Neamul Românesc, august 1924 (Anul 19, nr. 171-196)
1924-08-01 / nr. 171
Muncă pîndită Cutare om muncește din greu la cîte o operă folositoare erii și neamului său. Un preot care-și caută de slujbă—ce-ari dacă am zice, părinte episcop din cutare Scaun, și un protopop?—, un student lucrează la o grea operă în străinătate — să zicem, la Paris, Imalt Preasfințite fiindcă acel student e un cleric, un administrator se devotează datoriilor sale, un militar manifesta iubire pentru nobila sa carieră. Lucruri frumoase și rare. Omul se face din toată inima, și nU așteaptă nici o recompensă. Dar iată că recompensa vine. Cutare politician are un client care rivnește la locul muncitorului, unde rîvnitorul nu poate și nu vrea să muncească. On în familia cutaruia este o persoană care ar face bucuros studii la Paris. Ori avantagiile unei situații de conducere surîd unui partid care vrea să-și asigure monopolul politic în județul cutare. Și atunci, imediat, lovitura cade. A munci într'o țară unde munca nu înnalță și nu onorează decit rare ori, e o faptă care nu se poate răbda în de ajuuns. De ce nu am tolera o De ce la fiecare pas s’ar simți pîndit acela care nu face decît să-și cheltuiască siiințile pentru alții? De ce am distruge în pătura parvenitismului puținele porniri către bine care, în chip eroic, se mai mențin ? Cei ce fac altfel să-mi răspundă: de ce? N. IORGA Ofensiva sovietică Internaționala comunistă va deține puterea în Rusia Ofensiva sovietică în Balcani — sub forma unei propagande care este tot mai amenințătoare și mai primejdioasă, a început să preocupe și aliații noștri occidentali. Articolul din „Times", organ care reflectează opiniunea engleză în marele chestiuni internaționale, dovedește că această îngrijorare a crezut necesar să se manifeste și sub forma unor asigurări categorice pentru Statele din Balcani. ..Există motive serioase — spune TIMES — ca marile puteri să iasă DIN ATITUDINEA LOR PASIVA ȘI SA DEA UN AJUTOR STATELOR BALCANICE PENTRU ÎNLĂTURAREA PERICOLULUI“. Este cu atât mai caracteristic limbajul acesta, venind din Anglia unde recunoașterea de jure a Sovietelor s'a făcut pe baza unor garanții ulterioare care se întârzie a se da, dovadă că negocierile tratatului anglo-rus nu mai ajung la nici un sfârșit... ” Fapt este că transformările puse la cale și organizația internă a guvernului Sovietic explică intensificarea unei propagande, pe care primejdia unui dezastru economic o face și mai aprigă- Sovietele nu mai sunt sigure- O nouă foamete poate să aducă teribile convulsiuni interne. Deslănțuirea unor tulburări comuniste în afară de hotare le-ar atrage un nou prestigiu înăuntru? Par să o spere. Or cum din presa oficială sovietică reese că în viitorul apropiat activitatea Internaționalei Comuniste de la Moscova va lua o desvoltare mai largă și mai activă ca până acuma. Aflăm că o serie de institute importante sovietice ca biroul politic al poliției sovietice și secțiunea de operații a Marelui Stat Major al armatei roșii vor fi supuse controlului secțiunei politice a Internaționalei Comuniste. De aici înainte toate hotărârile de caracter politic serios, întreprinse de către guvernul sovietic, se vor discuta în prealabil de această secțiune politică a comitetului. Astfel guvernul sovietic pierde cu desăvârșire ultima aparență de un guvern care reprezintă interesele populațiunei de pe cuprinsul fostei Rusii, devenind o simplă unealtă în mâinile Internationale Comuniste. Primind mâine pe cele mai importante instituții sovietice ca armata, poliția și finanța, comitetul internaționalei comuniste devine tinuj in zi mai agresiv. Tot mai des se vorbește printre Conducătorii comitetului că, „dolce farminte“ -le Rusiei sovietice dăunează prestigiul său în massele comuniste străine, că astfel se slăbesc puterile partidelor comuniste din străinătate care luând însele inutialiva se distrug in sfârșit, se zice că această stare de lucruri poate distruge partidul comunist guvernant din Rusia de la problema principală, revoluțiunea mondială. E bine de ținut seama că conducătorii bolșevici, cum se vede din discursurile acestora la ultimul congres comunist de la Moscova, socot conjuctura internațională ca foarte oportună pentru întinderea activitătii și a influenței Internaționalei comuniste. Bolșevicii se gândesc foarte serios la lărgirea limitelor influenței lor și, probabil, în prezent își aleg locul loviturei definitive- Criza gravă alimentară prin care trece Rusia sovietică (recolta compromisă complet) deasemena contribue precum spuneam mai sus, la creștera tendințelor agresive. Conducătorii Internaționalei comuniste, cari niciodată nu luau în seamă interesele Rusiei înțeleg că slăbirea treptată a Rusiei Sovietice o va aduce în mod fatal la o astfel de stare, încât influența ei asupra mersului mondial al lucrurilor va deveni minimală. Pentru aceasta comitetul executiv al Internaționalei comuniste caută să forțeze lucrurile, intenționând o ieșire activă a Rusiei sovietice pentru lărgirea zonei comuniste și ridicarea entuziasmului comunist militant. Unificarea și concentrarea activităței interne și externe ale guvernului sovietic în mâinile Internaționalei comuniste se prezintă ca primul pas pentru atingerea scopului comunist cardinal; revoluțiunea mondială. V. S. EGITCOURI Politice De câte ori se aduce pe câmpiile de luptă, prinos de cinste eroilor noștri căzuți pentru tară, oficialitatea liberală se grăbește să lipsească. Să creadă oare, că prezența ei ar constitui o pată discordiantă, și penibilă. * iaxul d-lui Averescu descrie pe “ lordul Curzon, fost ministru de externe al Marii Britanii, drept un mare ahtiat de putere. Avtm ți noi aci pe cineva care define recordul în această privință: este insiuși d, Averescu. Oare de aceea pretind unii că este cam... Curzon. tn politică? Diverse așa a oferit, de curând, un pre ■miu, intr’un concurs care are de scop „să facă mai castă moda femenina“. Concursul acesta a avut loc sub auspiciile „Ligei catolice a femeilor italiene“, care face în toate parohiile o propagandă activă în vedere de-a convinge femeile catolice că moda rochilor decoltate și a mânecilor scurte este stupidă și barbară. OConcordatul cu Vaticanul la ministerul de externe s’au întrunit astăzi dimineață d-nii miniștri Duca, Mârzescu, Lepădatu și d. C. Banu, care a venit dela Roma ca protocolul Concordatului S'au luat in discuție punctele principale cari nu pot fi acceptate de guvern și s’a hotărât redactarea unor contrapropuneri. în M:. Regele în Banat M . Regele a făcut o excursie cu automobilul in Banat și a vizitat localitatea Baliga, fiind oaspetele d-lui Mocsony, maestrul vânătorilor Regale, .Democrația' iHmedi. Fără nici un gând de polemică — dar pentru clarificarea necesară față de opinia publică a unor atitudini nițel cam obscure, ne exprimăm nedomlnirile ce urmează: Ce rost are amestecul ..democrație!^ — acea cu care ne amurzesc unii. — In rezolvarea Intereselor naționale? De ce democrația română, de o pildă, trebue să accepte cu satisfacție concesiunile care s’ar face Germaniei, acea Germanie de pe urma căreia suferim atât și azi, — și care, cu cât va fi mai puțin constrânsă, cu atât se va eschiva mai mult de la Îndatoririle ei. — și deci va fi iarăși gata mâine in aspirațiile ei de revanșă ? De ce abdicarea rezistenței a-lui Harriet la Londra, ar însemna: — după expresia Adevărului — „triumful politicei de stânga”? Oare o anumită ..democrație” trebue să sacrifice unui pacifism pe care tocmai Germania nu-1 vrea și nu-1 practică. — Însăși garanțiile prin care s’a creat politică și geografică, noua întocmire a Europei de după război? Și ca o ultimă nedomlire, de ce Adevărul, publicând cu litere grase telegrama prin care Daily Telegraph anunță înclinarea d-lui Herriot, nu publică și depeșa acestuia către Camera franceză, asigurând-o că nu va îngădui știrbirea drepturilor Franței ? Cititorii confratelui nostru — foarte numeroși — sunt numai de acela cari ar admite asemenea curioase demersuri, și pe care nu-i tulbură și mai curioasele,11111'’ ce par indispensabile unei anumite ..democrații“ naționale ? ......................................... lin incident anglo-ius din Anglia refuză extrădarea studentului român care a tras asupra consulului nostru din Londra Londra, SD (Rador). Ziarul „Daily Mail" află că deoarece s'a apelat la concursul poliției engleze, ministerul de externe englez n'a acceptat cererea guvernului român ca studentul român învinuit de a fi atentat împotriva consulului român, în localul legațiunei române la 9 Septembrie, să fie extrădat și judecat în Ilomnâia. Deoarece guvernul român, după cum se crede, este hotarât să apere principiul exteritorialității de care se bucură legațiunea, se examinează propunerea de a apela la corpul diplomatic din Londra pentru tranșarea acestei chestiuni, a» țemn&d Gazda ridicolului Filmul Terente alternând cu acela al ,,Mânei ciminute continuă să țină afișul actualității.,, iată ceea ce se poate numi filmt în serie. Fabricanții de subiecte pentru cimena ca și aceia ai romanelor de foileton aranjează astfel ca personajul principal să fie simpatic și să iasă totdeauna bine la epilog... Desigur nici guvernul nici ziarele de informațiuni, care au pagini întregi despre „Regele bălților" n'au inventat pe Terente. Darr și inefabila „autoritate" și presa se întrec in a-i fabrica o legenda. Și legendele sânt mai totdeauna simpatice. Terente nu mai e nici asasinul de altă dată nici tâlharul de azi, nici îndrăznețul împotriva căruia sânt neputincioase forțele combinate ale stăpânirei. Imaginația populară, lesne surexcUabilă, începe a-i da aspectele vechilor haiduci, deveniți eroi naționali. Și numărul Terenților crește... „Regele bălților este proclamat neadrestabil din cauza bălței... Iată însă că un anume Tomescu terorizează acum valea Prahovei și de la Câmpina la Predeal nu se vorbește decât despre isprăvile lui. Deunăzi directorul unui hotel din Sinaia povestea cum patru clienți ai săi, plecați la 11 noaptea cu automobilul, au fost opriți la cotul unui podeț lângă Comarnic, unde se trece la pas, dezarmați, desbrăcați, jefuiți și trimiși pe jos la Sinaia, întrucăt le plesnise și cauciucurile de la mașină. Era Tomescu, care umblă îmbrăcat în uniformă de ofițer, de diverse grade, ca și cum ar dispune de o întreagă garderobă militară... O fi no fi, fapt e că nimeni nu mai circulă noaptea pe șoseaua reședinței de vară a Regelui, cutreerată zilnic de automobilele celor mai de seamă personalități indigene și străine. Mâine-poimărie Tomescu va fi ,,Regele munților’”. Și în acest timp stăpânirea este gazda ridicoluluitt mm ULTIMA ORA conferință. Redactorul diplomatic albit să anunțe că d .Herriot „s’a decis stângei'", — ca și cum ar fi vorba sunt în joc interesele naționale ale cer e dispus să adere la sugestiunile negocierilor cu Germania. Dar în parlamentului, la Paris, că delegați cherilor toate siguranțele legitime, NU SE ADUCA VR’O ȘTIRBIRE SAILES ȘI NICI DREPTURILOR De fapt, și aceasta explică și dificultățile din ultimul timp o bancderență față de delegați. Este de necontestat faptul, că Dawes nu se poate îndeplini, căci împrumutul inițial nu reușește. Era bancherii englezi și americani și necesare. Dar s'a întâmplat că banează a negocierilor, direcția politică ocupările lor particulare și unitate politice ale unora din cererile lor, anumite concesiuni, s'ar lovi la ele puternică ! Ce ar rămâne din niște ministerele ! Iată dificultăți de situațiune... In comunicatul pe care noul ministru de externe al Iugoslaviei d. Vojislav Marincovici l-a dat presei, — și pe care îl publicăm în altă parte, — se spune, că „politica externă nu poate să fie modificată în fond printr’o schimbare de guvern. Modificări pot avea loc numai în ce privește modalitățile și metodele”. Nu ne îndoim că cordialitatea raporturilor dintre statele Micei Antante, consolidat la conferința din Fraga, va fi cu aceiași prietenie păstrată. Nouă propuneri franceze vor fi supuse conferinței din Londra atât in privința neindeplinirei îndatoririlor germane cât și asupra evacudiei Ruhrului și invitărei Germaniei la ziarului Daily Telegraph s’a și grăi să se întoarcă definitiv la politica de o ,,stângă" sau o „dreaptă" când unei țări — și că premierul franenglez e în privința evacuărei și a aceiași zi d. Herriot a telegrafiat unea franceză „căutând să dea ban VEGHEAZA IN ACELAȘ TIMP LA NICI TRATATULUI DE LA VERFRANȚEI“. stagnarea lucrărilor conferinței, și deri au avut acum in urmă prepons fără un acord cu bancherii planul nu poate fi pus in funcțiune, dacă deci indispensabil să fie consultați să se dea acestora toate garanțiile berii au reușit să ia, în ultima a conferinței. Or, absorbiți de prevale nu-și dau seama de consecințele Dacă guvernele cărora s'au smuls acasă de o rezistență națională decizii, care a doua zi ar răsturna ștíri si fapte avoritice ÎMPRUMUTUL extern. — Speranțele guvernamentalilor. — In cercurile financiare liberale se afirmă că au crescut în mod considerabil șansele unui mare imprumut extern. Știrile care sosesc din Londra, și din Paris, ar fi verut guvernului că d- Vintilă Brazianu a avut prilejul să constate o mi bună atmosferă în lumea financiarilor apuseni, decât acea pe care a găsit-o in recenta sa călătorie. Aceleași cercuri financiare în legătură cu conducătorii liberali, sunt totuși îngrijorate de impresia puțin favorabilă pe care o vor face in străinătate știrile privtoare la starea de asediu. Guvernul nu înțelege, după câte știm, să generalizeze acest regim exceptional, decât atunci când îl va socoti absolut necesar. Guvernamentalii socotesc însă că această chestiune nu va împedica mersul favorabil al convorbirilor și că împrumutul extern va fi obtinut de astă dată. IN CE NE PRIVEȘTE AVEM MOTIVE FOARTE SERIOASE SA PUNEM LA MARI IIDOELI ILUZIILE LIBERALE. Adevărul se grăbește să desmintă faptul că în consiliul de miniștri de est, s'a discutat aplicarea stărei de asediu In toată țara-Afirmăm din nou că chestiunea întinderei stărei de asediu în toată țara a fost discutată și mai mult ea a fost cerută de către autoritățile militare. Guvernul nu a abandonat ideia extinderei stărei de asediu, ci a hotărât ca această măsură să fie aplicată la momentul oportun. Chestiunea Șomajului a îneput să interesese cam târziu guvernul. Este un lucru îndeobște cunoscut, că mai toate fabricile și marile industrii au concediat mii de lucrători. In consiliul de miniștri d. general Văitoianu ministrul comumunicațiilor, discutând această chestiune, a răspuns că nu este de ajuns să dai de lucru fabricilorci să și achiți tot ce lucrezi. Și în acest scop d-sa cită cazul societății Reșița care are de încasat pentru lucrări efectuate Statului, suma de 500 milioane și pe care nu i-a primit până acum cu toate intervențiile făcute. După ministrul comunicațiilor, șomajul în industrie se clatorește în mare parte Și faptului că statul nu -Și achită datorite către particilari. Ministerul Cultelor ne trimite spre publicare următorul comunicat: Ministerul Cultelor ține să aducă la cunoștință că textul Concordatului, publicat de ziarul „Lupta ” de la 31 iulie, nu e site acel al proiectului de Concordat redactat la Roma pe baza tratativelor urmate acolo intre delegatul guvernului român și Vatican și asupra căruia se tratează încă. Comisiunea Interimară a Capitalei va lua astăzi in discuție modificarea tarifelor la trăsuri și automobile Față de protestul unanim, s’a hotărftt ca deocamdată să remâe actualele prețuri Regimul grâului Am anunțat crit că guvernul va decide în consiliul de miniștrii noul regim al grâului și al făinei Primăria Capitalei a propus cum am anunțat, ca să se oprească prin taxe fixate la scurte intervale, după prețul mondial, un export prea intens, care ar secătui țara de acest produs. Această soluție, propusă de d. M. Berceanu, a fost acceptată de guvern, — și ieri, s'a decis definitiv ca taxele să fie urcate până la 45 mii lei vagonul de grâu. Chiar cu această măsură, grâul românesc va putea exportat căci piețele consumatoare duc mare lipsă de pâine, — iar recolta statelor producătoare din lume, nu este prea abundentă. Soluția guvernului va avea ca urmare vii protestări din partea agricultorilor mari și mici. Oricât se caută să se mențină un preț artificial al pâinei, avantagiile pentru populație sunt efemere. Foarte curând pâinea va lipsi cu desăvârșire, dacă va continua politica prețului forțat al pâinei și al grâului. Căci producătorii — și guvernul știe bine acest lucru, — obțin beneficii mult mai mari cultivând un loc de grâu, cereale care nu sunt puse sub regimul jumătăților de măsuri. Speranțele oficialității că prin mărirea taxei de export, grâul își va fixa prețul în jurul sumei de 70.000 lei vagonul, nu sunt prea îndreptățite. In piețele noastre de cereale transacțiile au urcat prețul până la 00 mii lei, și din spusele oamenilor competenți, este aproape sigur că în curând grâu se va vinde cu 100.000 lei vagonul. O scumpire a pânnei este de așteptat, prin urmare, și dacă se va produce acest fapt, este evident că măsurile guvernanților nu au fost prea fericite. ORELE 12 Comuniștii din toată țra sa întrunise la uștini . Dar poliția le-a turburat consfătuirea Numai d. Dobrogeanu-Gherea a scăpat După ce guvernul a hotărât să pu ® tn aplicare starea de asediu, desființând organizațiile comuniste, conducătorii acestora au decis ținerea unei consfătuiri in vederea nouei tactice Ce urmează să o adopte In acest scop printr’o convocare secretă, au fost chemați la Bușteni de către d. Dobrogeanu-Gherea delegați dîn toate punctele țarei Nebănuînd că pot fi observați la Bușteni, reprezentanții organizațiilor comuniste au ținut această consfătuire secretă, in care se pune la cale modul cum organizațiile comuniste trebue să reacționeze față de starea de asediu pr intre multe din cele propuse, a fost și trecerea la acțiunea directă propunere care a fost susținută de către delegatul Basarabiei In momentul când delegații comuniști deliberau asupra atitudinei de adoptat, au fost surprinși de poliție și arestați Numai Inițiatorul acestei consti •turil d Dobrogeanu-Gherea a reușit să fugă, și nu a fost încă prins până in momentul de față. Ceilalți delegați comuniști au fost arestați și aduși eri dimineață in Capitală La primele cercetări, comuniștii arestați au făcut mărturisiri complecte asupra celor puse la cale Tot aceștia au mai declarat, că Inițiativa acestei consfătuiri a luat-o d Gherea, care concepuse Întregul plan de acțiune al mișcărei comuniste. | ii ■ ------------------------ Conferința mm Londra a Formula de aroiti • a Franței Se discută planul evacuării militare a Ruhrului Londra, 31. (llador). — Experții francezi au redactat textul procetului lor pe care lau prezentat comisiunei de despăgubiri. Propunerea franceză se caracterizează prin acceptarea unui arbitraj când delegații ommunci reparat turcilor nu se pot înțelege privitor la constatarea neîndeplinirilor îndatoririlor germane și când industriașii germani nu vor executa contractul privitor la prestațiunile în natură. 0. Macdonald aprobă formula franceză LONDRA. 31. (Rador) — Șefii delegațiunilor împreună cu d-nl. Hymans, Clementel și baronul Hayashi. s‘au ocupat crca lucrările primei comisiuni S‘a discutat și propunerea delegației franceze, care cere să se recurgă la arbitraj in caz când nu se poate ajunge la un acord unanim asupra chestiunilor tn litigiu. Se va apela la trei arbitrii dintre care unul trebuie să fie american Această propunere car nu are încă un Caracter definitiv este conformă cu stipulațiile tratatului și se bucură de aprobarea d-lui Macdonaici Expertul englez Fisher cae pregătea un proect analog s'a întâlnit cu expertul francez Aaron pentru a stabili un text comun. Acceptarea acestei formule de transacție francezii o pun în legătură cu satisfacțiile pe care le așeazăde la a treia comisiune tn chestia prestațiunilor în natură cari trebue să fie garantate de către Reich * LONDRA, 31. (Rador) — Delegații comisiunei reparațiunilor au sosit la Londra și vor ține mâine ședință oficială Cum înțelege d. Herriot arbitrajul Londra 31 (Rador). Șefii delegaților au decis să trimeată textul francez al propunerei transacționale, care prevede arbitraj general pentru executarea planului Dawes, comisiunei de despăgubiri și comisinei de transformări pentru ca fiecare să se ocupe cu partea ce-l interesează din memorul francez în ședința șefilor delegațiunlor d. Herriot a scos în relief că propunerea transacțională privitoare la arbitraj, trebue să se aplice nu numai față de un dezacord în sânul comisiiei reparațiunilor în ce privește neîndeplinirea îndatoririlor germane, dar și în caz când se vor ivi dificultăți în ce privește livrările în natură precum și în caz când se vor ivi neînțelegeri relative la chestiunea transferării plăților germane. D-l Herriot a căutat să înlăture orice echivoc o,răzând că Franța nu nutrește gânduri ascunse de anexiune, ea dorește insă ca Germania să dea o probă indiscutabilă a bunei sale voințe punând în replicare planul Hawes. Plasarea împrumutului de SOO milioane mărci aur, va fi pentru noi primul îndemn de-a rectifica zona noastră de ocupație. Evacuarea se va produce sucessiv în legătură cu îndeplinirea obligațiilor germane. Evacuarea militară a Ruhrului londra 31 (Rador). Experții militari francezi și belgieni asistați de experții italieni precum și de câțiva ingineri și diplomați s-au ocupat sub preșidenția d-lui Seydoux cu planul evacuării militare a Ruhrului. Planul evacuării se va efectua in acelaș sens ca și planul evacuării economice adoptat de conferință. Acest plan însă va fi subordonat îndeplinirei obligațiunilor germane relative la căile ferate și la obligațiunile industriale. Cursul leului al devizelor 1 A/S Zurich Brecoft. Polarul 19.89 Paris latsal Paris 8.60 232 jum. București 11.85 lei un franc francez la București Lira 87.55 fr. Paris 1A9B Ini Hilf. Dumwack Lira italiană 86 franci la Paris 1012 lei suta de lire