Neamul Românesc, octombrie 1924 (Anul 19, nr. 222-229)

1924-10-01 / nr. 222

am­ificaie polii din Craiova - Alte cuvântări •• 0. Dinu G. Arion Spine, aplaudat cu­ căldură #1 •impatie. că țăranii n'au răsplata­t un cei­tor. Face un scurt și vigu­ros rechizitoriu al politicei fiscale și economice a guvernului, al cărei faliment s’a confirmat In călăto­ria Inutilă pe care d. Vîntilă Bră­­tianu a făcut-o in străinătate. Scă­parea țarei este numai In colabo­rarăm Iorga-Anichioianu (ap­lauze prelungite). D. dr. V. Gomoiu întâmpinat cu o călduroasă ma­nif­es­ta­ție de simpatie, va spune doar câteva cuvinte, Intru cât este dornic, ca și toată adunarea să as­culte glasul României, reprezintată prin d-nii Iorga și Argetoianu (acla­mații puternice). Constată ca buba este coaptă,­­ și trebue dată medi­cului puterile de a opera (aplauze prelungite). D. Titu Bădescu Delegat al Romanaților și viu a­­plaudat de adunare, declară că Ro­­manați este gata să repete gestul dela 1848 (ovațiuni). Oratorul se regăsește cu sufletul dela 1903 când d. Iorga a Început opera lui de deșteptare a țărănimei fiind și azi cel mai de seamă ță­rănist (ovațiuni). Arătând toate păcatele regimului liberal, de pe urma cărora Roma­­nații suferă cel mai mult, d. Bă­descu termină cu o frumoasă ir­e­­locventă perorație, spunând că du­pă cum odinioară se aprindeau fo­curile pe Înălțimi spre a se visti­ primejdia, tot astfel s'a aprins a­­cum flacăra care dă semnalul lup­tei ce va fi victorioasă (aplauze). C. Vasile Mogoș sătean din Gorj, vorbește despre vitregia guvernărei liberale și cu­­vântarea sa plină de duh și de ima­gini nimerite stârnește veselia și aplauzele repetate ale sălii. Liberalii n’au făcut bine de­cât pentru el și al lor, care s’au Îndo­pat ca „gâștele care se pun pe pilaf de către boeri". Din cotețul cu gă­ini nu simți când ți se fură de și când în când una or două, dar simți când țî se fură toate cu co­teț cu tot (Ilaritate, aplauze); îndreptarea trebue de sus Înce­pută, căci treaba merge ca la o scară, căreia de­geaba Laș tot mă­tura treptele de jos, dacă de pe cele de sus ar veni mereu gunoi, (aplauze prelungite). Noi țăranii, avemi încredere In Iorga, fiindcă el va fi al nostru (aplauze repetate) . După c­­ mi­surile d-lor C. Ar­getoianu si N. Iorga pe care le dăm în huntea road, și care au închis înv­enirea, nn dejun în comun , loc la parcul Bi­­bescu. D. N. Iorga, șeful partidului, a mulțumit organizației hotiere și delegațiunilor pentru strălucitul suces al manifestației, închinând pentru d. C. Argetoianu. D. C. Argetoianu a închinat în cinstea d-lui N. Iorga. Numeroase alte toasturi au fost ridicate în mijlocul celei mai vii însuflețiri. Al 2-lea congres medico-Social In al 2-lea congres medico-so­­­­cial (mut Duminică 28 c. la Băile S­ilercu­lane din inițiativa d-lui doc­­­­tor Teodorescu, medic primar al județului Caraș-Severin, in pre­zenta d-lor, ministru N­ N. Săvea­nu și general Moșoiu, s’a disputat chestia bolilor sociale, a ravagii­lor lor, si mijloacelor de comba­tere, a avorturilor si căutării pa­ternitătii. D. ministru Săveanu a oferit fondurile necesare din bugetul mi­nisterului, pentru înființarea unei secțiuni separate cu 100 de paturi pentru tuberculoși, la spitalul din Lugoj , unde vor fi izolați deo­camdată tuberculoși­ din centrele industriale și miniere. Adunarea a aprobat dezideratul propus de d. dr. Teodorescu, ca autoritățile de stat să ia măsuri urgente și practice pentru com­baterea și tărmurirea bolilor so­ciale, scoțând din mediul familiar și public pe infirmii sociali, victi­mele acestor boli, spre a face o reală operă de profilaxie socială. INFOR »Ziarul „Neam­ul Româ­­nesc“ își va menține pre­țul de 2 (doi) lei pentru tot timpul cât va apare în formatul actual (2 pa­gini). Atunci când împrejură­­rile vor îngădui revenirea ziarului la vechiu­l for­mat, (4 pagini) prețul u­­nui exemplar va fii potri­vit hotărârea coanține a ziarelor bucureștene de 3 (trei) lei. MATI­ Pentru perceperea dobânzilor, care decurg din neachitarea Un timp a impozitelor fiscale, minis­terul de finanțe a luat următoa­rele dispozitiuni, comunicate Ad­ministrațiilor financiare: începând de la 1 Octombrie 1924 contributiunile directe scrise în roluri pe anul 1924 și neachtate la data exigibilității se vor în­casa cu dobânda de 9 la sută. Contributiunile care se vor a­­seza în cursul trimestrului Oc­tombrie 1924, se vor încasa cu do­bandă cu începere de la 1 Ianua­rie 1925. De asemeni rămășițele din ve­chile contribuțiuni directe care s'au reputat în rolurile anului Popescu, actual director al ma­ri începănd dela 1 Octombrie 1924, nu facturei de tutun din Cluj. Actualul comitet de direcție al regiei va continua totuși să func­ționeze. S’a hotărât în principiu ca, în postul de director general al re­giei statului, rămas vacant prin decesul Lui I. Teodor să fie nu­mit, prin delegație d. ing. Agripafi 1924, se vor încasa cu dobândă .9­ -----..................... ______ In ziua II-a de desbateri a con­gresului Uniunei oraeelor s’a dis­cutat chestia creditului județean și comunal, lipsa locuințelor, pla­ta despăgubirilor de război, proec­tul de unificare administrativă, etc. Societatea comunală a Tram­vaelor previne pe a­­bonații la tramvai că pre­lungirea valabilității abo­namentelor se poate face cu începere de la 21 ale fiecărei luni și că este în interesul d-lor să se pre­zinte in primele zile pen­tru a evita îngrămădirile ți pierderi de timp. In zilele de 1 și 2 Octom­bri se vor elibera numai abonamente din nou. Din cauza variațiilor de salarii Intre funcționarii de acelaș grad, din diferite departamente, ministe­­rul de finanțe a dispus unificarea tuturor salariilor ale gradelor co­­respunzătoare din toate departamen­tele. Pentru întocmirea proectului de unificare se va numi la ministerul de finanțe o comisiune, din care vor face parte și directori de contabili­­tate din toate ministerele Unificarea salariilor se va face pentru toate serviciile centrale și pentru cele exterioare. Măsura unificării s-a luat în legă­tură cu Întocmirea bugetelor și spo­rul ce trebue acordat funcționari­­lor publici dobândă care de altfel se va în­casa odată cu aceia pentru rămă­­șițile din 1923. Pentru ambele cazuri dobânda se va calcula pe luni întregi în­cepând dela 1 Octombrie 1924. Comitetele unite ale ,,Uniunei G-le a micilor industriași și mese­­riași“ se vor întruni astă seară ora 8 la sediul Uniunei R-dul Elisa­­beta 17 pentru a protesta contra procedeului Întrebuințat de unele autorități prin înăbturarea mici­lor indstriași de la licitația lucră­rilor publice. Sculptorul I. Iordănescu vice­președintele organizației partidu­lui Naționalist al poporului din jud. Ilfov a vizitat Sâmbătă 27 Sept., organizațiile din satele Cor­beanca, Mecheana, Orac, Ostrat și Tamași, organizând echipele de săteni cari vor lua parte la congresul general al partidului, către sfârșitul lunii Octombrie. Cu­ ocazia inaugurării expoziției regionale din Mehedinți d-nn­ mi­­niștri I. G. Duca, Săveanu, Moșoiu și Richard Franasovici au vizitat localul Teatrului Național din Se­verin, care este aproape terminat. In dnă mari săli ale acestui teatru vor fi instalate: biblioteca dăruită orașului de regretatul I. G. Bibicescu și muzeul rămas de pe urma d.toi C Istrati. D-nii miniștri au adus laude d­­lul profesor Costescu, care a luat inițiativa clădirii Teatrului Națio­nal și mulțumiri d-lor prefect Vor­­voreanu și primar C. Rădulescu, cari au dat tot concursul d-lor pen­tru terminarea lucrărilor începute. $T1 DE PESTE­ HOTARE ANIVERSAREA INTERNATIONA. LEI INT AIA Londra, 29 (Rador). — La Londra s’a serbat era aniversarea a 60 de ani de la înființarea primei Inter­­nationale muncitorești. La această serbare a fost cetit un mesaj al d-lui Macdonald. SPANIOLII SE PREGĂTESC DE OFENSIVA IN MAROC Londra, 29 (Rador). — Din Ma­drid se anunță că flota spaniolă se concentrează la Algesiras pen­tru a începe o acțiune în golful Alkuhomas pe țărmul căruia și Krim. Tot odată vor Începe ofen­­siva și trupele de uscat precum și aeroplanele. Londra, 29 (Rador). —* Din Ma­drid se anunță că corespondenții ziarelor „Stadion“ și „Pressa“ au fost arestați fiind învinuiți că au răspândit știri false despre călăto­­ria d-lui Primo de Rivera în Maroc. . IN BRAZILIA A IZBUCNIT DIN NOU REVOLUȚIA LONDRA. 29. (Rador). — Din, Bue­nos Aires se anunță că în statul brasilian Parana a isbucnit din nou revoluția și acest stat s­a de- ROMANIA GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secția II-a c. a EXTRACT D-na Aneta Roman cu petiția in­­reg. la No. 5457 din 924 a intentat acțiune de divorț contra­r titlui său Artur Roman pentru motive deter­minate de lege. Din căsătorie au rezultat 8 copii și anume: Victoria de 15 ani, Ioan de 18 ani și Dumitru de 11 ani. So­țul pârât nu posedă nici o avere. Termen pentru a doua conciliere in camera de consiliu s'a fixat la 15 Aprilie 1924. Acest extract se va publica prin ziarul Neamul Românesc conform art. 285 c. e. modificat: Grefier, Nedesctfrabi 1924 Aprilie Í Doe. No. 1236 din 924, ROMANIA GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secția II-a e. p. EXTRACT D-na Constanța Vasilescu domi­­ciliată In București str. dr. Felix 23 cu petiția inreg. la No. 23051 din 924 a intentat acțiune de divorț so­țului său Alexandru Vasilescu pen­tru motive de insulte grave, lovire și fapte incorecte. Din căsătorie a rezultat un copil cu numele de Mircea în etate de 7 ani. Soțul nu posedă avere. Soția se servește cu act de pau­pertate. Acest extract se va publica prin ziarul Neamul Românesc conform art. 285 c. c. modificat. Grefier: M. Jerda 1924 Septembrie 26 No. 17894. No. 42761. ROMANIA GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secția 4-a c. e. EXTRACT D-na Paraschiva Făcăianu domi­ciliată în București str. Niculcea No. 45, prin petiția înreg. la No. 20835 din 7 August 1924, a intentat acțiune de divorț contra soțului său Gheorghe Făcăianu pentru mo­­tive determinate de lege. Soțul pârât d. Gheorghe Făcăianu posedă avere în București șoseaua Filantropia No. 89. Din căsătorie a rezultat un co­pil anume Constantin In etate de un an și 6 luni Soția reclamantă In proces se ser­vește cu timbre și are termen de înfățișare la 5 Octombrie 1924. Acest extract se va publica prin ziarul Neamul Românesc conform art 285 c. c. modificat Grefier, Nedescifrabil No. 30461, Dos. 3183 din 924. 1924 August 8 ROMANIA GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secția III-a c. c. EXTRACT D-na Filofteia Grigoriu domicilia­tă In București strada Șincai No. 33 a cerut acestui tribunal prin petiția Integ.­la No.... din 924 să fie des­făcută de soțul său pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil anume Maria de un an. Avere nu are. Termenul pentru a doua conci­liere prezidențială la 30 Septem­brie 1924. Acest extract se va publica prin ziarul Neamul Românesc conform art. 285 c. c. modificat. Grefier, Nedescifrabil 1924 Septembrie 8. Dos. No. 3496 din 924. ROMANIA GREFA TRIBUNALULUI ILFOV Secția l-a c. c. EXTRACT D-na Henriette Bolzer domiciliată in București calea Grivței No. 248 cu potițiunea în reg. la No. 23729 din 924 a intentat acțiune de divorț con­tra soțului său Charles Bolzer fost cu ultimul domiciliu In București calea Griviței No. 248, iar acum ne­cunoscut pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat un copil cu numele de Alexandru Antonie In etate de un an jumătate. Soția reclamantă! In acțiunea de di­vorț se servește de timbre. Termen pentru a doua conciliere presidențială s'a fixat la 10 Octom­brie 1924 In camera de conciliu. Acest extract se va publica prin ziarul Neamul Românesc conform art. 285 c. p. ,modificat: Grefier, Nedescifrabil No. 52267, No.­­44152. .Cî a wt o­m­iX Hfy NEAMUL PPMhHEMO Mac Donald a simțit necesitatea . Să explice de ce a încheiat acordu­­rile cu Sovietele. Un asemenea tratat a spus pr­­i­mul ministru egles,­­ tncheiat cu o ală țară, nu însemnează că ne asociem cu ceva la forma ei, de guver­nămnănt, ci legile ori cu obiceiurile sale. Mac Donald enumeră chestiunile lămurite prin tratat și drepturile obținute de Marea Britanie ți de supușii ei, în Rusia, împrumutul pe care il acordă Anglia Rusiei, nu poate fi utilizat de­cât pentru recons­trucție. El va fi stabilit de Camera Comunelor, fi tot ea va avea rolul să fixeze garanțiile. Această înțelegere face parte din programul partidului laburist si dacă, spune primul ministru englez tindem la pacificarea Europei nu puteți exclude o țară atât de mare, din cooperarea națiunilor din Eu­ropa. Nu putem rezolva cu succes aceasta mare chestiune prin lăsarea in afară a Rusiei. Aceasta este explicația tratatului nostru cu Rusia, care va aduce pa­cea și bogăția poporului nostru. Conferința italo-iugoslavă care trebuia să înceapă la î Octombrie la Veneția a fost amânată pentru 9 Octombrie pentru a permite experților, să-ți trimită lucrările privitor la la chestiunile rămase în litigiu to­­tre ambele state după încheierea tratatului comercial. La inaugurarea unui memorial Bali oferit de către orașul Liverpool în memoria soldaților căzuți pe timpul războiului, ministrul de răz­boi englez a declarat că viața Franței întregi este legată de progres și civilizație. Toate marile idei de la care se inspiră civilizația omenirei emană din Franța. Spiritul cavaleresc a luat naștere pe pământul francez și efectele acțiunilor franceze întrec tot ce poate imagina spiri­tul cel mai romantic. Franța a ținut piept tuturor pericolelor cu un cu­raj nemaiauzit și cu o energie la înălțimea încercărilor de care a fă­cut să sufere. Nici­odată nu a dat o pildă glorioasă mai mare lum­ei in­­tregi ca în anii dela 1914 până la 1918. Toată civilizația are datorii față de Franța pentru că a dat directive lumei întregi. Anglia nu va uita nici­odată anii de camaraderie de pe timpul războiului ți tot așa cum am rămas credincioși unul altuia pe timp de război, vom ră­­mâne credincioși și de acum­ înainte pe timp de pace. fapte jfbliscl­ Din sursele cele mai au­­torizate nu se classibil în mod categoric negocierile fee ar fi existând între par­tidul național și d-l i Al. Constantinescu ministrul domeniilor. Partidul national nu stă de vorbă în nici o privință cu guvernul. BANCA NAȚIONALA ȘI CRIZA. — Cercurile ban­care și comerciale, — a­­larmate de caracterul­ me­reu mai grav al crizei de numerar, — în care își fă­cuse joc ideea unui de­­mers la d. Vintilă Brătia­nu și în caz de insucces — căci d. Vintilă Brătianu refuză să primească de­­legațiun­i de financiari și comerciant — recursul înaintării unui memoriu Suveranului, — au în for­­­ațiuni că Banca Națio­nală are soluția unei ame­l­ier­ări­i temporare a situa­ției și că ășteaptă pentru punerea ei in aplicare in»­toarcerea d-lui Oromolu. Aceste informațiuni au determinat cercurile co­­­merciale să amâne demer­sul proectat. SFÂRȘITUL REGIMULUI — in cercurile politice, __ chiar cele gu­vernamentale — se discută eu pre­­­misiun­i, care iau discuțiilor caracte­rul de simpla hipoteze dându.le in schimb pe __ acela de fapte certe, chestiunea schimbării de regim De altfel, aceasta au poate sur­­prinde și, fără să ne ocupăm de chestiunea fixării succesiune! Intru­cât ea depășește cadrul unei știri credem a putea afirm­a că in­­tradevăr se apropie sfârșitul regi­mului Inform­ațiuni din cea mai autorizată sursă guverna­mentală ne îndreptățesc a spune că sesiunea de toamnă este considerată chiar de miniștrii d-lui Io­nel MraZimîru ca ultima. In afară de reforma administra­­tivă și electorală nu vor fi prezen­tate Camerelor decât legile cu ca­racter urgent, dar fără mare im­portanță, adică acela invarând din necesitățile de fie­care z­ ale guver­nării CREDITE PENTRU C F. R. — O consfătuire s'a ținut eri în ca­binetul d-lui ministru Văitoianu, la care au participat și ti­r­ii Vin­tilă Brătianu, ministru de finanțe și Pretorian, directorul general al C. F. R. S'a discutat aranjarea credite­lor necesare pentru căile ferate. Citim în Universul. Eri dimi­neață s’a ținut la ministerul de finanțe o consfătuire între d-nii Vintilă Brătianu, Tancred Cons­tantinescu și Victor Antonescu. Din cercuri inițiate ni se afirmă că această întrevedere a fost în legătură cu misiunea economică și financiară ce i se va încredința d-lui Victor Antonescu la Paris-E vorba ca fostul ministru al țării la Paris să continue tratati­vele în capitala Franței în vede­rea participării de capitaluri stră­ine în întreprinderile comercia­lizate. D. dr. Ștefan Cerchez președin­tele „Uniunei generale a indus­triașilor din România” a fost pri­mit astăzi la orele 9 dim., în au­diență de d. ministru Vintilă Bră­tianu. D-sa a prezentat d-lui ministru al finanțelor un detailat memoriu cu privire la criza de numerar și pericolul cel mare ce amenință industria. CONSILIUL DE MINIȘTRII ȘI SITUAȚIA DIN BASARABIA. In Consiliul de miniștrii ce u­rma să se tină astăzi și care a fost a­­mânat pentru mâine dimineață la orele 10, d-nii Inculeț și Tătă­­răscu vor face o nouă expunere a situației din Basarabia și a mă­surilor de îndreptare ce s’au luat Consiliul de miniștri, anunțat pentru azi la ora 10 a. m. a fost amânat pentru Miercuri diminea­ța când membrii guvernului, vor­ fi toți în Capitală. ÎMPRUMUTUL stabi­lizării LEULUI.— După știri sosite guvernului de la d. Oromolu — și altele pe cale particulară cercu­rilor financiare — tratati­vele pe care d. Oromolu le duce la Londra pentru un împrumut de stabili­­­zare nu au prea mari șan­se de succes. Condițiunile pe care ban­cherii din City le pun pen­tru a asigura printr un îm­prumut stabilizarea leu­­ lui sunt de natură a face operațiunea imposibilă. Din aceeaș sursă de in­forma­ți­uni aflăm că d. O­­romolu se va înapoia în țară în primele zile ale lu­nii Octombrie, cu acelaș­i succes** — dar fără vina d-sale — pe care Va obți­nut d. Vintilă Brătianu. NEÎNȚELEGERILE DINTRE LIBERALII BASARABENI. — Duminică a avut loc la Tighina congresul lberalilor basarabeni. Din cauza neînțelegerilor care existau de multă vreme în aceas­tă organizație cu ocazia congre­sului s-a petrecut un scandal e­­norm. Vechii lberali au propus ca pre­ședinte pe d. Măre­schi iar ceilalti pe d. Inculeț. In urma unor discuții furtunoa­se de la cari nu au lipsit atacuri si violente la adresa guvernului, con­gresul nu a mai putut continua. SUSPENDAREA ZIARELOR RUSEȘTI DIN BASARABIA. — Ziarele anunță că la Chișinău s-a dispus suspendarea tuturor ziare­lor redactate în limba rusă, chiar și a celor cari au drept conducă­tori prieteni de-ai regimului libe­ral. Măsura aceasta, care pare a fi una din consecințele anchetei fă­cute de d. Tătărășcu­, ar fi fost luată pe motiv că ziarele și revis­­­tele, redactate în limba rusească,­­ ar fi publicat știri alarmante, me­nite să tulbure populația de ori­gine rusească, - i D. I. I. G. Brătianu, președin­tele consiliului, se va duce la Vie­­na pe la 6 sau ? Octombrie spre a întoarce vizita cancelarului Selpal. v Astăzi după amiază, o nouă con­ferință se va ține la ministerul de Interne cu administratorii de pla­tă, ce urmează să plece în Basa­rabia. n Solemnitatea de la Bălți Punerea pietrei fundamentale a palatului episcopal Duminică 28 c. a avut loc la Bălți solemnitatea punerii pietrii funda­mentale a noului palat episcopal al eparhiei. La această sărbătorire, în afară de reprezentanții guvernului, a mai luat parte și A S. R. Principele Ca­rol și Sanctitatea Sa Damianos, pa­­triah­ul Ierusalimului. Vorbind de însemnătatea, clădirea nonei episcopii la vechea Moldovă a lui Ștefan cel Mare, I. P. S. Sa dr. Ilfiron Cristea a amintit de bătrâne­­știle versuri „Hotin­e, Hotine, păze­­ște-te bine și arată că tăria unui neam stă in credință și în unire“. A. S. Regală Principele Carol In inimoase cuvinte cari au impresio­nat adânc Întreaga asistență — a stăruit asupra forței morale cu care este înzestrat poporul român din vremurile străvechi. Venim adi — a spus Moștenitorul Tr­onului __­au să ridicăm o sabie ci ca să Înălțăm un altar prin care să se Întărească în credință și virtute nația româ­nească. D. AL. LAPEDATU, ministrul cultelor și artelor, a arătat însem­nătatea solemnităței de azi. De ase­menea a mai rostit o cuvântare și prefectul județului Bălți. In urmă P. S. g. Episcopul PUTA VISARION a dat citire act­ului de fundament al nouei catedrale. După terminarea solemnităței, in­nalții oaspeți au plecat pe locul un­de se va ridica clădirea episcopiei pe care l-a sfințit. Apoi a urmat de­filarea trupelor comandate de­­ S. general Papana in fața A. 8. R. Principele Carol, inalților prelați »i reprezntanților guvernului. La orele trei a avut loc un gran­­dios banchet la sala clubului „Uni­rea“ la care au participat peste 1Í00 de Invitați din județele limitrofe. Sanctitate LA DAMIANOS, patri­arhii­ Ierusalimului, a ridicat pri­mul pahar pe care l-a închinat pen­­tr­u sănătatea și prosperitatea Dina­stiei române. În acelaș scop a ridicat paharul ia ministrul Basarabiei A. INCU­­LAT. Acestor cuvântări le-a răspuns A­p. R. Principele Carol care Intre al­tele a făcut apel la toți cetățenii Be­­rabiei cari fără deosebire ,te reli­gie și naționalitate, trebue să se simtă la acest ținut ca la ei acasă. A. S. R. închină pentru prosperita­tea provinciei dintre Prut și Nistru veșnic românească. întrunirea droghiștilor și protestează în contra monopolului care se acordă farmaciilor La sediul din str. Smârdan, organizația din București s'a în­trunit sub președenția d-lui OH. COSTEA. D-sa aduce la cunoștința dro­­ghiștilor că memoriul ce trebue înaintat d-lui ministru al Sănătă­­tei publice e gata și că va fi pre­zentat zilele acestea d-lui minis­tru. D-șoara Maria Teodore farma­­cistă-droghistă dă citire memo­riului și cere cu insistentă să fie votat și iscăit de toți droghiștii. D. STAMAN emite părerea că memoriul să fie studiat întâiu de juriști-D. ION TETZEL face istoricul luptelor din trecut arătând că a­­tunci a dat un mare concurs d. Ion I. C. Brătianu la care spune să se apeleze și acum în caz când d. Săveanu nu le va da satisfacție complectă. D. KESSLER apelează la uni­rea tuturor drogh­iștilor. D. A. CIONGA arată că are promisiunea d-lui director gene­ral al serviciului sanitar ce va studia chestiunea. D. TR. GRIGORIU promite că va da întreg concursul comitetu­lui pentru ca justele doleanțe ale drogniștilor să fie satisfăcute in­tegral. D- C. IORDANOVICI atrage atenția asistenților asupra ne­­dreptăței care se pune la cale, o­­prirea drogheriilor să va?idă u­­nele medicamente gata preparate, fapt care va scumpi si mai mult viata și de care cel dintâi care suferă este publicul nevoiaș. Stărue ca în noua lege sanitară să se prevadă categoric toate drepturile câștigate ale droghisti­­lor. Aplicându-se astăzi măsurile drastice și nedrepte care se iau contra droghiștilor, se va ajunge fatal la închiderea drogheriilor. Adunarea a ales apoi comitetul de acțiune și comisiunea care va înmâna memoriul, d-lui ministru al Sănătatei N. N. Săveanu. Germania și Liga Națiunilor Paris 30 (Rador).­­ Ambasadorul Germaniei la Paris a remis d-lui Herr­iot un memorandum relativ la admiterea Reichului la Societatea Națiunilor. Acest document nu va fi publicat, de­oarece Reichul h’a luat Inițiativa pentru aceasta. Consiliul de mi­niștri francez se va întruni joi pen­tru a­ examina memorandul ger­­man. in­ $ ORELE 12 de la Liga NațiMniUor­ i Wi smiii pistil ariraiilii Paris 20 (Radei). __ Consiliul de miniștri francez a terminat era examinarea protocolului de arbi­traj, adresând instrucțiuni și felici­tări delegației franceze de la Liga Națiunilor Paris 30 (Rador). — „Le Matin" anunță că guvernul francez a auto­­rizat pe delegații francezi de la Ge­neva să semneze protocolul făcând totuși rezerve in caz când amâna­rea conferinței de dezarmare ar Întârzia aplicarea sistemului de aT I­bstrui și de garanții așa cum au f«-;» proectate ) 0 * «G»#t Schimb de scrisori între d-nii Herriot și f­­ac­­donale Paris 30 (Rador). Agenția „Ha­­vas“ află din sursă oficială că In­tre d-nii Herriot și Macdonald a avut loc un schimb de scrisori pri­­vitor la chestiunile care interesea­ză ambele țări și privitor la mișcă­rile din opinia publică a Franței și a Angliei. Ultima scrisoare a d-lui Macdo­nald al cărei ton este în mod deo­­sebit cordial, și care nu va fi pu­blicată, tratează diverse chestiuni de la ordinea zilei mai cu seamă lu­crările Societăței Națiunilor. An atentat la Burgas Atena, 30, (Rador).­­ Agenția greacă anunță din Sofia că la Bwgas s’a aruncat o bombă asu­pra unei case locuite de greci. Populația a privit cu groază cum autoritățile bulgare nu au luat nici o măsură de siguranță. Grava situația din Arabia Londra 80 (Rador). — „Reuter“ enunță că regele Hussein a expe­diat o telegramă de la Mekka data­tă 28 August In care anunță că si­tuația­ este extrem de gravă. To­tuși nu există nici o știre că Meka a fost ocupată de Insurgenți. Bulgaria și problema minorităților Sofia. 30 (Rador). — Ori după amiază a avut loc o mare întru­nire publică în chestia minorită­ților. Au asistat la această întru­nire d-nii Dickenson, președintele comitetutului minorităților, Alexan­dre Ramsay, secretarul Uniunei Internaționale a bisericilor și E­­duard Boyle, întrunirea a fost deschisă de monseniorul Ștefan, arh­iepiscopul Sofiei. După discursurile pronunțate ik, profesorii Kiroff, Mikoff și Me­leit, au luat cuvântul președin­tele Dickenson, Ramsay și Boyle arătând că deslegarea problemei minorităților constituie o datorie umanitară care incumbă tuturor popoarelor civilizate. întrunirea a fost închisă de arh­iepiscopul Stefan care a mulțumit oaspeților streini pentru onoarea făcută po­porului bulgar prin prezența lor. Demonstrații socia­liste la Budapesta Budapesta, 30 (Rador). — Du­minică după ședința ținută pentru­ aniversarea de 60 de ani de la îm­ființarea primei Internaționale, 4000 de socialiști au demonstrat pe străzile orașului. Manifestanții refuzând să dea ascultare apelului de­ a se împrăș­tia, poliția i-a risipit prin lovituri date cu latul săbiei. Trei manifest­­anti colaboratori ai ziarului so­­­cialist „Nepszawa" au fost ares­­tați fiindcă au aruncat cu pietre în agenții de poliție și au ținut­ discursuri ațâțătoare. Ordinea a fost imediat restabilită, ...:g

Next