Neamul Românesc, octombrie 1924 (Anul 19, nr. 222-229)
1924-10-01 / nr. 222
<igM^*«Makwa Discursul d-Lui C. Argetoianu In momentul, când se dă cuvântul d-lui C. Argetoianu, toată sala se ridică în picioare ca un singur om și aclamă timp de mai multe minute pe strălucitul nostru fruntaș. Căciuli și Pălării se agită în aer. Liniștea se restabilește cu greu. ! !■...! Venind ea de la București, își începe discursul d- C. Argetoianu, pe drum un prieten îmi povestea cum a decurs una din întrevederile pe care le-a avut la Paris d. Vintilă Brătianu cu un fruntaș al finanței franceze. A fost pare-se uin dialog interesant deși cam monoton. — „Am făcut un budget echilibrat, spunea d. Vintilă Brătianu. — Foarte frumos, domnule ministru, răspundea bancherul. — „Am consolidat datoriile noastre. — „Foarte frumos, domnule ministru! — „Am plătit cuponul. ”— „Foarte frumos domnule ministru. Când ministrul de finanțe ne maiavând ce înșira a tăcut. — a tăcut și bancherul. Și Întrevederea n’a mai avut altă urmare. Fericit bancherul francez că n’a văzut urmarea! La noi acasă declarațiile d-lui Vintilă Brătianu au avut o urmare: Sărăcirea sigură și progresivă a acestei țări (aplauze prelungite, ovaziuni). Desigur, nu este vorba să convingem azi opinia publică de superioritatea principiilor noastre financiare, de excelența programului nostru. Ci este vorba acum să vă lămurim asupra ceea ce se petrece sub ochii voștri, căci dacă ați fi dumeriți această stare de lucruri n’ar mai fi îngăduită. Inchipuiți-vă că acel care s’ar duce la piață dimineața, ar fi buzunărit în fiecare zi- Ar putea să tacă, să rabde, să accepte? Și când aceasta s’ar petrece cu toată lumea, ar mai rămâne piatră pe piatră? Voi sunteți buzunăriți în fiecare zi. Când vă vindeți produsele pe jumătate din valoarea lor, nu sunteți oare furați? (Vii aprobări și mari aplauze). Funcționarul, care azi muncește mai mult decât înainte de război, are acum mai puțin decât jumătatea lorei dinainte. Dacă este cinstit, își cheltuește toate rezervele și se sărăcește pe el; dacă nu este cinstit atunci vă fură pe voi și să sărăcește. Dar situația comerciantului care trebue să se împrumute cu o dobândă de 20 la sută pe an* Și dacă astfel sărăcesc zilnic producători, funcționari, comercianți, industriași unde ajungem? Iată starea de lucruri asupra căreia dacă ați fi lămuriți, nu m’ati asculta acum pe mine aci, căci ati avea de îngropat morții voștri de ori (aplauze zgomotoase și repetate, aclamații). Oratorul arat cum opinia publică a fost mereu mintită de guvern în privința îndreptărei finanțelor noastre Și dacă cei trei mulți au putut să-si dea seama die realitate unii s’au lăsat ademeniți da acea campanie a minciunor. Azi numai analfabeții și cu d. Vintilă Brătianu mai cred încă în ridicarea leului imare ilaritate, aplause si aclamatiuni. Dar fără a mai cerceta toate cauzele care au contribuit la sărăcirea generală, se pune întrebarea: există vr’un leac? Răspund: da! Și este ușor. Ajunge să împedici acțiunea nefastă a unui singur om, ca prin încântare toate să se îndrepte. Dacă d. Vintilă Brătianu ar fi schimbat cu d. Aurel Geblescu, ar fi destul ca situația să se îmbunătățească. (Râsete, aplause sgomotoase). D. C. Argetoianu sfârșește îndemnând pe săteni ca, întorcându-se arată și gândindu-se la cele auzite aci, să spue tuturor că nu trebue să mai meargă după aceia care i-au mintit totdeauna, ci să se ia după acela (arătând spre d. N. Iorga) care nu i-a mințit niciodată. (Aclamații entusiaste și repetate). Grandioasa manifestație Pesti 10 politica din Craiova mii de oameni aclamă de șeful partidului nationalist al sonorului. Discursul d-lui prof. N. Iorga (Beiul partidului nationalist al poporului este obiectul unor evatunii formidabile. Sala în picioare ) aclamă îndelung. Manifestația durează mai multe minute.___ SCOPUL ÎNTRUNIRILOR partidULUI De-o bucată de vreme, partidul naționalist al poporului, care a intrat în inima dv. — începe d. N. Iorga — ține întruniri de la un capăt la celălalt al țării. Scopul nu este să tulburăm țara, nici să cerșim ceva ce ni se cuvine. Suntem prea mândri ca să facem aceasta. Ne adunăm pentru două scopuri: ca să arătăm tuturora desăvârșita unire a celor două părți cari alcătuesc azi partidul nostru. — să arătăm și acelora cari după lungi chibzueli, se unesc se împacă, mănâncă și apoi se spurcă. — cum se pot înfrăți doui oameni, două grupări, încât nimeni nu-i azi în stare să deosebească care a fost ori unul, azi altul, (aplauze, ovaziuni). Ne-am adunat ca să închidem gura acelora care ne clevetesc și spun că nu existăm (aplauze furtunoase). Noi dovedim că suntem Miile de oameni din această sală dovedesc că suntem. Și cei care S’au făcut a nu crede ne vor simți mâine (aplauze prelungite). Aș fi dorit să merg la toate întrunirile noastre Dar eu sunt un om al cărtei. Nu știu, eu mă țin de dânsa, sau ea nu se lasă de mine (aplause). Dar aci la Craiova eram dator să vin, căci fără să mă cunoașteți m’ați vrut, fiindcă nu m’au vrut aceia între cari m’am născut, și sunt măcar dator a vă arăta recunoștința pentru alegerea dv. NU PENTRU A RĂSTURNĂ PE LIBERALI. Vrem noi să răsturnăm guvernul?. Se răstoarnă un partid solid pe picioarele sale. Dar nu este cazul azi pentru partidul liberal. Opoziția l‘ar fi răsturnat de mult, dacă o parte din trânsa n‘ar crede că este mai util să atace persoana regală, o alta să încerce din invidie o răsturnare de valori, care este imposibilă, fiindcă niciodată un prost nu va putea să-și supue pe cineva care nu poate deveni mai prost decât dânsul și fără a mai vorbi de ajutorul pe care-l dau guvernului aceia care, în Parcul Carol sau aiurea trag de picioarele șovăitoare ale propriului lor partid, (a "clause prelungite și repetate). Nu poate fi vorba de a răsturna pe liberali, fiindcă existenta morală a unui guvern stă sau în faptul că a fost voit de tară, sau chiar în aceea că, silit fiind a o violenta pentru interesul ordinei sau națiunei, ar fi meritat ulterior prin opera lui să fie scuzat de această acțiune ilegală. Dar cinstiti cu toții că tara n‘a cerut și n‘a vrut partidul liberal. Pungile multora și spinările câtorva știu cum s’au făcut alegerile. Știți cu toții că la alegeri, partidul liberal a făgăduit țării satisfacții de ordin material. Care este însă clasa care sub raportul material să fi fost satisfăcută? Plugarii cari n‘au prețul produselor lor și al căror pământ este depreciat? Funcționarul plătit cu leafă de mizerie? Comerciantul și industriașul fără numerar și credit într'un timp când noi cerșim numerar străinătății și, ceea ce n‘am mai făcut în sărăcia noastră, ne și umilim* (aplauze furtunoase)'- '■ M.' 4. CI PENTRU A CONSTATA PALIMENTUL UNEI POLITICI ȘI A ÎMPIEDECA CONTINUAREA EI Sinisteul uiți Cu Lu CoJiSMuíi falimentul unei politici, si ca să împiedicăm continutarea ei în conditii mi si mai rele (aplauze). Cum conștiința tării mi poate accepta mai departe guvernarea liberală, tot asa ea se dă în lături fată de posibilitatea unei noui cârmuiri prin morți politici, de ori, cari nu se pot transforma în mântuitorii noștri de mâine. (Aclamatiuni repetate). Nu se pot vrăji stafiile orgolioase și nu pot intra în acțiune, aceia din cari a rămas numai îmbrăcămintea. E răspunsul pe care o dau de aici d-lui general Averescu căruia ne-am refuzat a-i răspunde prin foaia noastră la campania sa de trivialități. Tot așa, tara nu poate fi încredințată unei inteligente care a uitat și învățământul scolii sale normale, și a cărui albă cămașă țărănească este pătată de mâinile negre ale d-lului Lupu și degetele roșii ale d-lui Stere (aplauze și ovaziuni nesfârșite). $1 iarăși nu cu câțiva tineri de dincolo, cari cred că ajunge unirea provinciilor pentru ca geniul să se sălăsueiască sub tigvele lor, se poate face opera cea mare de mâine. NU DORIM A RAMANE SINGURI înseamnă oare aceasta că dorim a rămâne singuri? Nu! Eu am dorit fuziunea. Am propus-o aci la două partide : unul a primit-o și cu cât ne cunoaștem mai bine cu d. Argetoianu cu atât deplorăm mai mult fatalitatea care ne-a împiedicat de a lucra împreună mai de mult pentru binele țării (aplauze, ovațiuni). Partidul național ardelean — care face din șeful său un idol— orice partid este liber s'o facă — mi s'a adresat în scris și fără să-i fi prezentat măcar un plan de organizare, a refuzat să-și modifice si numele și ființa pentru ca a doua zi să-și schimbe numele pentru ispita țărănească și să discute cu internaționalii revoluționari asupra formei de conducere. La noi ar fi găsit frăția care ne-ar fi permis să stăm în fața liberaților ca adevăratul guvern de mâine. Dincolo au găsit reaua iredintă și compromiterea înaintea opiniei publice. Am stat lângă suferința oamenilor cari conduc partidul național din Ardeal, o viață întreagă; ei pot să uite, eu însă nu pot (Aclamatiuni îndelungate). Pentru aceasta și astăzi stăm cu brațele deschise dar nu și cu ochii Închiși, pentru ca fuziunea Cu noi să servească drept o treaptă peste aceia pe care ii consider ca inamicii noștri naturali CU CINE VREM SA LUCRAM Menținem și acuma dorința noastră de a lucra cu toți aceia «ari implinesc trei condiții: Iubirea pentru ordine, simțul pentru caracterul național al unui stat care trebue să fie drept cu toate națiunile sale și Înțelegerea pentru Însemnătatea elementului moral care se chiamă ultima, și care trebue să pătrund și adânc masele popular. Așa fiind cu sau fără colaborarea de care a fost vorba, spunem tuturor, fără a amesteca și persoana Regelui, ca acela care se aseamănă cu slugile, cari ascultă la nște stăpânilor pentru a-i compromite, că este o colaborare, pe care o așteptăm: acela a tuturor oamenilor cinstiți și harnici care azi sunt impiedicați de-a lucra, țărani muncitori lucrători din orașe, funcționari devotați, negustori cari lucrează la prosperitatea țării. Intelectuali simțitori la nevoile poporului Avem siguranța Că dacă azi reprezentăm atâtea mii de oameni mâine această imensă mulțime se va aduna de sine In jurul nostru pentru mai marele bine al țării (Ovaziuni sguduîtoare, adunarea aclamă Îndelung cu entusiasm, pe d. N Iorga, care împreună cu fruntașii prezenți, părăsește sala in mijlocul ur*despîis pe d. C. Argetoianu și acțiunea împotriva guvernului dintre cei care umblă în haine țărănești sunt plaga satelor. Un Stere este țărănist? Este o ofensă pentru țărănime aproprierea cu acest trădător de neam. D-rul Lupu reprezintă țărănimea? Dar atunci ar trebui să credem că și țărani sunt bolșevici ! Singur partidul naționalist al poporului reprezintă democrata integrală și un program de guvernământ cinstit și Invită pe top să se strângă în jurul acestui partid, (ovațiuni). “ D. general Gârleșteanu (salutat Cu aplauze călduroase, spune că privind pe reprezentanții Doljului și admirabilele delegațiuni ale celorlalte județe, este stăpânit de puternica simțire, cânci bate inima întregei Oltenii, unde s-au împlinit atâtea fapte mari din istoria neamului. (Aplause). Este fericit că se poate oferi un spectacol atât de măreț prietenilor veniți din toate unghiurile țârei și deasupra cărora stau doi luceferi. Aplaudat cu entusiasm d. general Gârlășteanu face în mod admirabil portretele morale ale d-Ior N. Iorga și C. Argetoianu. Pe dânși și urmări, dânșii cunosc toate suferințele noastre.Enumărând toate relele nefastei guvernări liberale, care se încheie prin politica de acaparare, oratorul termină spunând că partidul naționalist al poporului nu făgăduește decât cea ce se poate îndeplini, dar toate făgăduelile vor fi realizate. (Aplauze). O. Ștefan Predaiu Oratorul este primit cu aplauze și Începe prin a constata că nu a fost până acum în Craiova o atât de impunătoare întrunire. Cea ce a adus mulțimea nu este perspectiva blidului de linie al puterei ci dragostea pentru șeful și programul nostru. întrunirea de azi este semnalul pentru îndepărtarea regimului ale cărui nelegiuiri sunt prea cunoscute spre a mai fi nevoe să fie enumărate. Acum In urmă speculează bunurile țărei in favoarea lor și ,,prin noi inșine“ a devenit „PENTRU NOI INȘINE“, (Aplauzei prelungite). D. Predoiu termină spunând d-lui N. Iorga că are în fața d-sale sufletul tăriei ce se împletește cu sufletul său. Toți sunt hotărîți să dea lupta pe viață și pe moarte pentru izbânda șefului și partidului (aplauze prelungite, ovații). D. Ștefan Meitani D-l Ștefan Meitani: aduce salutul Capitalei României Mari orașului Craiova, vechea capitală a Olteniei, și salută întreaga Oltenie prin reprezentanții ei veniți aci în număr așa de mare, Oltenia acest meterez al Românismului. Mulțumește șefului partidului că a dat semnalul luptei de doborâre a oamenilor de la putere. (Lungi aplauze). Zice că această hotărâre a fost primită cu o nespusă însuflețire în toată țara și că cetățenii bucucepuse, doar câțiva au mai putut j &ci cu un avftnt vi serăzbate până la uși spre a prinde și din discursurile ce se rosteau de pe scenă. I . D-nii N. Iorga și C. Argetoianu sunt duși în triumf până la tribună. Uralele, ovațiunile, aclamările, aplauzele sunt nesfârșite. Când liniștea se restabilește d. Saban Făgețel, vicepreședinte al organizației din Dolj, propune ca președinte al meetingului pe distinsul nostru fruntaș d. Iulian Vrăbiescu, președintele acelei organizații, scos la diferitele întruniri ce țin. De la un capăt la celalt al cărei nu se aude decât un strigăt: „Să plece guvernul de flămânzire, de sărăcire, de umilire națională, guvertnul desfrâului și astrăbălărei, guvernul minciunei, guvernul neputincios. (Aplauze nesfârșite). Adresându-se țărănimii îi spune : „După cum altă dată strigați cu atâta dreptate: „Vrem pământ, vrem pământ“, astăzi să strigați mai tare, mult mai tare,,Vrem rânduiala în țară ca să putem munci cu spor, vrem lumină, vrem carte, vrem învățătură ca să învățăm a munci cum e mai bine. (Aplauze furtunoase). Continuă spunând că aceste nevoi le-au înțeles doi oameni, Nicolae Iorga și Constantin Argetoianu, le-a înțeles moldovanul cu mintea ageră și iscusită, neobosit la muncă, și neaoșul oltean cu gândirea pătrunzătoare, cu mintea clarvăzătoare, cu hotărâre vânjoscă, (Aplauze ce nu mai contenesc). se Adresându-se lor le spune: „Mergeți înainte, voi luceferi ai neamului, pe calea ce ați apucat, doborâți pe răui și viclenii ce au pus stăpânire și pe țară și pe noi, mânați-ne spre idealul de dreptate și de lumină, de rânduiala, de muncă și de cinste, și numele vostru va rămâne în veci neperitor.“ (Aplauze îndelungate). D. Virgil Potârcă le face oratorului la tribună o foarte călduroasă manifestație de simpatie. Țara defăimată în afară, prin guvernarea d-lui Ionel Brătianu- Pașa, care se prelungește prea mult, are nevoe de un alt aer și de o altă atmosferă mai curată , iar înăuntru este sătulă de sistemele financiare și concepțiile, ajunse de pomină, ale celui mai strâmt cap din câte au existat vreodată, de când omul a devenit un animal cuvântător. Guvernarea, cu firma „la cei trei frați“ nu mai poate continua. De aceia cred eu că d-voastră au răspuns în număr așa de mare, la chemarea profesorului luminat d. Nicolae Iorga, a cărui faimă a trecut de mult hotarele, și al cărui nume strălucește în capitalele lumii (aplauze prelungite) și a d-lui Constantin Argetoianu, oltean de ai noștrii, streajă neadormită pentru liniștea tărei în clipe de grea cumpănă și cap deosebit de înzestrat, pentru soluționarea problemelor economice și financiare (aplauze prelungite). Unul și-a părăsit lucrările sale pentru istoria lumii și a venit aci în inima Olteniei să vă spună cuvântul său, de mare învățat, asupra problemelor zilei, iar celălalt s’a reîntors iarăși în orașul unde acum 15 ani și-a început cariera sa politică, să vă repete că este timpul ca soluțiunile sale financiare și economice să fie puse în practică, o oră mai devreme, pentru evitarea dezastrului, ce ne paște. Căci, dolar, sub oblăduirea liberală, acest admirabil popor geme sub prea multe abuzuri, prea multe jafuri, prea mare bătae de joc. De sus și până jos conrupție și chiverniseală. Administrație nu mai există, funcționarii sunt într'o continuă stare de mizerie, și spre desnădejdea noastră a tuturora simptomele vremei își fac apariția și în justiție. Nu mai vorbesc de aplicarea reformei agrare care în mâinile dibace ale agenților liberali a ajuns, și o putem numi fără iagerare, cea mai mare excrocherie a timpurilor prin care trecem. (Aplauze furtunoase, vii aprobări). Dela Comitetul agrar, ba ceva mai sus dela d. Alexandru Constantinescu, ministrul de agricultură și până la ultimul umil operator sau agent agricol respectul de legalitate a dispărut. Și d-voastră ați simțit-o mai bine decât noi, în timpul guvernării liberale. Revizuirile continuă într-un mod scandalos încât nu mai știe lumea ce să creadă și ce să mai facă. Este un dans al milioanelor care i-a orbit și amețit pe toti. Lungi șiruri de nenorociți cu traista în spate și cu merinde în traistă au luat drumul bejaniei spre ministerul de agricultură și spre acel Comitet Agrar în jurul căruia rvesc tot soiul de samsari, și unde dreptatea se împarte după cum cu care o solicită are la îndemână mai multe mijloace bănești. (Aplauze puternice). Va veni desigur vremea când toate nedreptățile,toate nelegiuirile comise de organele de aplicare ale acestei legi își vor da socoteală de faptele lor și ne luăm aicea angajamentul fată de d-voastră că vom fi fără milă. Vom repune In drepturile lor pe toți câți au fost scoși pe nedrept și vom face ca toate nedreptătile să fie înlăturate. (Aplauze prelungite). Strădania noastră din trecut pentru ca pământul să ajungă în mâinele celor care îi munceau, vă arată d-voastră că ne vom ține cuvântul, iar prezenta d-lor Iorga și Argetoianu sunt cea mai deplină chezășie că legea va domni. Până atunci cred că a venit timpul ca să strigăm cu toții, incât să fim auziți de acei ce trebuesc să ne audă, că este aproape momentul ca stăpânirea Hidrei cu trei capete înfipte în inima Bucureștilor și cu trupul intrat în putrefacție încolăcit peste cuprinsul țării să înceteze căci ne asfixiem de prea multele miazme răufăcătoare. (Ovațiuni prelungite). D. Ștefan Tătărescu Delegat al Vâlcei, este cu prelunigite aplause salutat la tribună. D-sa spune că nu se sooate, privind această măreață întrunire, să nu simți freamătul care odinioară a animat de pandurii lui Tudor (ovații). Dacă guvernul nu înțelege că trebue să plece, armata Olteniei se va mobiliza. Amintind de generalul francez Bazaine cane în războiul cu germanii din 1870 au capitulat la Sadan, spune că modul cum d. I. Brătianu la 1916 a băgat țara nepregătită în război, a fost un fel de „bezenism1’. „Bazenismului militar dîn 151? ți corespunde Vintilismul economic din 1924 (aplauze, ovaziuni). Vintilismul acesta a pus un ștreang de gâtul tărei (aplauze). Numai prin energia și hotărârea noastră ne putem scăpa de lipsa care sa întins (aplauze). 0. Al. Ionescu«Teto- învățător, aplaudat cu însuflețire arată că moștenirea pe care o lasă liberali este de două ori primejdioasă. Ei au introdus calul Troiei în Constituțiune prin crearea senatorilor de drept, după norme care asigură cele mai multe locuri liberalilor, care au guvernat mult, iar „bulele papale“ ale d-lui Al. Constantinescu au falsificat împroprietărirea (aplauze prelungite). Parlamentul liberal a fost terentizat și abuzurile nu se mai numără. Dar țara, ca s'a lăsat amăgită de feticismul politic, reprezentat când prin crucea liberali, când Princhipiul d-lui Averescu și când prin pantaloni d-lui Mihalache, știe azi, luminată, că îndreptarea nu poate veni decât de la partidului naționalist al poporului (aplauze). D. D. R. loanițescu Popularul deputat și șef al organizației județene de Ilfov, este obiectul unei mari manifestații de simpatie a întrunirei. Doanițescu aduce elogii organizației Doljene pe care simte și oarecare gelozie, fiindcă a înconjurat cu atâta dragoste pe d. C Argetoianu și a rupt barierile strincte ale unei organizații de partid, indicând ca viitor prim ministru pe d Nicolae Iorga (ovațiuni). Oratorul consideră mort guvernul liberal. Cât despre întrebarea, cine să-l urmeze, găsește că răspunsul e simplu. Partidul nationalist al poporului are un șef care reprezintă și unitatea sufletească a neamului și încrederea străinătății (aplauze prelungite). Are un program economic eșit din mintea adâncă și Înțelegătoare a d-lui Argetoianu (aplauze, ovații). Are un stat major strălucit, are poporul (aplauze frenetice) Intr'o admirabilă perorație d. D. R loanițescu descrie viziunea guvernărei de mâine, când toate clasele vor fi mulțumite sub conducerea lui Nicolae Iorga (vii și prelungite aplauze). entru D. IV. Iorga, șeful partidului nationalist al poporului și d. C. Argetoianu, însoțiți de mai mulți fruntași și prieteni politici din București, au sosit în Craiova Vineri seara cu Simplonul. Peronul gărei era tipit de fruntași și membri organizației craiovene a partidului precum și de numeroși cetățeni, serate prelungite au salutat intrarea trenului conducând pe șeful și fruntași noștri până la piața gărei. D-nii N. Iorga și C. Argetoianu ,au plecat la Freasta,, șeful partidului naționalist al poporului fiind oaspetele d-lui C. Argetoianu, întrunirea care a luat proporție unui grandios meeting popular, a avut loc Sâmbătă la ora 10 a. m. tn sat și grădina Bellevue neincăpătoare pentru miile de oameni de toate clasele sociale care, deși zi de lucru au făcut o mare de suflete ascultătoare și entusiaste la cuvântul oratorilor, ,, Thea Timpul era superb, dar soarele prea arzător pentru o imensă sală în care un ac nu ar mai fi putut căde jos, și a cărei temperatură la un moment dat devenise înăbușitoare, ca și pentru o grădină unde se proiecta prea puțină umbră. Totuși nimeni nu s'a clintit de la locul obținut, avid de a asculta, și când delegația calafateană, împărțită pe comune fiecare cu pancarta ei, a sosit după ce întrunirea se în. # CUVANTARE.E aclamări furtunoase). Mereu întrerupt de aplauze frenetice, oratorul face un elocvent rechizitoriu al guvernării liberale. Cei trei frați Brătianu confundă domeniul de la Florica cu avuțiile statului. D. I. Brătianu care se laudă că a făcut România Mare nu.și dă seamă că «‘are nici sufletul nici mintea unui Bismark sau unui Cavours Trecând In revistă celelalte pardosjan, pe omul de stat iincomparatide din opoziție, și în special grabi| Constantin Argetoianu (aplauze parea țărănistă, spune cum mulți D. Iulian Vrăbiescu Președintele întrunire» aclamat cu căldură, mulțumește pentru cinstea care i se face de către o atât de impozantă adunare cinstea este cu atât mai mare cu cât veden fruntea ei pe un mare român, pe un ilustru savant, pe Nicolae Iorga, (ai plause și ovațiuni pivlungus). Alături de d-sa vedem pe strălucitul Continuarea cuvântărilor in pag. ila