Neamul Românesc, octombrie 1924 (Anul 19, nr. 222-229)

1924-10-01 / nr. 222

<igM^*«Makwa Discursul d-Lui C. Argetoianu In momentul, când se dă cuvân­tul d-lui C. Argetoianu, toată sala se ridică în picioare ca un singur om și aclamă timp de mai multe minute pe strălucitul nos­tru fruntaș. Căciuli și Pălării se agită în aer. Liniștea se restabi­lește cu greu. ! !■...! Venind ea de la București, își începe discursul d- C. Argetoianu, pe drum un prieten îmi povestea cum a decurs una din întrevede­rile pe care le-a avut la Paris d. Vintilă Brătianu cu un fruntaș al finanței franceze. A fost pare-se uin dialog inte­resant deși cam monoton. — „Am făcut un budget echili­brat, spunea d. Vintilă Brătianu. — Foarte frumos, domnule mi­nistru, răspundea bancherul. — „Am consolidat datoriile noastre. — „Foarte frumos, domnule ministru! — „Am plătit cuponul. ”— „Foarte frumos domnule mi­nistru. Când ministrul de finanțe ne mai­având ce înșira a tăcut. — a tăcut și bancherul. Și Întrevede­rea n’a mai avut altă urmare. Fericit bancherul francez că n’a văzut urmarea! La noi acasă de­clarațiile d-lui Vintilă Brătianu au avut o urmare: Sărăcirea­ si­gură și progresivă a acestei țări (aplauze prelungite, ovaziuni). De­sigur, nu este vorba să con­vingem azi opinia publică de supe­rioritatea principiilor noastre fi­nanciare, de excelența programu­lui nostru. Ci este vorba acum să vă lă­murim asupra ceea ce se petrece sub ochii voștri, căci dacă ați fi dumeriți această stare de lucruri n’ar mai fi îngăduită. Inchipuiți-vă că acel care s’ar duce la piață dimineața, ar fi bu­­zunărit în fiecare zi- Ar­ putea să tacă, să rabde, să accepte? Și când aceasta s’ar petrece cu toa­tă lumea, ar mai rămâne piatră pe piatră? Voi sunteți buzunăriți în fie­care zi. Când vă vindeți produ­sele pe jumătate din valoarea lor, nu sunteți oare furați? (Vii aprobări și mari aplauze). Funcționarul, care azi mun­cește mai mult decât înainte de război, are acum mai puțin decât jumătatea lorei dinainte. Dacă este cinstit, își cheltuește toate rezervele și se sărăcește pe el; dacă nu este cinstit atunci vă fură pe voi și să sărăcește. Dar situația comerciantului care trebue să se împrumute cu o dobândă de 20 la sută pe an* Și dacă astfel sărăcesc zilnic producători, funcționari, comer­cianți, industriași unde ajungem? Iată starea de lucruri asupra căreia dacă ați fi lămuriți, nu m’ati asculta acum pe mine aci, căci ati avea de îngropat morții voștri de ori (aplauze zgomo­­toase și repetate, aclamații). Oratorul arat cum opinia publică a fost m­­ereu mintită de guvern în privința îndreptărei fi­nanțelor noastre Și dacă cei trei mulți au putut să-si dea seama­ die realitate unii s’au lăsat ademeniți da acea cam­panie a minciunor. Azi numai analfabeții și cu d. Vintilă Brătianu mai cred încă în ridicarea leului imare ilaritate, a­­plause si aclamatiuni­. Dar fără a mai cerceta toate cauzele care au contribuit la să­răcirea generală, se pune între­barea: există vr’un leac? Răspund: da! Și este ușor. A­­junge să împedici acțiunea ne­fastă a unui singur om, ca prin încântare toate să se îndrepte. Dacă d. Vintilă Brătianu ar fi schimbat cu d. Aurel Geblescu, ar fi destul ca situația să se îmbu­nătățească. (Râsete, aplause sgo­­motoase). D. C. Argetoianu sfârșește în­demnând pe săteni ca, întorcân­­du-se arată și gândindu-se la cele auzite aci, să spue tuturor că nu trebue să mai meargă după aceia care i-au mintit totdeauna, ci să se ia după acela (arătând spre d. N. Iorga) care nu i-a min­țit niciodată. (Aclamații entusiaste și repe­tate). Grandioasa manifestație Pesti 10 politica din Craiova mii de oameni aclamă de șeful partidu­lui nationalist al sonorului. Discursul d-lui prof. N. Iorga (Beiul partidului nationalist al poporului este obiectul unor eva­­tu­nii formidabile. Sala în picioare ) aclamă îndelung. Manifestația durează mai multe minute­.___ SCOPUL ÎNTRUNIRILOR parti­­dULUI De-o bucată de vreme, parti­dul naționalist al poporului, care a intrat în inima dv. — începe d. N. Iorga — ține întruniri de la un capăt la celălalt al țării. Scopul nu este să tulburăm țara, nici să cerșim ceva ce ni se cuvine. Suntem prea mândri ca să facem aceasta. Ne adunăm pentru două scopuri: ca să arătăm tuturora desăvârșita unire a celor două părți cari alcătuesc azi partidul nostru. — să arătăm și acelora cari după lungi chibzueli, se unesc se împacă, mănâncă și apoi se spurcă. — cum se pot înfrăți doui oameni, două grupări, încât ni­meni nu-i azi în stare să deose­bească care a fost ori unul, azi altul, (aplauze, ovaziuni). Ne-am adunat ca să­ închidem gura acelora care ne clevetesc și spun că nu existăm (aplauze fur­tunoase). Noi dovedim că suntem Miile de oameni din această sală dovedesc că suntem. Și cei care S’au făcut a nu crede ne vor simți mâine (aplauze prelungite). Aș fi dorit să merg la toate întrunirile noastre­ Dar eu sunt un om al cărtei. Nu știu, eu mă țin de dânsa, sau ea nu se lasă de mine (aplause). Dar aci la Cra­iova eram dator să vin, căci fără să mă cunoașteți m’ați vrut, fiind­că nu m’au vrut aceia între cari m’am născut, și sunt măcar dator a vă arăta recunoștința pentru a­­legerea dv. NU PENTRU A RĂSTURNĂ PE LIBERALI. Vrem noi să răsturnăm guver­nul?. Se răstoarnă un partid solid pe picioarele sale. Dar nu este cazul azi pentru partidul liberal. Opoziția l‘ar fi răsturnat de mult, dacă o parte din trânsa n‘ar crede că este mai util să a­­tace persoana regală, o alta să încerce din invidie o răsturnare de valori, care este imposibilă, fiindcă niciodată un prost nu va putea să-și supue pe cineva care nu poate deveni mai prost decât dânsul și fără a mai vorbi de a­­jutorul pe care-l dau guvernului aceia care, în Parcul Carol sau aiurea trag de picioarele șovăi­toare ale propriului lor partid, (a "clause prelungite și repetate). Nu poate fi vorba de a răstur­na pe liberali, fiindcă existenta morală a unui guvern stă sau în faptul că a fost voit de tară, sau chiar în aceea că, silit fiind a o violenta pentru interesul ordinei sau națiunei, ar fi meritat ulte­rior prin opera lui să fie scuzat de această acțiune ilegală. Dar cin­­stiti cu toții că tara n‘a­ ce­rut și n‘a vrut partidul liberal. Pungile multora și spinările câ­torva știu cum s’au făcut alegerile. Știți cu toții că la alegeri, parti­dul liberal a făgăduit țării satis­facții de ordin material. Care este însă clasa care sub raportul material să fi fost satisfăcută? Plugarii cari n‘au prețul produ­selor lor și al căror pământ este­­ depreciat? Funcționarul plătit cu leafă de mizerie? Comerciantul și industriașul fără numerar și cre­dit într'un timp când noi cerșim numerar străinătății și, ceea ce n‘am mai făcut în sărăcia noas­tră, ne și umilim* (aplauze furtu­noase)'- '■ M.'­ 4. CI PENTRU A CONSTATA PALI­­MENTUL UNEI POLITICI ȘI A ÎMPIEDECA CONTINUAREA EI Sinisteul uiți Cu Lu CoJiSM­­u­íi­ falimentul unei politici, si ca­­ să împiedicăm continutarea ei în conditii mi si mai rele (aplauze). Cu­m conștiința tării mi poate accepta mai departe guvernarea liberală, tot asa ea se dă în lături fată de posibilitatea unei noui câr­muiri prin morți politici, de ori, cari nu se pot transforma în mân­tuitorii noștri de mâine. (Aclama­­tiuni repetate). Nu se pot vrăji stafiile orgo­lioase și nu pot intra în acțiune, aceia din cari a rămas numai îm­brăcămintea. E răspunsul pe care o dau de aici d-lui general Aver­es­cu căruia ne-am refuzat a-i răspunde prin foaia noastră la campania sa de trivialități. Tot așa, tara nu poate fi în­credințată unei inteligente care a uitat și învățământul scolii sale normale, și a cărui albă cămașă țărănească este pătată de mâi­nile negre ale d-lului Lupu și de­getele roșii ale d-lui Stere (aplauze și ovaziuni nesfârșite). $1 iarăși nu cu câțiva tineri de dincolo, cari cred că ajunge unirea pro­vinciilor pentru ca geniul să se sălăsueiască sub tigvele lor, se poate face opera cea mare de mâine. NU DORIM A RAMANE SIN­­GURI înseamnă oare aceasta că do­rim a rămâne singuri? Nu! Eu am dorit fuziunea. Am propus-o aci la două partide : unul a pri­mit-o și cu cât ne cunoaștem mai bine cu d. Argetoianu cu atât deplorăm mai mult fatalitatea care ne-a împiedicat de a lucra împreună mai de mult pentru binele țării (aplauze, ovațiuni). Partidul național ardelean — care face din șeful său un idol— orice partid este liber s'o facă — mi s'a adresat în scris și fără să-i fi prezentat măcar un plan de organizare, a refuzat să­-și modifice si numele și ființa pen­tru ca a doua zi să-și schimbe numele pentru ispita țărănească și să discute cu internaționalii revoluționari asupra formei de conducere. La noi ar fi găsit frăția care ne-ar fi permis să stăm în fața liberaților ca adevăratul guvern de mâine. Dincolo au găsit reaua­ iredintă și compromiterea înaintea opiniei publice. Am stat lângă suferința oame­nilor cari conduc partidul națio­nal din Ardeal, o viață întreagă; ei pot să uite, eu însă nu pot­ (A­­clamatiuni îndelungate). Pentru aceasta și astăzi stăm cu brațele deschise dar nu și cu ochii Închiși, pentru ca fuziunea Cu noi să servească drept o treaptă peste aceia pe care ii consider ca inami­­cii noștri naturali CU CINE VREM SA LUCRAM Menținem și acuma dorința noa­­stră de­ a lucra cu toți aceia «ari implinesc trei condiții: Iubirea pen­­tru ordine, simțul pentru caracte­­rul național al unui stat care tre­­bue să fie drept cu toate națiunile sale și Înțelegerea pentru Însemnă­­tatea elementului moral care se chiamă ultima, și care trebue să pă­trund și adânc masele popular. Așa fiind cu sau fără colabora­rea de care a fost vorba, spunem tuturor, fără a amesteca și persoana Regelui, ca acela care se aseamănă cu slugile, cari ascultă la nște stă­­pânilor pentru a-i compromite, că este o colaborare, pe care o aștep­tăm: acela a tuturor oamenilor cin­­stiți și harnici care azi sunt impie­­dicați de-a lucra, țărani muncitori lucrători din orașe, funcționari de­­votați, negustori cari lucrează la prosperitatea țării. Intelectuali sim­­țitori la nevoile poporului Avem siguranța Că dacă azi repre­zentăm atâtea mii de oameni mâi­­ne această imensă mulțime se va aduna de sine In jurul nostru pentru mai marele bine al țării (Ovaziuni sguduîtoare, adunarea aclamă Îndelung cu entusiasm, pe d. N Iorga, care împreună cu frun­tașii prezenți, părăsește sala in mijlocul ur*despîi­s pe d. C. Argetoianu și acțiunea împotriva guvernului dintre cei care umblă în haine ță­rănești sunt plaga satelor. Un Stere este țărănist? Este o ofensă pentru țărănime aproprierea cu acest tră­dător de neam. D-rul Lupu repre­­zintă țărănimea? Dar atunci ar tre­bui să credem că și țărani sunt bol­șevici ! Singur partidul naționalist al po­porului reprezintă democrata inte­grală și un program de guvernă­mânt cinstit și Invită pe top să se strângă în jurul acestui partid, (o­­vațiuni). “ D. general Gârleșteanu (salutat Cu apl­auze călduroase, spune că privind pe reprezentanții Doljului și admirabilele delegațiuni ale celorlalte județe, este stăpânit de puternica simțire, câ­nci bate inima întregei Oltenii, unde s-au îm­plinit atâtea fapte mari din istoria neamului. (Aplause). Este fericit că se poate oferi un spectacol atât de măreț prietenilor veniți din toate unghiurile țârei și de­asupra că­rora stau doi luceferi. Aplaudat cu entusiasm d. general Gârlășteanu face în mod admirabil portretele morale ale d-Ior N. Ior­ga și C. Argetoianu. Pe dânși și urmări, dânșii cunosc toate suferințele noastre.­­Enumărând toate relele nefastei guvernări liberale, care se încheie prin politica de acaparare, oratorul termină spunând că partidul națio­nalist al poporului nu făgăduește decât cea ce se poate îndeplini, dar toate făgăduelile vor fi realizate. (Aplauze). O. Ștefan Predaiu Oratorul este primit cu aplauze și Începe prin a constata că nu a fost până acum în Craiova o atât de im­punătoare întrunire. Cea ce a adus mulțimea nu este perspectiva blidului de linie al pu­terei ci dragostea pentru șeful și programul nostru. întrunirea de azi este semnalul pentru îndepărtarea regimului ale cărui nelegiuiri sunt prea cunoscute spre a mai fi nevoe să fie enumărate. Acum In urmă speculează bunu­­rile țărei in favoarea lor și ,,prin noi inși­ne“ a devenit „PENTRU NOI INȘI­NE“, (Aplauze­i prelun­­gite). D. Predoiu termină spunând d-lui N. Iorga că are în fața d-sale sufle­tul tăriei ce se împletește cu sufle­tul său. Toți sunt hotărîți să dea lupta pe viață și pe moarte pentru izbânda șefului și partidului (aplau­­ze prelungite, ovații). D. Ștefan Meitani D-l Ștefan Meitani: aduce salu­tul Capitalei României Mari ora­șului Craiova, vechea capitală a Olteniei, și salută întreaga Olte­nie prin reprezentanții ei veniți aci în număr așa de mare, Oltenia a­­cest meterez al Românismului. Mulțumește șefului partidului că a dat semnalul luptei de dobo­râre a oamenilor de la putere. (Lungi aplauze). Zice că această hotărâre a fost primită cu o nespusă însuflețire în toată țara și că cetățenii bucu­cepuse, doar câțiva au mai putut j &­ci cu un avftnt vi se­răzbate până la uși spre a prinde­­ ș­i din discursurile ce se rosteau de pe scenă.­­­­ I . D-nii N. Iorga și C. Argetoianu sunt duși în triumf până la tri­bună. Uralele, ovațiunile, aclamări­­le, aplauzele sunt nesfârșite. Când liniștea se restabilește d. Saban Făgețel, vice­președinte al organizației din Dolj, propune ca președinte al meetingului pe distin­sul nostru fruntaș d. Iulian Vră­­biescu, președintele acelei organi­zații, scos la diferitele întruniri ce țin. De la un capăt la celalt al cărei nu se aude de­cât un­ strigăt: „Să plece guvernul de flămânzire, de sărăcire, de umilire națională, gu­vertnul desfrâului și astrăbălărei, guvernul minciunei, guvernul ne­putincios. (Aplauze nesfârșite). Adresându-se țărănimii îi spu­ne : „După cum altă dată strigați cu atâta dreptate: „Vrem pământ, vrem pământ“, astăzi să strigați mai tare, mult mai tare,,Vrem rânduiala în țară ca să putem munci cu spor, vrem lumină, vrem carte, vrem învățătură ca să învă­țăm a munci cum e mai bine. (A­­plauze furtunoase). Continuă spunând că aceste ne­­voi le-au înțeles doi oameni, Nico­lae Iorga și Constantin Argetoia­nu, le-a înțeles moldovanul cu min­tea ageră și iscusită, neobosit la muncă, și neaoșul oltean cu gân­direa pătrunzătoare, cu mintea clar­văzătoare, cu hotărâre vânjoscă, (Aplauze ce nu mai contenesc). se Adresându-se lor le spune: „Mergeți înainte, voi luceferi ai neamului, pe calea ce a­ți apucat, doborâți pe răui și viclenii ce au pus stăpânire și pe țară și pe noi, mânați-ne spre idealul de dreptate și de lumină, de rânduiala, de muncă și de cinste, și numele vos­tru va rămâne în veci neperitor.“ (Aplauze îndelungate). D. Virgil Potârcă le face oratorului la tribună o foarte călduroasă manifestație de simpatie. Țara defăimată în afară, prin guvernarea d-lui Ionel Brătianu- Pașa, care se prelungește prea mult, are nevoe de un alt aer și de o altă atmosferă mai curată , iar înăuntru este sătulă de siste­mele financiare și concepțiile, a­­jun­se de pomină, ale celui mai strâmt cap din câte au existat vreodată, de când omul a devenit un animal cuvântător. Guvernarea, cu firma „la cei trei frați“ nu mai poate continua. De aceia cred eu că d-voastră au­ răspuns în număr așa de ma­re, la chemarea profesorului lu­­­minat d. Nicolae Iorga, a cărui faimă a trecut de mult hotarele, și al cărui nume strălucește în capitalele lum­­ii (aplauze prelun­gite) și a d-lui Constantin Arge­toianu, oltean de ai noștrii, strea­­jă neadormită pentru liniștea tă­rei în clipe de grea cumpănă și cap deosebit de înzestrat, pentru soluționarea problemelor econo­­­mice și financiare (aplauze pre­lungite). Unul și-a părăsit lucrările sale pentru istoria lumii și a venit aci în inima Olteniei să vă spună cu­vântul său, de mare învățat, asu­pra problemelor zilei, iar celălalt s’a reîntors iarăși în orașul unde acum 15 ani și-a început cariera sa politică, să vă repete că este timpul ca soluțiunile sale finan­ciare și economice să fie puse în practică, o oră mai de­vreme, pen­tru evitarea dezastrului, ce ne paște. Căci, dolar, sub oblăduirea li­­berală, acest admirabil popor ge­me sub prea multe abuzuri, prea multe jafuri, prea mare bătae de joc. De sus și până jos conrupție și chiverniseală. Administrație nu mai există, funcționarii sunt într'o continuă stare de mizerie, și spre desnă­­dejdea noastră a tuturora simp­­tomele vremei își fac apariția și în justiție. Nu mai vorbesc de a­­plicarea reformei agrare care în mâinile dibace ale agenților libe­rali a ajuns, și o putem numi fără iagerare, cea mai mare excroche­­rie a timpurilor prin care trecem. (Aplauze furtunoase, vii apro­­­bări). Dela Comitetul agrar, ba ceva mai sus dela d. Alexandru Con­­­stantinescu, ministrul de agricul­tură­ și până la ultimul umil ope­rator sau agent agricol respectul de legalitate a dispărut. Și d-voa­­stră ați simțit-o mai bine de­cât noi, în timpul guvernării libe­­­rale. Revizuirile continuă într-un mod scandalos în­cât nu mai știe lumea ce să creadă și ce să mai facă. Este un dans al milioanelor ca­re i-a orbit și amețit pe toti. Lungi șiruri de nenorociți cu traista în spate și cu merinde în traistă au luat drumul bejaniei spre ministerul de agricultură și spre acel Comitet Agrar în jurul căruia rvesc tot soiul de samsari, și unde dreptatea se împarte du­pă cum cu care o solicită are la îndemână mai multe mijloace bă­­nești. (Aplauze puternice). Va veni desigur vremea când toate nedreptățile,­toate nelegiui­rile comise de organele de apli­care ale acestei legi își vor da socoteală de faptele lor și ne luăm aicea angajamentul fată de d-voastră că vom fi fără milă. Vom repune In drepturile lor pe toți câți au fost scoși pe ne­­drept și vom face ca toate nedrep­­tătile să fie înlăturate. (Aplauze prelungite). Strădania noastră din trecut pentru ca pământul să ajungă în mâinele celor care îi munceau, vă arată d-voastră că ne vom ține cuvântul, iar prezenta d-lor Iorga și Argetoianu sunt cea mai de­­­plină chezășie că legea va domni. Până atunci cred că a venit timpul ca să strigăm cu toții, in­cât să fim auziți de acei ce tre­­buesc să ne audă, că este aproa­pe momentul ca stăpânirea Hi­­­drei cu trei capete înfipte în ini­ma Bucureștilor și cu trupul in­trat în putrefacție încolăcit peste cuprinsul țării să înceteze căci ne asfixiem de prea multele m­iazme rău­făcătoare. (Ovațiuni prelun­gite). D. Ștefan Tătărescu Delegat al Vâlcei, este cu prelun­i­gite aplause salutat la tribună. D-sa spune că nu se sooate, pri­vind această măreață întrunire, să nu simți freamătul care odinioară a animat de pandurii lui Tudor (ova­ții).­­ Dacă guvernul nu înțelege că tre­­bue să plece, armata Olteniei se va mobiliza. Amintind de generalul francez Bazaine cane în războiul cu germanii din 1870 au capitulat la Sa­­dan, spune că modul cum d. I. Bră­­tianu la 1916 a băgat țara nepregăt­ită în război, a fost un fel de „be­­zenism1’. „Bazenismului militar dîn 151? ți corespunde Vintilismul economic din 1924 (aplauze, ovaziuni). Vintilismul acesta a pus un ștreang de gâtul tărei (aplauze). Numai prin energia și hotărârea noastră ne pu­tem scăpa de lipsa care s­a întins (aplauze). 0. Al. Ionescu«Teto- învățător, aplaudat cu însuflețire arată că moștenirea pe care o lasă liberali este de două ori primejdi­oasă. Ei au introdus calul Troiei în Constituțiune prin crearea senator­i­lor de drept, după norme care a­­sigură cele mai multe locuri libera­lilor, care au guvernat mult,­­ iar „bulele papale“ ale d-lui Al. Con­­stantinescu au falsificat împroprie­tărirea (aplauze prelungite). Parlamentul liberal a fost teren­­tizat și abuzurile nu se mai nu­mără. Dar țara, ca s'a lăsat amă­gită de feticismul politic, reprezen­tat când prin crucea liberali, când Prin­chipiul d-lui Averescu și când prin pantaloni d-lui Mihalache, știe azi, luminată, că îndreptarea nu poate veni decât de la partidului na­ționalist al poporului (aplauze). D. D. R. loanițescu Popularul deputat și șef al or­ganizației județene de Ilfov, este o­­biectul unei mari manifestații de simpatie a întrunirei. D­­oanițescu aduce elogii orga­nizației Doljene pe car­e simte și oare­care gelozie, fiindcă a încon­jurat cu atâta dragoste pe d. C Argetoianu și a rupt barierile strinc­te ale unei organizații de partid, indicând ca viitor prim ministru pe d Nicolae Iorga (ovațiuni). Oratorul consideră mort­ guvernul liberal. Cât despre întrebarea, cine să-l urmeze, găsește că răspunsul e simplu. Partidul nationalist­­ al po­porului ar­e un șef care reprezintă și unitatea sufletească a neamului­ și încrederea străinătății (aplauze prelungite). Are un program econo­mic eșit din mintea adâncă și Înțe­legătoare a d-lui Argetoianu (a­­plauze, ovații). Are un stat major strălucit­, are poporul (aplauze fre­netice) Intr'o admirabilă perorație d. D. R loanițescu descrie viziunea gu­­vernărei de mâine, când toate cla­sele vor fi mulțumite sub condu­cerea lui­ Nicolae Iorga (vii și pre­lungite aplauze). entru D. IV. Iorga, șeful partidului na­tionalist al poporului și d. C. Arge­­toianu, însoțiți de mai mulți frun­tași și prieteni politici din Bucu­rești, au sosit în Craiova Vineri sea­ra cu Simplonul. Peronul gărei era tipit de fruntași și membri organizației craiovene a partidului precum și de numeroși cetățeni, s­erate prelungite au salutat intra­rea trenului conducând pe șeful și fruntași noștri până la piața gărei. D-nii N. Iorga și C. Argetoianu ,au plecat la F­reasta,, șeful partidu­lui naționalist al poporului fiind oaspetele d-lui C. Argetoianu, întrunirea care a luat proporție unui grandios meeting popular, a avut loc Sâmbătă la ora 10 a. m. tn sat și grădina Bellevue neincăpă­­toare pentru miile de oameni de toate clasele sociale care, deși zi de lucru au făcut o mare de suflete ascultătoare și entusiaste la cuvân­tul oratorilor, ,, Th­e­a Timpul era superb, dar soarele prea arzător pentru o imensă sală în care un ac nu ar mai fi putut că­­de jos, și a cărei temperatură la un moment dat devenise înăbușitoare,­­ ca și pentru o grădină unde se proiecta prea puțină umbră. Totuși nimeni nu s'a clintit de la locul ob­ținut, avid de a asculta,­­ și când delegația calafateană, împăr­țită pe comune fiecare cu pancarta ei, a sosit după ce întrunirea se în. # CUVANTARE.E a­clamări furtunoase). Mereu între­­rupt de aplauze frenetice, oratorul face un elocvent rechizitoriu al gu­­vernării liberale. Cei trei frați Brătianu confundă domeniul de la Flori­ca cu avuțiile statului. D. I. Brătianu­ care se lau­dă că a făcut România Mare nu.și dă seamă că «‘are nici sufletul nici mintea unui Bismark sau unui Ca­vours Trecând In revistă celelalte par­dosjan, pe omul de stat iincompara­­tide din opoziție, și în special gra­­bi| Constantin Argetoianu (aplauze parea țărănistă, spune cum mulți D. Iulian Vrăbiescu Președintele întrunire» aclamat cu căldură, mulțumește pentru cinstea care i se face de către o atât de im­pozantă adunare cinstea este cu a­­tât mai mare cu cât vede­­n frun­tea ei pe un mare român, pe un i­­lustru savant, pe Nicolae Iorga, (ai plause și ovațiuni pivlungus). Ală­turi de d-sa vedem pe strălucitul Continuarea cuvântărilor in pag. il­­­a

Next