­rul francez în ședința șefilor dele­­gațiunlor d. Herriot a scos în relief că propune­rea transacțională privi­toare la arbitraj, trebue să se aplice nu numai față de un dezacord în sânul comisiiei repa­­rațiunilor în ce privește neîndeplinirea îndatoriri­lor germane, dar și în caz când se vor ivi dificultăți în ce privește livrările în natură precum și în caz când se vor ivi neînțele­geri relative la chestiu­nea transferării plăților germane. D-l Herriot a căutat să înlăture orice echivoc o,­răzând că Franța nu nu­trește gânduri ascunse de anexiune, ea dorește insă ca Germania să dea o pro­bă indiscutabilă a bunei sale voințe punând în re­plicare planul Hawes. Pla­sarea împrumutului de SOO milioane mărci aur, va fi pentru noi primul îndemn de-a rectifica zo­na noastră de ocupație. E­vacuarea se va produce sucessiv în legătură cu îndeplinirea obligațiilor germane. Evacuarea militară a Ruhrului londra 31 (Rador).­­ Experții militari francezi și belgieni asistați de ex­perții italieni precum și de câțiva ingineri și di­plomați s-au ocupat sub preșidenția d-lui Seydoux cu planul evacuării mili­tare a Ruhr­ului. Planul evacuării se va efectua in acelaș sens ca și planul evacuării economice adop­tat de conferință. Acest plan însă va fi subordo­nat îndeplinirei obliga­țiunilor germane relative la căile ferate și la obli­gațiunile industriale. Cursul leului al devizelor 1 A/S Zurich Brecoft. Polarul 19.89 Paris latsal Paris 8.60 232 jum. București 11.85 lei un franc francez la București Lira 87.55 fr. Paris 1A9B Ini Hilf. Du­mwack Lira italiană 86 franci la Paris 1012 lei suta de lire

Next