Neamul Românesc, septembrie 1924 (Anul 19, nr. 197-221)

1924-09-02 / nr. 197

INFORMAȚII Informatiunile primite la mi­nisterul agriculturii arată că ploaia din ultimele zile a fost a­­proape geri''"',ă. Mai în toate părțile tarei unde a căzut ea a fost bine venită pentru vii, pentru porumb, pentru islazuri, și‘n localitățile bântuite de secetă, pentru înlesnirea ară­turilor și semănăturilor de toam­nă. Sunt unele părți în care ploaia a început să cadă de Marțea tre­cută și acolo umezeala a devenit neprielnică. Ploile au început în regiunile muntoase și deluroase și de acolo s-au continuat asupra regiunei de câmp. __ Luni 1 Septembrie seara. d. Gaston Gérard, primar din Dijon (Franța) va ține la Fundația Ca­rol interesanta sa conferință des­pre ..Dijon și Bourgogne, como­rile de artă și vinurile regiunei". Conferința va începe la orele 7 precis sub prezidenția ministrului Franței la București. Congresul general al Camere­lor de Comerț și Industrie din Ro­mânia, va avea loc la Oradea- Mare în zilele 8, 9 si 10 Septem­brie 1924. In ordinea de zi sunt trecute următoarele chestiuni: 1. Situația creiată României prin noul Statut al Dunărei (Rap. Galati; 2. Chestia transporturilor (Rap. Constanta); 3. Abrogarea legei speculei (Rap. Craiova); 4. Impozitul pe lux și cifra de afa­ceri (Rap. Ploești); 5. Mărcile de fabrică (Rap. Timișoara); 6. Bu­getele Camerelor și salariile func­ționărilor Camerelor de Co­merț (Rap. Oradea­ Mare); 7. Le­gea încurajării industriei (Rap. Bacău); 8. Expoziție de târg de mostre permanent (Rap. Bucu­rești și Oradea Mare); 9. Des­ființarea taxelor comunale inclu­siv barierele orașelor (Craiova); 10. Centrala politică vamală și tariful vamal (Rap. Cluj si Iași). M. La Regele, va sosi în Cluj. Marti 2 Septembrie, pentru a lua parte la punerea pietrii fun­damentale a statuii lui Avram Iancu. Suveranul va vizita târ­gul de mostre, în aceiaș zi la o­­rele 3 d. m. Uraganul și ploile torențiale din zilele de 29 și 30 August au pricinuit în mai multe regiuni ale țării distrugeri considerabile: case inundate, desvelite sau sur­pate de ploaie, pomi smulși, gră­dini și vii doborâte la pământ, le­gături telefonice și telegrafice rupte, animale omorâte, oameni răniți. Pagubele au fost cu deosebire mari în județele Brăila, Covurlui, Tulcea și Constanța. Duminică 31 August au sosit în Cluj 52 de excursioniști francezi, profesori, studenți si studente din Alsacia. Ei vor rămâne în Cluj până Marți dimineața și vor vizita prin­cipalele noastre institutiuni. Pri­măria orașului va da o masă la restaurantul New York în onoa­rea oaspeților. După știri din Moscova Boris Savinkoff, agitatorul anti-bolșevic condamnat la moarte, declarând in prtimul moment că recunoaște au­toritatea sovietică. Tribunalul a in­tervenit pa lângă Comitetul execu­tiv pentru comutarea pedepsei cu moarte. Comitetul a schimbat pri­­ma sentință in 10 ani de carceră Notarul comunei Jorăști d­in ju­d. Putna­ dosește foile noastre și nu se predă la destinație. Plân­gerile repetate ale abonaților au rămas fără nici un rezultat. Se găsește cineva în adminis­trația acelui județ care să ia mă­suri împotriva acestui funcționar abuziv. Și de la Mușetești-Gorj, pri­mim reclamații spre a interveni locului competente să ia­ măsuri împotriva factorului poștal D. Ciotar care înstrăinează foile noastre. Rugăm și pe această cale — deși suntem siguri că ne plân­gem în zadar — onorata direc­țiune a poștelor, să ia în conside­­rațiune reclamațiile noastre. D-l locotenent comandant Dunne, secretar general de liniile de Navi­gatic Transatlantice (Atlantic Con­­ference), a sosit ln București și lo­­cuește la Athenée Palace Hotel. Scopul vizitei d-stale este pentru a discuta chestii de Navigație cu Epivemul La inspectoratul central al man­cei din Cluj, a început o revizuire exactă a tuturor angajaților din instituțiile Industriale și comerciale din Cluj. Acest control este menit să veri­fice situația fiecărui lucrător străin și să prepare posturi pentru lucră­torii români cari se găsesc fără lu­i TU Vineri, 29 August, osemintele generalului Eremia Grigorescu au fost desgropate si depuse în mij­locul vitejilor săi în fata altaru­lui mausoleului din Mărășești. In prezenta șefilor autorităților din localitate, si a unui numeros public, cu toată ploaia ce cădea, s'a oficiat serviciul divin, fată fiind d-na Elena general Eremia Grigorescu, d. It-colonel și ingi­ner Grigorescu, fiii defunctului... D-na Cantacuzino, din partea femeilor române ortodoxe a fos­­t o mișcătoare cuvântare. -«CK*' Marile serbări «Ai «mni 1 îmi Ia - Un discurs regal - Darea de seamă a serbărilor co­memorative de la Câmpeni, Țebea Vidra, sosind în chiar momentul când închidem ziarul, dăm mai jos înălțătorul discurs rostit de M. S Regele, la masa de la Țebea. Cu înaltă însuflețire am venit im­preună cu familia mea spre a ne In închina Împrejurul legendarului, gorun­a lui Horia la mormântul lui Avram Iancu, marele luptător pen­­tru drepturile naționale. Mi-a fost dat Mie Întâlni Rege al României Întregite să vin atei să consfințesc Inchcerea unui lung și dureros proces istoric in care era vorba de revendicarea celor mai elementare drepturi de viață națio­nală și de unitatea omenească a celui mai vechi și mai numeros po­por din țara aceasta, care pe lângă muncă cinstită dăduse din sânul său stăpânitorilor de pe vremuri atâția viteji, atâția generali vestiți $i încă un mare rege Al­murit chi­nuit de toată tu nefericitule Horia cu ai tăi. Iar tu viteazule între vi­teji, Avram Iancu, inchis-ai ochii ră­tăritor pe drumuri singur numai cu Sucrul tău, cu sufletul Întunecat Și nemângâiat pentru că îți vedeai ză­dărnicită ținta luptelor tale. Și to­tuși Jertfa voastră era sfântă căcî dreptatea s‘a făcut împîlninduse Înțeleaptă vorbă a poporului ..Apa trece petrele rămân", credînța în suflete, răbdarea în muncă și cos­ten în viață au adus această biuuin­­ță a voastră, iubit ponor al munți­lor apuseni. Păstrați cu sfințenie aceste fru­moase virtuți Atâtea veacuri de în­chinare nu au putut șterge de pe fața voastră dârză îndărătnicia mândriei unui rod plin de putere care își așteaptă acum o bună stare meritată. Știți câte greutăți aț­ în­durat și de aceia dragostea și grija mea părintească pentru îmbunătă­țirea vieții voastre materiale și cul­turale este pe deplin asigurată. Și acum întocmai precum la Putna lui Stefan cel Mare făcut un călduros apel către toți fii țâ­rei pentru ca mână în mână sa desăvârșim organizarea si întări­rea statului în România întregită, tot așa în fața umbrelor acestor­­ eroi naționali ai munților apuseni și ai întregului românism mă îndreptez cu dragoste și stăruitor către toți îndemnându-i să se gân­dească mereu la greaua răspun­dere ce apasă asupra generației noastre și la datoria imerioasă ce avem de a fi cinstitori și credin­cioși marilor jertfe ce s'au făcut în luptele din trecut si zilele noas­tre pentru dobândirea drepturilor nationale. In acest fel vom păși cu totii într'o sfântă unire la marea mun­că pentru îndeplinirea destinelor țării după dorințele întregei su­flării românești. Așa să ne ajute Dumnezeu. in­sl­li plan Mel Amicul si colaboratorul nostru Ștefan Lătărescu a trimis d-lui Anghelescu, ministru’. înstru­­­tiei publice, următoarea petitiune: Domnule Ministru. In alegerea locului pentru scoa­la în comuna Câineni-Vâlcea, sa­tul Robești, s-a produs o mistifi­care a dispozitiunilor legei, le­zându-se­ fără stiinta d'voastră interesele materiale ale statului si cele morale ale școalei. Iată cum stau faptele: Ministerul hotărăște construc­ția unei școli în Robesti-Câineni Sat mic, înghesuit în munte, nu are terenuri libere, sunt câteva par­cele aparținând familiei subsem­natului, învățătorul local propune exproprierea unui loc de școală lângă casa proprietatea sa! Ins­pectorul școlar Lambrior, trimis de Minister vizitează locul și re­­ferează Ministerului că locul este impropriu fiind lângă cimitir. Subsemnatul împreună cu fa­milia mea dovezi un loc de școa­lă pe care îl va alege inspectorul școlar ca fiind mai propriu pen­tru școală, la poziție, din parcele centrul Satului. — In valoare de 150.000 lei, și proprietarii dau actul de donație inspectorului. In­vățătorul fost agent electoral al actualului prefect Niculescu­-Ma­­bane, intervine să nu se primeas­că donația, ci să se exproprieze te­renul ales de el lângă cimitir. Și acum, vă întreb, domnule Ministru, cum este posibil ca Mi­nisterul să plătească un loc de școală calificat ca impropriu de inspectorul școlar și să refuze do­nația unui loc excelent ales ca a­­tare de acelaș inspector școlar? Subsemnatul sper încă să fiu scutit să aduc chestia în dezba­terile de presă și în cele ale par­lamentului și vă rog să binevoiți a ordona din nou o anchetă,, spre a nu se comite un act ilegal, care ar prejudicia si interesele mate­riale ale statului si pe cele mo­rale are școalei, și sper încă că nu d-voastră veti aproba ridica­rea unei școale lângă un cimitir. Cu perfectă stimă ȘTEFAN N. TATARESCU R.­Vâlcea ••• .......... Înainte de »rentieri B­olnavul închipuit la Teatrul național Teatrul National reprezintă astă­­seara:, pentru prima oară ,,Bolnavul Închipuit“ de Moliére. Regia a fost încredințată tînărul­ui și îndrăznețu­lui director de scenă, d. Soare 2. Soare E încă proaspăta in mintea tutu­ror grandioasa înscenare a lui Shylock­, datorită aceluiaș neobosit regizor, și care a rămas ca cea mai de seama manifestare artistică a trecutei stagiuni. Cu Bolnavul închipuit, d. Soare Z. Soare urcă o culme ouă In do­meniul regiei. înscenarea comediei, lui Molière promite, într’adevăr să depășească tot ce s’a realizat mai frumos până astăzi în teatrul româ­nesc. Premiera de astă-seară va fi un spectacol excepțional și prin­ aceea că Teatrul nostru Național este pri­mul teatru din lume, care reconsti­­tue spectacolul Bolnavului Închipuit așa cum a fost realizat pentru pri­ma oară de însuși Molière la 1672. Câteva date în această privință le socotim prețioase pentru o complectă înțelegere a spectacolului.­­ La 1672 Ludovic al XIV-a, care subvenționa trupa de comedii a lui Molière, se hotărăște să înființeze o Operă la Paris. In luna Noembrie a aceluiaș an apărea legea prin care opera era creată sub numele de „A­­cademist de muzică și dans’”. Direc­țiunea acestei instituții, era încre­dințată lui Lulli, asociatul lui Mo­lière și autorul muzicelor ce întovăr­rășau toate piesele marelui come­dian. Autorul Misantropului primea ast­fel o grea lovitură. Pe de o parte, nu­­mele lui Lully, care se bucura de aceeaș faimă ca și dânsul, dispărea de pe afișul teatrului de comedii,c­ iar pe de alta, Ludovic al XIV-a, marele amator de baleturi, promi­tea tot concursul său operei, ame­nințând teatrul lui Molière în chiar existența lui. Pentru a dejuca lovitura fostului său asociat, Molière se hotărăște să facă Bolnavului închipuit, o însce­nare excepțională, cheltuind peste o sută de mii de franci,, sumă fabuloa­să pe vremea aceia. In acest scop el adaugă piesei un divertisment și un prolog fastuos în care preamărește pe Regele Soare... Fixează în sfârșit premiera in aceeaș seară în care O­­pera din Paris urma să-și deschidă porțile, și prin actorul Baron, pe care îl trimite la Versailles, invită pe Ludovic al XIV la spectacol. Te­­mându-se însă că Regele în loc să vină la premiera sa, va merge la­­ Operă; Moliére­ mai scrie un prolog, în care persiflează pe medici. In seara premierei, Ludovic al XIV-a asistă la operă. Molière su­primă prologul adresat Regelui, și cântă ln persoană cel de al doilea prolog, închinat medicilor. Succesul Bolnavului închipuit fost desăvârșit. A­ treia zi după pre­mieră, La Gazette scria că opera ar trebui să vie la teatrul lui Molière și f­­­iu dela acesta și dela autorii lui lecții de cânt și de dana Teatrul nostru Național păstrea­ză la înscenarea­ sa toate amănun­tele premierei data 9 Februarie 1672. Tirada medicilor ,va fi recitată de d. Bălțăteanu, talentatul stagiar al primei noastre scene. D. Soare Z. Soare a reconstituit decorurile pieseițgi ale divertismen­telor precum și­ costumele după do­cumentele lui E^garad Thierry. (Do­cuments sur le ....ț­a­nde imaginai­re"). Un amănunt demn de reținut este acela că la al patrulea spectacol al Bolnavului închipuit, Moliére a mu­rit jucând rolul titular. Insuficiența spațiului ne împiedi­că să povestim azi în amănunte ul­timele momente ale nemuritorului Moliére. Elena Văcărescu comemo­rează pe Chateaubriand Ziarele franceze se ocupă de un eveniment care a avut loc în Bre­tania la castelul Combourg unde și-a petrecut anii copilăriei ma­rele scriitor Chateaubriand. Prin­tr-o alegere care cinstește litere­le române, d-ra Elena Văcărescu a fost invitată să rupă tăcerea care domnește în sala cavalerilor din acest ilustru castel. Oaspeți din toate colțurile Franței au ți­­nut să participe la această sărbă­toare literară. D-ra Elena Văcărescu într-o tăcere religioasă, a vorbit despre viata lui Chateaubriand în acest castel, despre opera uriașului scriitor, despre rivalitatea dintre Chateaubriand și Napoleon, con­timporani în­ glorie și disputân­­du-și unu­l celuilalt împărăția su­fletelor. După o mișcătoare des­criere a bătăliei de la Waterloo, d-ra Văcărescu a terminat amin­tind legăturile care unesc Româ­nia latină de Franța celtică și ex­primându-­i fericirea că a fost dat ca un reprezentant al Româ­niei să aducă memoriei lui Cha­teaubriand omagiul acestei țară. • ifiTia« Kenia iiram Alini SKhitnburi universitare Sunt cunoscute cele două mori „Noi căutăm acuma să constituim organisme intelectuale de apropiere culturală: Comisiunea de coopera­ție Intelectuală a Societății Națiu­nilor prezidată de Bergson asistat între alții, de d-na Curie și Einstein și Uniunea confederațiilor naționale ale muncii Intelectuale. Sforțările acestor două organisme vor fi de acum încolo complectat­e de un al treilea grup, mai puțin ri­­­gid, care va fi o asociație a Uniu­­nilor Intelectuale naționale. Prima din aceste Uniunii, Uniu­nea intelectuală franceză s‘a și fon­dat. Iată apelul pe care l-a adresat Intelectualilor din Franța: „încă din secolul XVIII, civiliza­­­ția s’a desvoltat în sensul unei teh­nici din ce în ce mai precise și a unei specializări din ce în ce mai marcate în toate ramurile activi­­­tății omenești. Din aceasta a rezul­tat, pe lângă avantajel incontesta­­­bile, marele Inconvenient al unei greutăți din ce in ce mai mari pen­tru contactul dintre diversele dis­cipline și dispariția aproape com­plectă a unei culturi cu adevărat generale prin confruntarea sau sin­teza rezultatelor obținute. Mai mult, războiul recent ne-a lăsat într’un haos Intelectual poate tot atât de periculos ca și cel ma­terial Elita gândirii europene este împrăștiată, fragmentată, desorga­­­nizată nu numai din cau­­a bar­ieri­lor politice care se ridică intre di­­­feritele țări, dar și a obstacolelor care există, în același țară, între oamenii supuși unor tendințe di­e­­rite și intransigente. De acolo provi­ne neputința elitelor intelectuale și reala scădere a valorii lor sociale. De acolo provine în vălmășagul idei­lor care este, în bună­ parte, răspun­zător de dezordin­ea faptelor De acolo, în fine, provine Intoleranța care se generalizează și care împie­dică indispensabilele contacte na­ționale și internaționale .Prelungirea acestei stări de lu­cruri ar putea deveni fatală Între­­­g­ei civilizații „Uniunea intelectuală vrea să or­ganizeze sstematic în Centrele im­­­portante ale Europei asociații unde se vor grupa oamenii marcanți în exprimarea gândirii­­ filosofice, științifice, artistice, etc. și unde, ca și odinioară, diferte păreri se vor putea încrucișa cu blândețe. ,Ea nu are nici un scop politic și nu-și propune decât să ușureze cunoașterea ideilor prin cunoaște­rea oamenilor și să apropie diferi­tele centre intelectuale care, in timp ce mijloacele de comunicație capă­tă iuteli fulgerătoare. S­unt mai izo­­late unele de altele decât acum un veac. Uniunea vrea să lupte contra relei cunoașteri și a Ignoranței In carte suntem unii față de alții a Ig­noranței care dă naștere la multe idei false și care împrăștie și risi­pește Un mare număr de sforțări. ..Fără îndoială că schimbul con­tinu de vederi între Intelectualii di­feritelor țări din Europa și din alte continente va duce acestora o vi­­­ziune generală mai complectă și­ mai jrustă; fără îndoială că fiecare țară are interes să știe exact ce gân­dește țara vecină; că diversele clase sociale nu pot de­cât să câștige cu­­noscându-se una pe alta, fără în­­­doială. In fine, că scriitorii și chiar­­ savanții ,cunoscându-se mai bine , vor găsi un avantagiu pentru des­­voltarea propriei lor gândiri ,­încercarea aceasta n’a fost fă­cută niciodată în mod sistematic. As­tăzi ea se impune. Din orice punct de vedere am privi-o, ea nu poate fi decât folositoare atât în Interesul general cât și în Interesul particu­lar al fiecăruia individ și al fiecărei naționaliăți. In Franța o grupare care să apro­pie reprezentanții diferitelor ten­­­dințe și diferitelor forme de activi­tate Intelectuală In scop de cultură generală și Oe înțelegere mutuală. ..Când va fi luat conștiință de ea însăși, gruparea se va sfii să lucre­ze în legătură cu grupările analoa­ge cari se vor fi constituit în cele­­­la­­te țări". Au semnat acest apel. Intre altÜ. Emile Boréi. Painlevé. Brunschvlg- Levy Bruhl, membri al Institutului, profesori la Sorbona, Lange vin. pro fesor la Collége de France. Edmohd Jaloux, Paul Valéry, Gustave Kahn, Albert Gleizes. Bourdelle, Ravel, etc. etc.. Ședința de Inaugurarea Uniunei a avut loc In sala de conferințe a Institutului Carnegie CYRANO-ROMAN ­Tipografia „TIPARUL ROMANESC« Str. Sărindar Groaznică ciocnire da cale ferată LAFAYETTE, 31, (Lahore), (India engleză). — UN GRAV ACCIDENT DE CALE FERATA PROVENIT DIN CIOCNIREA A DOUA TRE­­TRENURI A COSTAT VIAȚA A PESTE 100 DE OAMENI; SUNT ȘI PESTE 100 DE RĂNIȚI ANGHEL N. Antreprisa de învelitori moderne Tinichigerie Tifilăriei Eternit Diverse ornamente de ține, aramă, etc.] Construcția Palatului Universității MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Generala a Personalului Publicația­ se publică spre cunoștința gene­rală că în ziua de 1 .Octombrie 1924 se va ține examenul pentru ocupa­rea locurilor vacante de impiegați (copiști) în grefele Instanțelor jude­cătorești din toată țara. Conform art 242 și 244 din legea de organizare judecătorească și art. 5 din regulamentul statutului can­didații vor trebui să îndeplinească următoarele condițiuni: a) Să fie cetățean român, să aibă deplina folosință a drepturilor ci­vile și politice. Bărbații să fi satis­făcut legea recrutării b) Să nu fi fost condamnat sau pus sub acuzatțixne pentru crime sau delicte. c) Să cunoască limba română ii, grai și scris. d) Să fie apt pentru serviciu sub raportul sănătăți. c) Să aibă vârsta de 21 ani impli­ci­i. In mod excepțional conform art 243 din segtea de organizare jude­cătorească și 63 din statut pot­ fi ad­miși in funcțiuni și minori în con­­dițiunile determinate prin aceste texte. 1) Să abă cel puțin patru clase secundare sau o școală similară. Programul materiilor din care vor îl examinați candidații și pro­bele la care vor fi supuși sunt ur­mătoarele: 1) O probă scrisă spre a se cunoa­ște dacă candidatul are o scriere frumoasă și posedă suficiente cuno­­ștințe de gramatică și ortografie. 2) O probă orală asupra urmă­toarelor materii: a) Cunoștințe elementare asupra organizării Instanțelor judecăto­­rești și cunoștința teoretică a atri­­buțiunilor fiecărui funcționar al grefei și erarhia dintre funcționari ; b) Geografia țării și în special împărțirea ei administrativă; c) Principii generale asupra pute­rilor constituționale și a organiză­­rii lor de stat; d) C­unoștințe asupra principalele­ evenimente istorice care au adus Întregirea neamului. Cererile de Înscriere se vor adre­sa împreună cu actele doveditoare a condițiunilor de mai sus preșe­dintelui comisiunea examinatoare <fe la Curtea de apel pentru județul la reședința căruia este Curte de apel iar unde nu este asemenea instanță se vor adresa președinte­lui comisiunei examinatoare de la tribunal, No 333. BANCA JARANEASCA Capital Social Lei 60.000.000 PRIMA EMISIUNE 30.000.000 LEI DEPLIN VARIAT Sucursala: TIMISOARA. Primește depuneri spre fructificare pe termen fix și în cont curent Acordă avan­suri pe efecte, mărfuri și cereale. Face plăți asupra străinătății, liberând cecuri și scrisori de credit, încasează și scontează cupoane și titluri precum și efecte asupra României și străinătății. Serviciu special pentru emisiuni de acțiuni. Finanțări și participări la afaceri comerciale și industriale FACE ORI­CE OPERAȚIUNI DE BURSA Societatea anonimă SFOARA DE MANILA adevărat englezească, marca clopot albastru (Blue Bell) nu se încurcă, nu se rupe, se taie ușor cu mașina, se găsește un preț foarte redus la deposit E București Str. Sf. Ionică No. 8, Str. Ka- O?» m­ragheorghevici 7, Str. Justiției 59, și Sucursalele: Ploești, CernauțE, Cfiui, Rădăuți, Chișinău* La Sindicatele Agricole : SJuSSSI Sîip­­lași: La compania Com­. Româna Botoșani: Banca B. Moscovic: Pitești: Friedman , Marcus Constanța: Pantelimonescu , Cocea — A nu se confunda cu Sisalul — Călărași: S. Seher Galați: B­ ca Marmorosch, Blank A Co. Brăila: W. Staadecker Craiova ; W. Staadecker ; N. Botwinik & Fii C­IONICA DRAMATICA TEATRUL NATIONAL­ „Viforul“, drama in 4 acte de Barbu Delavrancea­ nu început de stagiune , un nou director al j Teatr­ului National1"­. Fără îndoială directoratul di-lul Valjean a însemnat o perioadă de fecundă activitate Partizan hotărât al promovării literaturii originale fostul director al ,,Teatrului Na­tional1’ a Isbutit în afară de câteva originale naufragiate în Indiferența publicului, îndreptățită de altfel, să dea și câteva originale care înseam­nă un început bun — ,,Biruitorul’1, (de Bădeanu și Rusu-Șirianu) ,,Făt Frumos­ (,se pV­rtună) și '­Erouli' (,je Kh­ițesea). Poate tona­litatea ea care a sprijinit d. Val­­jean literatura originală să insem­­ne o puternică impulsiune dată li­­teraturii dramatice autohtone Noul director d. Corneliu Moldiv­­­eanu și-a inc­eput munca prin câ­teva măsuri gospodărești (e destul să amintim reparația fațadei ,,Tea­trului National"') care ne îndreptă­țesc unele mângâetoare așteptări Stagiunea s’a deschis cu „Viforul’i drama lui Delavrancea. De ce? Fiindcă s’a stabilit In tradiția ,,Tea­trului National” ca deschiderea să se facă totdeauna cu o piesă isto­rică? Sau poai­e că ,,Viforul” ar fi o înălțătoare evocare a trecutului ? N am ințeles criteriul de judecată al noului director. Ori­câtă, pietate am avea pentru înaintașii scrisului românesc nu ne vom putea opri obiectiva judecată asupra unei o­­pere literare. ..Viforul*’ este un nonsens și o eroare dramatică. Pa­tru acte fără unitate de isterie­ san­guinară ale cărei singure accents drama­t­ice sunt urletele Ștefăniță-Voevodul, vifor năpraznic, este o încercare persbUiHă de sinteză a unor reminiscențe confuze dîn lec­tura tragediilor lui Shakespeare, așteptați zadarnic în desfășurarea c­elor patru acte conturarea unită­ții spirituale a eroului Drama lui Delavrancea putea să aibă trei două, patru, cinci sau chiar șase și la urma urmei și numai un act și tot atât ne-ar fi rămas. Persona­­giile nu sporesc tn precizare, în re­­lief de la act la act, iar conflictul sufletesc, ceia ce formează resortul dramatic, nu există decât aparent fiind înlocuit prin suprimarea per­sonagiilor Actele 2, 8 și 4 sunt sal­­vate prin omorârea câte vreunui erou așa în actul 2 avem doi morți, pe Cătălin și pe năimitul plătit să-l omoare pe Cătălin, în actul al 3-lea pe Arbore, în actul 4 avem o recoltă mai bogată. Cei doi fii al lui Arbore, popa 8 boerî cu Căr&băț In frunte și otrăvirea lui Ștefăniță de către doamna Tana. (Nu ne pu­tem explica de ce Delavrancea nu a luat ca subiect pe Alexandru Lă­­pușneanu sau Vlad Țepeș, recolta d­e morți ar fi fost și mai bogată)! Sunt amintesc că pe vremuri un li­ceu un prieten m-a rugat si tT re­zolv o problemă de teh­nică drama­tică. Scrisese copilul numai primul act dîntro tragedie istorică In cinci act­e și la primul act își omorâse toți eroi­ așa că nu mai putea con­tinua celelalte acte din lipsă de per­sonagii. Delavran­ce a mai perfec­ționat în teh­nică dramatică și’a eșalonat p­e patru acte uciderea eroilor și fiindcă în actul 4 s’a ter­minat nu a mai scris actul al 5-lea Ar fi fost și greu căci în viață n’au­ mai rămas decât doamna Tana și trei boeri și o nebună Oana, care seamănă grozav cu Ofelia din Ham­let și de car­e se deosebește numai prin lipsa de semnificație și rost în desfășurarea dramei. Singurele personagii care se mai desprind din vâltoarea retoricei sunt Luca Arbore și Cărfibăț. Rea­lizarea lor înlesnește finalurile cu adevărat dramatice din actul 2 (rugăciunea lui Luca Arbore pen­tru odhina lui Cătălin) și finalul din actul 8 (condamnată la moarte a boerilor răsvrătiți. Toate celelal­te personagii voese fără rost vor­bind pe alocurea cu tâlc și pito­resc, cu imagini de o rară frumu­sețe neclăite de o cerciozitate inu­tilă. Delavrancea nu avea o viziu­ne dramatică deci oarecum obiec­tivă și realistă a vieții, persona­­giile nu apar în țesătura dramei ca elemente de nelipsit ale desfă­șurării acțiunii ci ca punctații co­lorate, expresive ale dialogului. Dacă o replică în afaidea o imagi­ne frumoasă sau chiar numai un cuvânt rar, sonor, de o frăgezime seducătoare, indiferent dacă repli­ca era de prisos devenea utilă prin frumusețea ritmului frazei. Eroii lui Delavrancea au toți ta­lente retorice, dar nu au conținut u­­man, înlăturând logica dramatică pentru a lucra sub dominația sti­lului și necesităților retorice um­plutura nu se mai poate înlătura. Te întrebi ce rost mai poate avea Mogâldici — de-o pildă — bețivul plictisitor care tot repetă ca un la ce behăe. Berheei, Berhehehe­­ci, Berhehek­ekeci? Lui Delavran­cea chebăeala lui Mogăldici va fi avut poate un efect de ritm, de accent care nouă ne scapă, dar în orice caz economiei dramei nu-i folosește decât ca umplutură de un comic îndoelnic Pe rând s-ar putea dovedi, ana­lizând logica acțiunii și nevoile desfășurării conflictului, lipsa de utilitate a personagiilor care nu folosesc nici măcar desfășurării conflictului. Dar am putea socoti valoarea dramei „Viforul“ ca o evocare înăl­țătoare a trecutului, înălțătoare! Prin ceî Frumusețea morală a boe­rilor cari se lasă decapitați ca niș­te berbeci (imagina­r a lui Dela­vrancea) și care nu opun deslăn­­­țuirii de bestie epileptică a lui Ște­făniță nici o rezistență, nu o poate gusta nimeni, cu atât mai puțin bârâiala cu accente hamletiene a domnului. O evocare înălțătoare a trecutului! Niciodată nu a fost tre­cutul nostru — cu toate scăderile lui Anai umilit decât „Vifonul“ atunci te întrebi pentru ce a des­chis­oare d. Corneliu Moldovanu stagiunea cu această dramă a lui Delavrancea! Interpretarea în afară de vechii interpreți slabă. Ansamblul des­­fânat și fără mișcare. Ceiace ar putea forma o lecție vie pentru actorii tineri, este vigoarea, relie­ful, adevărul jocului d-lui C. Not­­tara. Te minunaeză izvorul nese­cat al pasiunii de teatru pe care o simți întinerindu-i bătrânețea. La Ianuarie d- Nottara va împlini 50 de ani—o jumătate de vacc de ca­­­rieră și pe scenă prin convingerea, căldura cu care juca ți se părea cel mai tânăr. Vai, ce bătrâni sunt atâția din tinerii actori ală­turați de d-nii Nottara și Iancu Petrescu. Noua cortină a d-lui Traian Cor­­nescu ne-a consolat și de slăbiciu­nea dramei lui Delavranca și de jocul fără culoare a ansamblului. Noua cortină este mai decorativă, mai potrivită destinației. Cortina d-lui Camil Ressu era un tablou ur­mărit de circumstanță pe o cortină, calitățile tabloului î­nsă se pierdeau fără câștig pentru cor­tină. D. Corneliu Moldovanu a a­­vut o fericită inspirație încredin­țând decorarea noei cortine d-lui Traian Cornescu. PAMFIL SEICARU

Next