Neamul Românesc, septembrie 1924 (Anul 19, nr. 197-221)

1924-09-02 / nr. 197

Prolelia Ini Tenllil Fistier in expunerea, interesantă, despre rosturile și vicisitudinile poporului săsesc pe care ni-a făcut-o la cursurile de vară din Valenii-de-Munte, profesorul brașovean Rösler, el a dus în­­nainte către sfirșit cuvintele prin care vechiul său profesor de la Marburg, Theobald Fischer, anunța, cu o vedere clară ca a unui profet, alcătuirea, neapărată, apropiata, a României unite. Țiind samă de mersul apelor, care îndreaptă mersul popoarelor, cunoscutul geograf german, neascultînd în con­vingerile lui științifice de cerințile trecătoare ale diplomațiilor oarbe, prevestia vremea cînd teritoriul va hotărî de viața oa­menilor ce locuiesc pe dînsul. El vedea in prigonirile ungurești, așa de nedibace, doar încă un mijloc de a grăbi îndeplinirea lucrurilor ce nu se pot evita. Și închipuirea lui zara pe re­gele Romînilor așezat ca stâpîn în vechea cetate a Brașovului. Acei cari mai visează și sînt mulți 1 — de restabilirea Ungariei milenare se silesc pe ei înșii a crede că tot ce s'a întimplat nu e decit un joc al hasardului, care face și des­face. Cuvintele învățatului german li-ar trebui repetate cît mai des, pentru ca și ei sa se plece înnaintea realităților ine­xorabile. N. IORGA Partide și colaborări Avem cu toți în minte imaginea României politice dinainte de răz­boi. Două partide mari, unul repre­zentând mai ales marea proprie­tate rurală, celalt burghezia avută ei cari nu se deosebeau prea mult nici prin metode nici prin pro­grame, canalizau toate energiile ei valorile și cu o statornică regula­ritate alternau la guvern. In cei B—4 ani de opozițiune, cari prece­dau fiecare guvernare, partidul selecționa și clasifica diferitele e­­lemente componente, în așa fel, că la luarea guvernului, fiecare indi­vid, de la șef până la umilul agent își avea locul indicat, fixat, asi­gurat. Și cum pentru dobândirea unei situațiuni, pentru punerea în va­loare a însușirilor fiecăruia, nu era altă cale, de­cât acea a celor două partide tradiționale, în chip necesar, toate elementele de luptă, trebuiau să se grupeze, după afi­nitate și interese, la unul sau la celalt. Ca urmare, unul din carac­terele celor două partide vechi, era abundența de personaltăți poli­tice de mâna întâi, de care dă­deau dovadă. Trecând în revistă, diferitele guverne, ce s-au succe­dat în România Mică, suntem im­presionat de numărul mare al oamenilor de seamă și de talent, ce întâlnim. Situațiunea de mi­nistru, cu care cei mai mulți din actualii oameni de Stat, vor să de­buteze în viața publică, era pe a­­tunci țelul greu de atins al unei lungi și încercate cariere. Dacă privim iarăși România Ve­che, dintr’un punct de vedere, sun­tem surprinși de simplitatea pro­blemelor ce se puneau oamenilor de guvern, de atunci. Politica își avea regulile sale, făgașul său, admise de toți, de îa care nu se a­­bătea nimeni. In afară, un sistem de alianțe, veșnic acelaș, care asigura o rela­tivă liniște; înăuntru grija de a avea un buget echilibrat și de a ameliora pe cât posibil vechile a­­șezări, fără a nemulțumi pe ni­meni, — operațiuni ce depindeau mai mult de recolta anului în curs, decât de meritul unui ministru, — acestea erau problemele ce intere­sau pe atunci pe ocârmuitori. E drept că se mai simțea o vagă și nedeslușită preocupare, pentru soarta țărănimei; se auzea, din când în când, câte un glas răzleț— pierdut curând în pustiul indife­renței generale — vorbind, în grai nepriceput, de Mizeria de la sate; se auzea câte un partid, făcând la Dacia, în nevroza unei prelungte opoziții, solemne declarații de transformări radicale și repezi. Dar, faptul nu era luat în serios de nimeni, era uitat repede și nu preocupa pe guvernanți de­cât poate numai din punctul de ve­dere al efectului de moment sau oratorie. In asemenea condițiuni, guver­narea în general devenea facilă, iar pentru spiritele ascuțite, pen­tru inteligențele vii și experiențe de atunci, o jucărie. Altfel stau lucrurile astăzi: întregirea țarei, cu tot com­plexul ei de schimbări și tulbu­­rări, pune la grea încercare vred­nicia omului de guvernământ, înglobarea unor populațiuni di­ferite prin limbă și religiune, prin mentalitate și suflet; nebănuite di­ficultăți valutare și surprinză­toare manifestațiuni economice; greutăți politice și sociale, inter­ne și externe; unificări și unifor­­mări de tot felul; iată probleme complexe, grave, profunde, la care omul politic e acum ținut să răs­pundă. Pe de altă parte înmulțirea gru­părilor politice prin fărâmițarea partidelor vechi și crearea altora nouă, cu idealuri și miloace dife­rite și chiar contradictorii, au a­­vut da efect împărțirea oamenilor politici în grupe și tabere exclu­dente. Astăzi e cert că coeficientul puterei de creațiune și capacității de a guverna al actualelor partide este incomparabil mai mic față de al celor de mai înainte. Cu puține vorbe s-ar sintentiza situațiune: înainte vreme două partide puternice dispunând de un număr mare de oameni de Stat în­cercați, dădeau guverne capabile, cari aveau de soluționat probleme ușoare. Astăzi, partide multe, dispu­nând fiecare de prea puține per­sonalități, — sau chiar de nici una — incapabile de a da guverne potente. Și având de soluționat problemele cele mai dificile. Și atunci chestiunea : Cum s’ar putea împăca actuala situațiune și cum s’ar putea ajunge la guverne bune ? Răspunsul e unul singur . Prin colaborarea a două sau mai multe partide, prin selecționarea ele­mentelor preponderente din mai multe grupări se vor putea obține guverne și capabile, prin meritele exponenților respectivi și virile prin încrederea masei de susțină­tori, ce vor avea la spate. Altă soluțiune nu este și mai cu­rând ori mai târziu se va ajunge la aceasta. Experiența guvernelor post­be­­lice întărește teza noastră Cele două guverne Brătianu, gu­verne de partid s’au dovedit nepu­tincioase de a stăpâni situațiile pendinte. Ministerul trecut s’a a­­rătat insuficient și a căzut, pe chestia externă, atunci în discuție, ministerul actual s’a arătat insu­ficient și va cădea, pe chestia eco­­nomică, astăzi la ordinea zilei. Iar guvernul averescu, un gu­vern de colaborare, primit cu în­doială, a rezolvit cu măestrie pro­bleme atât de grele ca pacificarea internă și înfăptuire Micei An­tante. EM. CAVALERU ECOURI Diverse L­upi circulă în Italia în jurul sa­telor de la poalele Vesuviului, ceia ce nu e de natură a încuraja pe excursioniști. Deunăzi țărani din San­ Vito erau adunați la biserica din sat la slujbă, când mai mulți lupi se prezentară la porți. Sătenii sau baricadat în biserică până au primit ajutoare- ULTIMA ORA k—$titl $s fapt« DE CE FLEACA D. C. STERE? Din acelaș izvor de unde am aflat de imi­nenta și definitiva retra­gere a d-lui Stere din par­tidul țărănist, și poate chiar din politică, — ni se dau amănunte asupra mo­tivelor rupturei dintre d-nii Mihalache, Lupu, Ualippa, de o parte, și de­putatul dela Soroca. D. Stere a avut și are despre cei trei fruntași țărăniști, păreri nu toc­mai excelente. Socotește pe d. Mihalache un „re­­dus“, și pe d. Lupu nn .,a uitat intern­“. Iar d. Hali­ppa e trecut în rândul oamenilor cu puțină ju­decată... Când s’au aflat acestea, și când s’a știut că basa­­rabenii nu urmează pe cel despre care d. Udatei Cantacuzino a spu­s cele ce a spus: — d. C. Stere a priceput că nu-i mai ră­mâne altă soluție decât să plece. In legătură cu acest fapt e pusă vizita d-lui Mi­halache la Iași, precum și eventualitatea reluărei convorbiril­or cu Maniu. Cu cât succes vor putea reîncepe tratativele, du­pă plecarea d-lui Stere, de la țărăniști, când noi și grave obstacole au fost ridicate de .,agitatul ste­ril“? Cum rămâne cu violen­țele contra naționalilor ardeleni, — începând cu d. Maniu — așa de copios administrate de ziarul d-rului Lupu? tji cum se va împăca fr­eiem d. Mihalache cu cio­coii Ardealului, cum li s’a spus dese­ori naționa­lilor în conciliabulele ță­răniste. Iată întrebări cărora plecarea d-lui Stere din grupare, nu le dă nici un răspuns... PĂRERILE LUI VANDERVELDE Fruntașul luptător socialist și om politic belgian Emile Vandervelde, fiind intervievat de către un re­dactor al ziarelor „Dimineața“ și ..Adevărul­, cu prilejul debarcarei sale la Rusciuk, a declarat cu pri­vire la chestia Basarabiei: — Cunosc chestiunea Basarabiei și am declarat mi de mult că nu mă nudoesc de legitimitatea alipirii ei la România. Afară de drepturile i­sf.ori­­ce, poporul român are asupra Basa­rabiei dreptul ce derivă din covârși­­toarea majoritate a locuitorilor de acelaș neam cu el. Știm. Insă 'n ace­­laș timp că rușii au cerut un plea­biscit, ceea ce e întotdeauna un lucru suggestiv pentru opinia mondială. „Dar m­ai știu că in Basarabia există nemulțumiri chiar printre Români. Trebuesc să vă grăbiți a le suprima, riscurile fiind prea mari. „Nu cred că Rusia ar lua asupra ci răspunderea unui conflict acut cu România pentru revendicarea Basa­­rabiei. Un asemenea conflict ar pu­­tea avea consecințe neprevăzute. Pro­testele sovietelor __ cunosc declara­țiile d-rului Racovski — au o semni­ficație principială. „Dacă problema nu poate fi clari­f fi cald net și dem­olată, luați Rusiei cel puțin mijlocul de a protesta și faceți să înceteze nemulțumirile care ar putea fi speculate“. In ce privește politica noastră externă d. Vanderwelde s’a exprimat astfel: ,fie sigur. Am față de guvernul d-lui Brătianu obligații de curtoazie ce datează dela primirea ce mi s’a făcut la Iași. Vă pot spune insă că ochii cu cari priveam guvernele răz­­boiului nu mai pot fi aceiași când boiului guvernele pfieei. Războiul a impus aproape pretutindeni gu­verne conservatoare sau guverne de concordie unanimă. Eu însumi am crezut necesar să colaborez, în râz­­boi, la guvernarea belgiană, care nu era democratică. Astăzi situația e alta. Ne-am reluat libertatea de ac­­țiune și am revenit la programele noastre. E normal deci ca, personal, să-mi rezerv aceea; libertate de a­­preciere și de opinie față de guver­nele din alte state, chiar dacă în răs­­boi le-am acordat simpatia“. ÎNTREVEDEREA DUCA-MARINCO­VICI. — Iată textul comunicatului transmis presei după întrevederea de la Liubliana intre d-nii Duca și Marincovici: „După un schimb de vederi asu­pra tuturor chestiunilor tratate an­terior, ambii miniștri au căzut de acord pentru a constata că nu există nici un motiv pentru schimbarea, ori­cât de neînsemnată, a hotărârii lor adoptate în trecut. „Deopotrivă insufle­țit de dorința strângerei legăturilor între țările lor, cei doi miniștri au decis ca de­­legații Micei Antante să lucreze de acord în toate chestiunile la ordinea zilei, în sesiunea Ligei Națiunilor. „Examinarea chestiunilor pendin­te dintre România și Jugoslavia a adus de a­semenea la o complectă concordanță de vederi. „După conferința, d-lor Duca și Marincovici a avut loc un dejun în palatul guvernamental, asistând am­bii miniștri de externe, d-nii Ema­ndi și Ciolac Antici, prefectul, subprefec­­tul și episcopul din Ljubliana. După dejun miniștrii au făcut o excursiune cu automobilul la Bled“. O telegramă IMayette anunță că Comisiunea dde despăgubiri a numit ca administrator al obliga­țiunilor Căilor Ferate germane., pe d. Delacroix dMegat principal al Belgiei, iar în funcția de co­misar al veniturilor provenite din gajuri pe d. Macfadyan, actual Secretar general al Comisiunei. D. Owen Young a acceptat să fie numit provizoriu în funcțiunea de agent general al plătilor pentru despăgubiri, în așteptarea numi­tei titularului definitiv, care în momentul de față nu poate prelua această funcțiune. Or­g­anizați­un­il­e mai tuturor județelor fiind refă­cute în urma fuziunei, pa­rtidul Naționalist al To­porului a hotărît să înceapă, în Septembrie o se­rie de întruniri miboce. VINERI, 12 SEPTEMBRIE va avea loc întruni­rea județeană din Neamț. DUMINICA 14 SEPTEMBRIE vor avea loc întru­niri în următoarele județe Mehedinți, Vâlcea, T­n­leorman, Muscel, Prahova, Râm­nicu-Sărat, Ialo­­mița, Tut­ova, Bacău, Fălcii­, Iași, Botoșani și Con­stanța. DUMINICA. 21 SEPTEMBRIE întrunirile se vor ți­ne în județele: Gorj, Romanați, Olt, Argeș, Bu­zău, Vlașc­i, Brăila Futna, Tecuci, Vaslui, Roman, Dorohoi, Fălticeni, Bazar­gic. DUMINECA 28 SEPTEMBRIE va avea loc într­u­­nirea județeană din Dâmbovița. SAMBATA, 27 SEPTEMBRIE (Ziua Crucei) va a­­vea loc prima întrunire regională la Craiova, întruniri regionale vor urma apoit DUMINICA 28 SEPTEMBRIE la Timișoara, DUMINICA 5 OCTOMBRIE la Galați DUMINICA 92 OCTOMBRIE la Cernăuți și DUMINICA 99 OCTOMBRIE la Alba-Iulia. DUMINICA 28 OCTOMBRIE va avea loc o mare în­trunire, cu delegați din toată țara, la București. Moartea unui Min­ ieri după amiază a în­cetat din viață, la locuirea­ța sa din strada Câmpî­­neanu, d. N. Mișu, minis­tru al Palatului. Moartea mult regretată a distinsului ministru al Palatului e provocată de o gravă maladie de sto­mac, din cauza căreia d. Mișu nu a mai părăsit patul de mai bine de 2 luni. * In urma dorinței expri­mate de Rege telegrafici înmormântarea va avea loc Miercuri în Capitală. D. Duca face decla­rații ziariștilor de la Liubliana BELGRAD. 1 (Rador), — înainte de plecarea d-lui Marincovici și Duca la Geneva, ministrul de ex­terne al României a declarat ziari­­știlor că este mulțumit de rezulta­tul întrevedere­ cu d-l Marincovici D-l Duca a subliniat și ultimele chestiuni pendinte intre ambele țări vecine, amice și aliate au fost rezolvate în mod amical și că un a­cord complect a fost realizat In toate chestiunile ce figurau pe pro­gramul conferinței D-l Duca a adăugat că nu s’a luat în discuție chestiunea rep­a­rațiuni­lor căci ambii miniștri de externe sunt de părere că această chestiune să fie examinată în cursul a două conferințe ulterioare ...................­»TW Incurs­iune albaneză în Grecia Athena, 1 (Rador). •—Guvernul grec a fost de mult informat că bande albaneze pregătesc o incur­siune pe teritoriul grec în scop de­ a provoca incidente în legătură cu schimbul de populație. In ulti­­mile zile a fost într’adevăr sem­nalate ivirea bandelor albaneze sub conducerea șefului Perussi. Acastă bandă a fost înconjurată lângă satul Taka și complect dis­trusă. Perussi a fost ucis și prin­cipalul său tovarăș făcut prizo­nier. Autoritățile grecești au luat măsuri severe pentru menținerea ordinei. ii m Ilii suie Plecarea d-lui Tancred Constantinescu la Paris D. Vintilă Brătianu caută complici la comercializări Actualmente se află la Paris d. Al. Constantinescu; peste 2-3 zile va fi si d. Vintilă Brătianu, Si d. Duca si d. Tancred Constan­­tinescu, care pleacă săptămâna aceasta din nou in Franța. S-ar zice. — un consiliu de mi­niștri român la Paris, dar în rea­litate altceva se ascunde sub a­­ceastă mobilizare ministerială ro­mână în Franța: e goana după capitaluri străine ! Căci o adevărată goană după capitaluri streine întreprinde a­­cum guvernul, disperat de nepu­tința contractării unui împrumut și prin aceasta conștient de sfâr­șitul zilelor sale. Și pentru ca a­­cest precipitat sfârșit să nu vină fără ca să poată culege fructele legilor spoliatoare, în special ale legii comercializării, ademenește capitaluri streine și caută com­plici peste graniță. . Acesta e substratul vizitelor mi­niștrilor români la Paris. CAMPANIA COMERCIALIZĂRI­LOR Informațiuni precisa ne-au încher­­ățit să anunțăm de acum o lună , guvernul e grăbit să cviteao­attrr întreprinderi și bunuri ale însuși ministrul Industriei in coa­­sîrul de tadwmara și cana ei­a— zilele trecute a mărturisit graba a­ceasta, cu o rară lipsă de pudoare S’au ș’a pregătit lucrările pentru câ­teva societăți și operațiuni pirate­rise fac să trasă peste noapte su­da milioane de la Stat­te taxvst. ao­­i­tăților beneficiare. (Cazul Serviciu­lui Maritim în perspectivă a topit cu S­R. D ) Este un caz. Altele se pregătesc, tot atât de banditești Si Operația cu cele 1fla milioane ale Serviciului Mariim se va re­peta, căci, în actuala criză, nici so­cietățile liberale care preiau­ bunu­­­rile Statului nu dispun de suficient capital pentru noul învestițiuni și exploatarea în mare a întreprinde­rilor com­ercializate In acest mod i­ se dă un prim fond de rulement din tezaurul public, cadou, în timp ce Industria mare și mică este expusă dezastrului, pentru că nu i se a­­­chită creanțele față de Stat Scandalul a atins marginele in­­tolerabilului, iar nerușinarea paver Baiu­ limitele cele din urmă ale batjocorei, așa începe ..campania co­mercializărilor”. GUVERNUL CAUTA COMPLICI In timp ce în țară se dedă la ase­menea banditisme, în străinătate e­mîsarii guvernului, în cap cu d Vintilă Brătianu caută compresia la adăpostul cărora să se poată pune mai târziu Invitația stăruitoare a capitalurilor străine la jefuirea Sta­tului ara și alte două scopuri : în­tâia, furnizarea capitalurilor abso­lut necesare și inexistente în țară ; apoi, asigurarea unor presiuni vii­­­­tare asupra guvernelor ce ar in­­cerca repunerea Statului in dreptă­­țile sale, descomercializarea prin lichidarea întreprinderilor, din par­tea guvernelor străine ai căror su­­puși a­u capitaliștii complici la co­mercializăiri. D. Vintilă Brătianu vrea să și a­­sigure succesul campaniei comercia­lizărilor încă înainte de deschiderea Parlamentului­ — pe care, în con­­­dițiunile dezastruoase ale pistii nu se știe dacă o apucă. — și, dacă o aru­ncă pentru că scandatei să nu is­­bucnească cu prima furie în Parla­ment Dar aceasta e socoteala de a­­ca®« * Sil ÉH Extrema revanșei germane, a­u suferit o dureroasă înfrângere.­­• Ostili aprobatei protocolului cu patru anexe, de la Londra, grupul­­ germanilor imperialiști a încercat , „ j­ „ , să terorizeze. Dovada ca extrema revanșei urmărea o lovitură, ale cărei con­secinte puteau fi însă pline de primejdii pentru Germania r­­ un radio Lafayette datat Berlin!^9^?^^ ^la­mentare si presa germana au fost mai optimiste în cursul dim­ineței Disolvarea pare mai puțin probabilă. f­­­irontiu^ra*mpeTMa^n se temeau că din alegeri vor eși în­ DRf?nATn^QppnTn^nTin D £ CI CU CELE DOUA TREIMI­­ OBLIGATORII. PROTOCOLUL DE LA LONDRA. Stresem­ann nu s'a sfiit să spună­ că ori­cine va citi dis­cursul lui Poincare va vedea că Germania a repurtat la Londra o victorie. Guvernul de la Berlin, după votul Reichstagului, a dat citiri unei moțiuni de consolație.­­ Cancelarul a citit o declarație prin care se mulțumește depu­taților cari au votat aceste legi și adauga că guvernul german nu poate si nu vrea să lase a trece momentul important de astăzi fără a proclama încă odată nevinovăția Germaniei în deslănțarea razboiului mondial. Guvernul german nu adresa o notă guvernelor streine m chestiunea provocării resboiulioi". Această demonstrație tardivă și deplasată, a fost „impusă" di antrepu­blicanii lui Ludendorff, ca o compensație platonică al vota­rii­lor pentru pianul Dawes. Manifestația aceasta tinde să dovedească îngereasca nevinovă­ție a Reichului militarist... Germania a fost o victimă... a agre­­siunei altora. Uimește atâta ipocrizie, după șase ani de la înfrângere! Și va constitui o nouă dovadă de perspicacitate și de abilitate nota care va pleca de la Berlin către guvernele străine,o notă in care Germania republicană și „democratică" va încerca, cu a­­tât de puțin succes, să scoată nevinovați pe siniștrii conducători germani din 1914 . ORELE 12 Pentru înfăptuirea planul­ui Dawes Numiri de delegat­ Paris, 1 (Rador).­­ In mod ofi­cial se anunță, că comisiunea re­­parațiunilor va proceda în curând la numirea definitivă a agentului general al plăților de reparațiuni, după cum prevede planul Dawes. Acest agent neputând intra ime­diat în funcțiune, d. Owen Joung ț va împlini funcțiunile sale ad­­interim. Comisiunea va numi pe d. Dellacroix, delegatul principal al Belgiei ca delegat în trustul de cale ferată, pe d. Nogara din par­tea Italiei în trustul obligațiunile industriale și pe Mae Fadgean , postul de comisar a veniturilor­­ provin din gajuri. Comisiunea reparat­onilor a de­cis să studieze u­n proect de reo­ganizare, pentru a înfăptui econi­mii corespunzătoare în cheltuelii ce vor rezulta din instalarea noii lor organe conform planului Di­­cs. Când și cum se vor evacua teritoriile ornate Paris 1 (Rador).­­ Con­form cu angajamentul luat de d-nii Herriot și Theunis în scrisoarea a­­dresată cancelarului ger­man la 16 August 1924, se va da ordin de evacua­rea militară a zonei Dort­mund-Horde și a terito­riilor situate în afară de Ruhr, ocupate dela tl la •­J bt* d *Frir • Odată cu evacuarea mi­litară se va proceda și la evacuarea economică a zonei. La 1 Septembrie comisiunea reparațiuni­lor va constata promul­garea legilor necesare pentru aplicarea planu­lui Dawes, și în legătă d­. aceasta va lua o hotărîre conform acordului de la Londra privitoare la eva citarea economică. La 11 Septembrie se Va ridica linia vamală între tarito­riile ocupate și cele neo­cupate. La 20 Septem­brie se vor suprima toate dificultățile de circulație între teritoriile ocupați și cele neocupate. S 9. Herriot, d. Marx SI III­ Ib­irazii­ni Paris. t. (Rador).­­ Ministrul de externe a comunicat guvernu­lui francez că n'a primit încă nici o comunicare oficială relativă la declarațiile cancelarului german privitor la responsabilitățile pro­vocării războiului. Ministrul de externe imediat ce va avea o co­­municare, va răspunde în mod o­­ficial la Berlin. De pe acuma pro­­testează în mod energic contur tezei, care este contrară nu nu­­mai evidenței faptelor, ci și tex­tului formal din tratatul de la Ver­sailles, care consideră această chestiune ca tranșată, după ex­presia d-lui Lloyd Georges de la 3 Martie 1921. Opinia publica mondială știe cu precizie, că a­cum 10 ani, Ger­mania a atacat in mod brusc Belgia, a cărei neu­tralitate trebuia s-o protejeze hanta, care a dovedit voința sa pacifică retrăgând trupele sale la 10 km. depărtare de frontieră. Negarea acestor fapte nu poate, să servească cauza pacei. Ilii Hitt! I linii lures I is liiísi Berlin 1 (Ra^or).­­ Re­­ichstagul a adoptat legile privitoare la căile ferate furi precum și celelalte legi prevăzute de planul Dawes.

Next