Neamul Românesc, septembrie 1924 (Anul 19, nr. 197-221)
1924-09-02 / nr. 197
Prolelia Ini Tenllil Fistier in expunerea, interesantă, despre rosturile și vicisitudinile poporului săsesc pe care ni-a făcut-o la cursurile de vară din Valenii-de-Munte, profesorul brașovean Rösler, el a dus înnainte către sfirșit cuvintele prin care vechiul său profesor de la Marburg, Theobald Fischer, anunța, cu o vedere clară ca a unui profet, alcătuirea, neapărată, apropiata, a României unite. Țiind samă de mersul apelor, care îndreaptă mersul popoarelor, cunoscutul geograf german, neascultînd în convingerile lui științifice de cerințile trecătoare ale diplomațiilor oarbe, prevestia vremea cînd teritoriul va hotărî de viața oamenilor ce locuiesc pe dînsul. El vedea in prigonirile ungurești, așa de nedibace, doar încă un mijloc de a grăbi îndeplinirea lucrurilor ce nu se pot evita. Și închipuirea lui zara pe regele Romînilor așezat ca stâpîn în vechea cetate a Brașovului. Acei cari mai visează și sînt mulți 1 — de restabilirea Ungariei milenare se silesc pe ei înșii a crede că tot ce s'a întimplat nu e decit un joc al hasardului, care face și desface. Cuvintele învățatului german li-ar trebui repetate cît mai des, pentru ca și ei sa se plece înnaintea realităților inexorabile. N. IORGA Partide și colaborări Avem cu toți în minte imaginea României politice dinainte de război. Două partide mari, unul reprezentând mai ales marea proprietate rurală, celalt burghezia avută ei cari nu se deosebeau prea mult nici prin metode nici prin programe, canalizau toate energiile ei valorile și cu o statornică regularitate alternau la guvern. In cei B—4 ani de opozițiune, cari precedau fiecare guvernare, partidul selecționa și clasifica diferitele elemente componente, în așa fel, că la luarea guvernului, fiecare individ, de la șef până la umilul agent își avea locul indicat, fixat, asigurat. Și cum pentru dobândirea unei situațiuni, pentru punerea în valoare a însușirilor fiecăruia, nu era altă cale, decât acea a celor două partide tradiționale, în chip necesar, toate elementele de luptă, trebuiau să se grupeze, după afinitate și interese, la unul sau la celalt. Ca urmare, unul din caracterele celor două partide vechi, era abundența de personaltăți politice de mâna întâi, de care dădeau dovadă. Trecând în revistă, diferitele guverne, ce s-au succedat în România Mică, suntem impresionat de numărul mare al oamenilor de seamă și de talent, ce întâlnim. Situațiunea de ministru, cu care cei mai mulți din actualii oameni de Stat, vor să debuteze în viața publică, era pe atunci țelul greu de atins al unei lungi și încercate cariere. Dacă privim iarăși România Veche, dintr’un punct de vedere, suntem surprinși de simplitatea problemelor ce se puneau oamenilor de guvern, de atunci. Politica își avea regulile sale, făgașul său, admise de toți, de îa care nu se abătea nimeni. In afară, un sistem de alianțe, veșnic acelaș, care asigura o relativă liniște; înăuntru grija de a avea un buget echilibrat și de a ameliora pe cât posibil vechile așezări, fără a nemulțumi pe nimeni, — operațiuni ce depindeau mai mult de recolta anului în curs, decât de meritul unui ministru, — acestea erau problemele ce interesau pe atunci pe ocârmuitori. E drept că se mai simțea o vagă și nedeslușită preocupare, pentru soarta țărănimei; se auzea, din când în când, câte un glas răzleț— pierdut curând în pustiul indiferenței generale — vorbind, în grai nepriceput, de Mizeria de la sate; se auzea câte un partid, făcând la Dacia, în nevroza unei prelungte opoziții, solemne declarații de transformări radicale și repezi. Dar, faptul nu era luat în serios de nimeni, era uitat repede și nu preocupa pe guvernanți decât poate numai din punctul de vedere al efectului de moment sau oratorie. In asemenea condițiuni, guvernarea în general devenea facilă, iar pentru spiritele ascuțite, pentru inteligențele vii și experiențe de atunci, o jucărie. Altfel stau lucrurile astăzi: întregirea țarei, cu tot complexul ei de schimbări și tulburări, pune la grea încercare vrednicia omului de guvernământ, înglobarea unor populațiuni diferite prin limbă și religiune, prin mentalitate și suflet; nebănuite dificultăți valutare și surprinzătoare manifestațiuni economice; greutăți politice și sociale, interne și externe; unificări și uniformări de tot felul; iată probleme complexe, grave, profunde, la care omul politic e acum ținut să răspundă. Pe de altă parte înmulțirea grupărilor politice prin fărâmițarea partidelor vechi și crearea altora nouă, cu idealuri și miloace diferite și chiar contradictorii, au avut da efect împărțirea oamenilor politici în grupe și tabere excludente. Astăzi e cert că coeficientul puterei de creațiune și capacității de a guverna al actualelor partide este incomparabil mai mic față de al celor de mai înainte. Cu puține vorbe s-ar sintentiza situațiune: înainte vreme două partide puternice dispunând de un număr mare de oameni de Stat încercați, dădeau guverne capabile, cari aveau de soluționat probleme ușoare. Astăzi, partide multe, dispunând fiecare de prea puține personalități, — sau chiar de nici una — incapabile de a da guverne potente. Și având de soluționat problemele cele mai dificile. Și atunci chestiunea : Cum s’ar putea împăca actuala situațiune și cum s’ar putea ajunge la guverne bune ? Răspunsul e unul singur . Prin colaborarea a două sau mai multe partide, prin selecționarea elementelor preponderente din mai multe grupări se vor putea obține guverne și capabile, prin meritele exponenților respectivi și virile prin încrederea masei de susținători, ce vor avea la spate. Altă soluțiune nu este și mai curând ori mai târziu se va ajunge la aceasta. Experiența guvernelor postbelice întărește teza noastră Cele două guverne Brătianu, guverne de partid s’au dovedit neputincioase de a stăpâni situațiile pendinte. Ministerul trecut s’a arătat insuficient și a căzut, pe chestia externă, atunci în discuție, ministerul actual s’a arătat insuficient și va cădea, pe chestia economică, astăzi la ordinea zilei. Iar guvernul averescu, un guvern de colaborare, primit cu îndoială, a rezolvit cu măestrie probleme atât de grele ca pacificarea internă și înfăptuire Micei Antante. EM. CAVALERU ECOURI Diverse Lupi circulă în Italia în jurul satelor de la poalele Vesuviului, ceia ce nu e de natură a încuraja pe excursioniști. Deunăzi țărani din San Vito erau adunați la biserica din sat la slujbă, când mai mulți lupi se prezentară la porți. Sătenii sau baricadat în biserică până au primit ajutoare- ULTIMA ORA k—$titl $s fapt« DE CE FLEACA D. C. STERE? Din acelaș izvor de unde am aflat de iminenta și definitiva retragere a d-lui Stere din partidul țărănist, și poate chiar din politică, — ni se dau amănunte asupra motivelor rupturei dintre d-nii Mihalache, Lupu, Ualippa, de o parte, și deputatul dela Soroca. D. Stere a avut și are despre cei trei fruntași țărăniști, păreri nu tocmai excelente. Socotește pe d. Mihalache un „redus“, și pe d. Lupu nn .,a uitat intern“. Iar d. Halippa e trecut în rândul oamenilor cu puțină judecată... Când s’au aflat acestea, și când s’a știut că basarabenii nu urmează pe cel despre care d. Udatei Cantacuzino a spus cele ce a spus: — d. C. Stere a priceput că nu-i mai rămâne altă soluție decât să plece. In legătură cu acest fapt e pusă vizita d-lui Mihalache la Iași, precum și eventualitatea reluărei convorbirilor cu Maniu. Cu cât succes vor putea reîncepe tratativele, după plecarea d-lui Stere, de la țărăniști, când noi și grave obstacole au fost ridicate de .,agitatul steril“? Cum rămâne cu violențele contra naționalilor ardeleni, — începând cu d. Maniu — așa de copios administrate de ziarul d-rului Lupu? tji cum se va împăca freiem d. Mihalache cu ciocoii Ardealului, cum li s’a spus deseori naționalilor în conciliabulele țărăniste. Iată întrebări cărora plecarea d-lui Stere din grupare, nu le dă nici un răspuns... PĂRERILE LUI VANDERVELDE Fruntașul luptător socialist și om politic belgian Emile Vandervelde, fiind intervievat de către un redactor al ziarelor „Dimineața“ și ..Adevărul, cu prilejul debarcarei sale la Rusciuk, a declarat cu privire la chestia Basarabiei: — Cunosc chestiunea Basarabiei și am declarat mi de mult că nu mă nudoesc de legitimitatea alipirii ei la România. Afară de drepturile isf.orice, poporul român are asupra Basarabiei dreptul ce derivă din covârșitoarea majoritate a locuitorilor de acelaș neam cu el. Știm. Insă 'n acelaș timp că rușii au cerut un pleabiscit, ceea ce e întotdeauna un lucru suggestiv pentru opinia mondială. „Dar mai știu că in Basarabia există nemulțumiri chiar printre Români. Trebuesc să vă grăbiți a le suprima, riscurile fiind prea mari. „Nu cred că Rusia ar lua asupra ci răspunderea unui conflict acut cu România pentru revendicarea Basarabiei. Un asemenea conflict ar putea avea consecințe neprevăzute. Protestele sovietelor __ cunosc declarațiile d-rului Racovski — au o semnificație principială. „Dacă problema nu poate fi clarif fi cald net și demolată, luați Rusiei cel puțin mijlocul de a protesta și faceți să înceteze nemulțumirile care ar putea fi speculate“. In ce privește politica noastră externă d. Vanderwelde s’a exprimat astfel: ,fie sigur. Am față de guvernul d-lui Brătianu obligații de curtoazie ce datează dela primirea ce mi s’a făcut la Iași. Vă pot spune insă că ochii cu cari priveam guvernele războiului nu mai pot fi aceiași când boiului guvernele pfieei. Războiul a impus aproape pretutindeni guverne conservatoare sau guverne de concordie unanimă. Eu însumi am crezut necesar să colaborez, în râzboi, la guvernarea belgiană, care nu era democratică. Astăzi situația e alta. Ne-am reluat libertatea de acțiune și am revenit la programele noastre. E normal deci ca, personal, să-mi rezerv aceea; libertate de apreciere și de opinie față de guvernele din alte state, chiar dacă în răsboi le-am acordat simpatia“. ÎNTREVEDEREA DUCA-MARINCOVICI. — Iată textul comunicatului transmis presei după întrevederea de la Liubliana intre d-nii Duca și Marincovici: „După un schimb de vederi asupra tuturor chestiunilor tratate anterior, ambii miniștri au căzut de acord pentru a constata că nu există nici un motiv pentru schimbarea, oricât de neînsemnată, a hotărârii lor adoptate în trecut. „Deopotrivă insuflețit de dorința strângerei legăturilor între țările lor, cei doi miniștri au decis ca delegații Micei Antante să lucreze de acord în toate chestiunile la ordinea zilei, în sesiunea Ligei Națiunilor. „Examinarea chestiunilor pendinte dintre România și Jugoslavia a adus de asemenea la o complectă concordanță de vederi. „După conferința, d-lor Duca și Marincovici a avut loc un dejun în palatul guvernamental, asistând ambii miniștri de externe, d-nii Emandi și Ciolac Antici, prefectul, subprefectul și episcopul din Ljubliana. După dejun miniștrii au făcut o excursiune cu automobilul la Bled“. O telegramă IMayette anunță că Comisiunea dde despăgubiri a numit ca administrator al obligațiunilor Căilor Ferate germane., pe d. Delacroix dMegat principal al Belgiei, iar în funcția de comisar al veniturilor provenite din gajuri pe d. Macfadyan, actual Secretar general al Comisiunei. D. Owen Young a acceptat să fie numit provizoriu în funcțiunea de agent general al plătilor pentru despăgubiri, în așteptarea numitei titularului definitiv, care în momentul de față nu poate prelua această funcțiune. Organizațiunile mai tuturor județelor fiind refăcute în urma fuziunei, partidul Naționalist al Toporului a hotărît să înceapă, în Septembrie o serie de întruniri miboce. VINERI, 12 SEPTEMBRIE va avea loc întrunirea județeană din Neamț. DUMINICA 14 SEPTEMBRIE vor avea loc întruniri în următoarele județe Mehedinți, Vâlcea, Tnleorman, Muscel, Prahova, Râmnicu-Sărat, Ialomița, Tutova, Bacău, Fălcii, Iași, Botoșani și Constanța. DUMINICA. 21 SEPTEMBRIE întrunirile se vor ține în județele: Gorj, Romanați, Olt, Argeș, Buzău, Vlașci, Brăila Futna, Tecuci, Vaslui, Roman, Dorohoi, Fălticeni, Bazargic. DUMINECA 28 SEPTEMBRIE va avea loc întrunirea județeană din Dâmbovița. SAMBATA, 27 SEPTEMBRIE (Ziua Crucei) va avea loc prima întrunire regională la Craiova, întruniri regionale vor urma apoit DUMINICA 28 SEPTEMBRIE la Timișoara, DUMINICA 5 OCTOMBRIE la Galați DUMINICA 92 OCTOMBRIE la Cernăuți și DUMINICA 99 OCTOMBRIE la Alba-Iulia. DUMINICA 28 OCTOMBRIE va avea loc o mare întrunire, cu delegați din toată țara, la București. Moartea unui Min ieri după amiază a încetat din viață, la locuireața sa din strada Câmpîneanu, d. N. Mișu, ministru al Palatului. Moartea mult regretată a distinsului ministru al Palatului e provocată de o gravă maladie de stomac, din cauza căreia d. Mișu nu a mai părăsit patul de mai bine de 2 luni. * In urma dorinței exprimate de Rege telegrafici înmormântarea va avea loc Miercuri în Capitală. D. Duca face declarații ziariștilor de la Liubliana BELGRAD. 1 (Rador), — înainte de plecarea d-lui Marincovici și Duca la Geneva, ministrul de externe al României a declarat ziariștilor că este mulțumit de rezultatul întrevedere cu d-l Marincovici D-l Duca a subliniat și ultimele chestiuni pendinte intre ambele țări vecine, amice și aliate au fost rezolvate în mod amical și că un acord complect a fost realizat In toate chestiunile ce figurau pe programul conferinței D-l Duca a adăugat că nu s’a luat în discuție chestiunea reparațiunilor căci ambii miniștri de externe sunt de părere că această chestiune să fie examinată în cursul a două conferințe ulterioare ...................»TW Incursiune albaneză în Grecia Athena, 1 (Rador). •—Guvernul grec a fost de mult informat că bande albaneze pregătesc o incursiune pe teritoriul grec în scop de a provoca incidente în legătură cu schimbul de populație. In ultimile zile a fost într’adevăr semnalate ivirea bandelor albaneze sub conducerea șefului Perussi. Acastă bandă a fost înconjurată lângă satul Taka și complect distrusă. Perussi a fost ucis și principalul său tovarăș făcut prizonier. Autoritățile grecești au luat măsuri severe pentru menținerea ordinei. ii m Ilii suie Plecarea d-lui Tancred Constantinescu la Paris D. Vintilă Brătianu caută complici la comercializări Actualmente se află la Paris d. Al. Constantinescu; peste 2-3 zile va fi si d. Vintilă Brătianu, Si d. Duca si d. Tancred Constantinescu, care pleacă săptămâna aceasta din nou in Franța. S-ar zice. — un consiliu de miniștri român la Paris, dar în realitate altceva se ascunde sub această mobilizare ministerială română în Franța: e goana după capitaluri străine ! Căci o adevărată goană după capitaluri streine întreprinde acum guvernul, disperat de neputința contractării unui împrumut și prin aceasta conștient de sfârșitul zilelor sale. Și pentru ca acest precipitat sfârșit să nu vină fără ca să poată culege fructele legilor spoliatoare, în special ale legii comercializării, ademenește capitaluri streine și caută complici peste graniță. . Acesta e substratul vizitelor miniștrilor români la Paris. CAMPANIA COMERCIALIZĂRILOR Informațiuni precisa ne-au încherățit să anunțăm de acum o lună , guvernul e grăbit să cviteaoattrr întreprinderi și bunuri ale însuși ministrul Industriei in coasîrul de tadwmara și cana eia— zilele trecute a mărturisit graba aceasta, cu o rară lipsă de pudoare S’au ș’a pregătit lucrările pentru câteva societăți și operațiuni piraterise fac să trasă peste noapte suda milioane de la Statte taxvst. aoităților beneficiare. (Cazul Serviciului Maritim în perspectivă a topit cu SR. D ) Este un caz. Altele se pregătesc, tot atât de banditești Si Operația cu cele 1fla milioane ale Serviciului Mariim se va repeta, căci, în actuala criză, nici societățile liberale care preiau bunurile Statului nu dispun de suficient capital pentru noul învestițiuni și exploatarea în mare a întreprinderilor comercializate In acest mod i se dă un prim fond de rulement din tezaurul public, cadou, în timp ce Industria mare și mică este expusă dezastrului, pentru că nu i se achită creanțele față de Stat Scandalul a atins marginele intolerabilului, iar nerușinarea paver Baiu limitele cele din urmă ale batjocorei, așa începe ..campania comercializărilor”. GUVERNUL CAUTA COMPLICI In timp ce în țară se dedă la asemenea banditisme, în străinătate emîsarii guvernului, în cap cu d Vintilă Brătianu caută compresia la adăpostul cărora să se poată pune mai târziu Invitația stăruitoare a capitalurilor străine la jefuirea Statului ara și alte două scopuri : întâia, furnizarea capitalurilor absolut necesare și inexistente în țară ; apoi, asigurarea unor presiuni viitare asupra guvernelor ce ar incerca repunerea Statului in dreptățile sale, descomercializarea prin lichidarea întreprinderilor, din partea guvernelor străine ai căror supuși au capitaliștii complici la comercializăiri. D. Vintilă Brătianu vrea să și asigure succesul campaniei comercializărilor încă înainte de deschiderea Parlamentului — pe care, în condițiunile dezastruoase ale pistii nu se știe dacă o apucă. — și, dacă o aruncă pentru că scandatei să nu isbucnească cu prima furie în Parlament Dar aceasta e socoteala de aca®« * Sil ÉH Extrema revanșei germane, au suferit o dureroasă înfrângere.• Ostili aprobatei protocolului cu patru anexe, de la Londra, grupul germanilor imperialiști a încercat , „ j „ , să terorizeze. Dovada ca extrema revanșei urmărea o lovitură, ale cărei consecinte puteau fi însă pline de primejdii pentru Germania r un radio Lafayette datat Berlin!^9^?^^ ^lamentare si presa germana au fost mai optimiste în cursul dimineței Disolvarea pare mai puțin probabilă. firontiu^ra*mpeTMa^n se temeau că din alegeri vor eși în DRf?nATn^QppnTn^nTin D £ CI CU CELE DOUA TREIMI OBLIGATORII. PROTOCOLUL DE LA LONDRA. Stresemann nu s'a sfiit să spună că oricine va citi discursul lui Poincare va vedea că Germania a repurtat la Londra o victorie. Guvernul de la Berlin, după votul Reichstagului, a dat citiri unei moțiuni de consolație. Cancelarul a citit o declarație prin care se mulțumește deputaților cari au votat aceste legi și adauga că guvernul german nu poate si nu vrea să lase a trece momentul important de astăzi fără a proclama încă odată nevinovăția Germaniei în deslănțarea razboiului mondial. Guvernul german nu adresa o notă guvernelor streine m chestiunea provocării resboiulioi". Această demonstrație tardivă și deplasată, a fost „impusă" di antrepublicanii lui Ludendorff, ca o compensație platonică al votariilor pentru pianul Dawes. Manifestația aceasta tinde să dovedească îngereasca nevinovăție a Reichului militarist... Germania a fost o victimă... a agresiunei altora. Uimește atâta ipocrizie, după șase ani de la înfrângere! Și va constitui o nouă dovadă de perspicacitate și de abilitate nota care va pleca de la Berlin către guvernele străine,o notă in care Germania republicană și „democratică" va încerca, cu atât de puțin succes, să scoată nevinovați pe siniștrii conducători germani din 1914 . ORELE 12 Pentru înfăptuirea planului Dawes Numiri de delegat Paris, 1 (Rador). In mod oficial se anunță, că comisiunea reparațiunilor va proceda în curând la numirea definitivă a agentului general al plăților de reparațiuni, după cum prevede planul Dawes. Acest agent neputând intra imediat în funcțiune, d. Owen Joung ț va împlini funcțiunile sale adinterim. Comisiunea va numi pe d. Dellacroix, delegatul principal al Belgiei ca delegat în trustul de cale ferată, pe d. Nogara din partea Italiei în trustul obligațiunile industriale și pe Mae Fadgean , postul de comisar a veniturilor provin din gajuri. Comisiunea reparatonilor a decis să studieze un proect de reoganizare, pentru a înfăptui econimii corespunzătoare în cheltuelii ce vor rezulta din instalarea noii lor organe conform planului Dics. Când și cum se vor evacua teritoriile ornate Paris 1 (Rador). Conform cu angajamentul luat de d-nii Herriot și Theunis în scrisoarea adresată cancelarului german la 16 August 1924, se va da ordin de evacuarea militară a zonei Dortmund-Horde și a teritoriilor situate în afară de Ruhr, ocupate dela tl la •J bt* d *Frir • Odată cu evacuarea militară se va proceda și la evacuarea economică a zonei. La 1 Septembrie comisiunea reparațiunilor va constata promulgarea legilor necesare pentru aplicarea planului Dawes, și în legătă d. aceasta va lua o hotărîre conform acordului de la Londra privitoare la eva citarea economică. La 11 Septembrie se Va ridica linia vamală între taritoriile ocupate și cele neocupate. La 20 Septembrie se vor suprima toate dificultățile de circulație între teritoriile ocupați și cele neocupate. S 9. Herriot, d. Marx SI III Ibiraziini Paris. t. (Rador). Ministrul de externe a comunicat guvernului francez că n'a primit încă nici o comunicare oficială relativă la declarațiile cancelarului german privitor la responsabilitățile provocării războiului. Ministrul de externe imediat ce va avea o comunicare, va răspunde în mod oficial la Berlin. De pe acuma protestează în mod energic contur tezei, care este contrară nu numai evidenței faptelor, ci și textului formal din tratatul de la Versailles, care consideră această chestiune ca tranșată, după expresia d-lui Lloyd Georges de la 3 Martie 1921. Opinia publica mondială știe cu precizie, că acum 10 ani, Germania a atacat in mod brusc Belgia, a cărei neutralitate trebuia s-o protejeze hanta, care a dovedit voința sa pacifică retrăgând trupele sale la 10 km. depărtare de frontieră. Negarea acestor fapte nu poate, să servească cauza pacei. Ilii Hitt! I linii lures I is liiísi Berlin 1 (Ra^or). Reichstagul a adoptat legile privitoare la căile ferate furi precum și celelalte legi prevăzute de planul Dawes.