Neamul Românesc, decembrie 1925 (Anul 20, nr. 269-293)

1925-12-01 / nr. 269

■ 2 sau rnsk Mișcarea culturală Reînceperea activității Culturale a Ate­neului Popular Tătărași Spațioasa sală a Așezământului .Cultural Tătărășan a fost prea mică pentru ca să poată cuprinde lumea ce se îngrămădise să participe la ședin­ța­ solemnă a deschiderii șezătorilor.­­ Sărbătoarea aceasta, căreia a fost Închinată cea de-a 183-a șezătoare Culturală, a avut loc Dumiinică 15 n­oembrie ora 3 p. m. Corul Ateneului sub bagheta maes­t­rului Vasile Popovici intonează ma­ies­tos Imnul Regal. D. C. N. Ifrim, președintele Ateneu­lui rostește cuvântul-program. In, re­zumat d-sa spune: „Ateneul nostru începe al șaselea an de viață culturală. Când, acum cinci ani, un grup de buni români puneau temelia acestui așezământ, ce îndeplineau o poruncă hotărâtoare a vremii. Această poruncă se desprin­dea din adâncul celor opt sute de mii de morminte abia acoperite de ță­râna proaspăt stropită cu aghiasma Celui mai eroic sânge românesc. Po­runca aceea suna : „Noi v'am dat un neam întreg prin jertfa vieților noas­tre; aveți datoria, voi, cari ați supra­viețuit, ca prin munca voastră de fiecare zi, să întărită și să înălțați a­­cest neam“ — Ceas de odihnă n‘a so­sit încă pentru neamul­ nostru. Valu­rile dușmăniei seculare bat încă la hotarele pământului nostru reîntre­git . Iar din marile greutăți ce îm­piedecă consolidarea ființei noastre naționale, două trebue să ne îns­păimânte prin gravitatea lor. Intem­­­erecul ce stăpânește lumea satelor noastre, cu toate dureroasele lui ur­mări , străinismul ce stăpânește lu­mea orașelor noastre, unde noi Ro­­mânii abia suntem în proporție de 40 la sută.“ „Luminarea lumii satelor și națio­nalizarea orașelor, iată două mari ac­țiuni fără de rezolvirea cărora nu e cu putință consolidarea ființei noas­­ter naționale“. „Atei apare marea misiune a cul­turii românești, de a topi urile și duș­măniile, de a lumina mințile, de a a­­pro­pia și înfrăți sufletele unui neam Întregit c­u atăt de grozave jertfe. In serviciul acestei acțiuni mântuitoare pentru neam trebue să stea oricine simte cea mai mică legătură între Sufletul său și pământul strămoșilor săi. Ce mare răspundere apasă asu­pra generației noastre și asupra ce­lor ce ne vor urma. Frontului mare­lui război care ne-a dat Patria reîn­tregită, trebue să-i urmeze frontul acțiunii culturale, care să ne dea nea­mul unit sufletește. „A. S. R. Principele Carol din cli­pa la care a întemeiat Fundația cul­turală ce-i poartă numele, a dat a­­cest seminal al nouii mobilizări. Ti­neretul luminat și înțelegător, are datoria de a răspunde, înscriindu­­-l cu fa.pl.fila lui în marea legiune lup­tătoare pe frontul m­i­s­ionarifam­ului Cultural“. D. Ifrim înch­ee arătând progra­mul pe anul în curs prin care Atene­ul va continua acțiunea începută: șezători în Ateneu, șezători în ora­șele Moldovei, șezători în deosebi în orașele și centrele sătești ale Basara­biei, cursuri libere de Universitate populară ținute de trei ori pe săptă­mână de către d-nii Profesori Cons­­tantinescu, Borcea și Andrei, acțiune de educație in cultul trecutului, prin serbări ce se vor organiza și anul acesta pentru prețuirea și reînvierea duioaselor datine de Crăciun. a După cuvântul program al d-lui Ifrim a urmat orchestra Casei de Stat și Cetire „A. D. Xenopol“ a func­ționarilor C. F. R„ din Iași. Este cu­noscută frumoasa acțiune pe care a­­ceastă Societate Culturală sub con­­ducerea harnicului șef de gară Ro­mulus Ciugulescu, ajutat de d-nii Houl, Gh. Barbu, avocat Marinescu, etc., o poartă spre cinstea Regiona­lei C. F. R., din Iași. Orchestra aces­tei Societăți, compusă din 25 elemen­te, condusă de d. Gh. Barbu funcțio­nar C. F. R. a surprins prin corecti­tudinea cu care a executat cele două piese: Uvertura la Italienii în Alger de Rossini și Garofiț» potpuri națio­nal de Gh. Dinteu. Ambele piese au fost mult aplaudate. A urmat conferința distinsului pro­fesor universitar ieșean și decan al baroului, d. Eugen Herovanu, cu su­biectul Cultură și Progres. Intr’o expunere limpede și curgă­toare, luminatul profesor și avocat a lămurit noțiunea cuvântului cultură arătând elementele din care se com­pune și dovedind că această noțiune este inseparabilă de sufletul ome­nesc. Cultura — spune d-sa — s-a născut din lupta contra tiraniei me­diului cosmic. Deosebește cultura de civilizație și insistă asupra misiu­nii culturii naționale în conservarea și desvoltarea poporului român, în consolidarea unității naționale. D. Herovan Lămurește cum nu se poate mai bine misiunea națiunilor crea­toare de cultură originală și prin ar acesta contribuitoare la progresul și civilizația umanității In cuvinte cal­de d-sa face elogiul acțiunii cultu­rale desfășurate de Ateneul Popular Tătărași spunând că se simte onorat de a contribui și d-sa la această ac­țiune împrăștietoare d­e lumină să­nătoasă și înfrățitoare. Prețuitul artist ieșean d. loan Pro­fir recită frumos „Rapsodie de toam­nă“ de poetul Gh. Topârceanu. D. profesor N. Boh­m execută la vioară acompaniat de maestrul An­tonia Ciolan în chip magistral pie­sele : Serenada de Franz Drîa și un concert de David. Publicul a evațio­­nat pe acest virtuoz al vioarei. D-ra Mimi Rădulescu, artistă a Teatrului Național, a recitat cu mult sentiment „Idea­“ de Gh. Coșbuc. înălțătoare« serbare culturală a fost încheiată de corul „G. Muzicea­­scu“ al Ateneului cu marșul anului 1848 în frumoasa armonizare a com­pozit oralul I. Vidu. ÎNFIINȚAREA unei cohorte CERCETAȘEȘTI La apelul Ateneului Popular Tă­­tarași de a se constitui o cohortă cer­cetășească în legătură cu acest așe­zământ au răspuns înscriindu-se i­­mediat peste 130 de tineri cea mai mare parte din Tătărași dar mulți din diferite părți ale orașului. Adu­narea lor a avut loc Duminică 15 No­emb­rie ora 10 dim. în sala de biblio­tecă a Ateneului. D. Ifrim președintele Ateneului a lămurit scopul urmărit de cercetă­­șie de a educa tineretul în sentimen­tul datoriei și al iubitei de neam, de a crește pa tânăr in șpritul tuturor fitrelor vi.­t.la Li­noV.00a.ro unui om în viață, pentru a fi folositor societății și neamului. D-sa a citit apoi, lămu­rind îndatoririle de căpetenie din sta­tutul și regulamentul cercetășiei. Cei 130 de tineri adunați au semnat an­gajamentele necesare cari vor fi îna­intate A. S. R. Principelui Carol, co­mandantul Marei Legiuni spre apro­bare. Potrivit statutului cercetășiei, cohortele sunt formate din centurii, fiecare centurie cuprinzând 90 cer­cetași între 11 și 20 ani. Alcătuindu­­se o centurie s-au început și se con­tinuă înscrierile pentru formarea ce­lei de a doua. Copiii mai mici de 11 ani pot fi ș­­i înscriși ca ucenici ai cercetășiei sub denumirea de­­ pui de șoimi. Toate nouile înscrieri ca și cererile de informații în acest scop se vor adresa la Ateneul Tătărași d-lui Dorin Andriescu, student și se­cretar al Cohortei. Comandant al primei centurii va fi d. Gh­eorghiu, profesor de gimna­s­tică și cunoscător al cercetășiei din care a făcut parte mai mulți ani. Cohorta cercetășească cu sediul la Ateneul din Tătărași va lucra sub auspiciile acestei instituții. Congresul celor „Fără iüum­neseu­“ din Rusia in ultimul timp s’a ținut l­a Moscova Un­ congres al corespondenților și socie­tății prietenilor ziarului bo­șevic „Cel fără Dumnezeu“. Face să cunoști sco­pul congresului așa cum a fost expus în ședința de deschidere de către to­varășul Iaroslawsky, ca să poți să-ți dai seamă de ura sălbatică, cu care se ridică acești oameni împotriva reli­­giunii. înțelegând bine că adevărurile creș­tine sunt singura barieră, care poate sa reziste talazurilor roșii, bandiții bol­șevici si-au declarat un război pe viață și pe moarte. Pentru organizarea luptei în vederea acestui scop, s’a ținut și acest monstruos congres. „In Uniunea Republicilor socialiste sovietice, a zis Iaroslawsky, situația din punct de vedere religios se înfăți­șează astfel, de-o parte, biserica veche grivată prin schizme. In sânul acestei biserici, numeroși preoți n’au pierdut jit­oă influența lor, de care se servesc împotriva comunismului. In advăr, or­ganiza­ț­iun­­il­e rligioase sunt formate de ylomente vrășmașe Comunismului și-i destul să ținem seamă de valul tot mai mare al misticismului în popor, ca să pricepem pornirea împotriva comunis­mului. Pe de altă parte, 2 milioane de comuniști și 2 milioane de lucrători au rupt orice legătură cu orice religiune și o altă mare parte a poporului se află într’o stare de nehotărâre. Atârnă de metoda, cu care se va face propaganda antireligioasă, orientarea definitivă a acestei mulțimi, înainte de orice, trebue să se înlăture sărăcia literaturii antireligioase. Con­gresul a pregătit un program complect de propagandă. Pentru aceasta vor tre­bui formate cadre de conferențiari „Fără Dumnezeu“. Aceștia, înainte de a-și începe propaganda, vor trebui să-și însușească o pregătire științifică temei­nică. De asemenea va fi necesar să fie în curent ,cu istoria religiunilor. Metodele de propagandă vor varia după mediul, în care ele se întrebuin­țează. In deosebi sunt trei factori pu­ternici, care vor fi întrebuințați, radio, cinematograful și teatrul. In acest din urmă domeniu, deja s’au făcut încer­cări, dar rezultatul a fost negativ. De acum înainte, va trebui să se ia bine seama ca piesele an­tiireligioase să nu fie producții grosolane, displăcute chiar „Celor fără Dumnezeu“. Iar punerea în scenă să fie totdeauna îngrijită »1 cu o valoare artistică. In sfârșit trebue să se stabilească un contact cât mai strâns cu învățătorii­ dela țară, cu veterinarii, cu medici de la sate, cu agronomii, pentru a-1 atrage în mișcarea celor fără Dumnezeu și a-i face agenți de propagandă. O atenție deosebită trebue să se mai dea soldați­lor și marinarilor roși“. Programul mai stabilește subiecte de conferințe antireligioase și metoda de educație antireligioasă la țară acomo­dată vieții țărănești. Sărman popor rus ! Aruncat în ghia­­rele Satanei de bolșevici cine știe ci nenorociri te mai așteaptă ! După Les nouvelles religioase* de PR. OH. I. GHI> CHESTIA MOSUL Turcia va respinge so­luțiile contrare intere­­selor sale Londra 28 (Rador). — „Daily News“ anunță din Angora că cer­curile guvernamentale turcești sunt pesimiste în privința sfârși­tului chestiunii Mossul. Pare ho­tărât că Turcia va respinge ori­ce soluție contrară intereselor sale. Parlamentul cehoslovac s-a pronunțat pentru semnarea acordurilor de la Locarno NUMAI COMUNIȘTII AU FOST CONTRA Frapa, 28. (Rador). — Dezbaterea asupra acordurilor de la Locarno in comisiunea permanentă parii*­mentară a luat sfârșit astăzi. Atât oratorii opoziției cât și reprezen­tanții partidelor coaliției guverna­mentale, s-au pronunțat pentru sem­narea acord­urlor de la Locarno de către Cehoslovacia. Numai comu­niștii s au ridicat împotriva acor­dului arătând că el nu înseamnă decât frontul unic al capitaliștilor din Europa Împotriva Rusiei sovie­tice. D. Beneș aducând mulțumiri partidelor germane pentru consim­țământul dat operei de la Locarno, a expus încă odată importanța pac­tului de siguranță și arbitraj. ____ INFORMAȚII Toți invalizii deținători de chioș­curi, vor înainta până Marți 2 De­cembrie. Asociației generale a inva­lizilor din strada Batiștei No. 17, declarațiile lor cerute de către pri­măria Capitalei, privitor la chioș­curi, spre a fi inaintate primăriei de către Asociație, Un comitet de inițiativă din lumea gazetărească a hotărît organizarea unei a gape camaraderești pentru săr­bătorirea colegului Nic­olae Missiritu care împlinește 28 ani de carieră. Colegii lui Missiriiu cari se ralia­ză la această inițiatvă romi rugați să comunice cât mai urgent d-lui Dinu Dumbravă la ziarele „Dimi­neața“ și „Adevărul" ademimea lor pentru a se putea stabili data sărbă­­torirei. Președinții celor trei asoci­ațiuni de presă sunt considerați invitați de drept. Institutul Rockefeller din America ia dorința ce are de a veni în ajuto­rul cuUnței statelor din Europa, s'a oferit să acorde persoanelor de spe­cialitate burse pentru a merge in A­meri­ca unde să se poată perfecționa în ramurile lor de activitate. In consecință o delegație a acestei importante fundații a venit și în țara noastră pentru a lua contact cu autoritățile de la noi și a stabili numărul celor cari urmează să fie trimiși la studii în America. Intr'o recentă întrevedere avută cu repre­­entanții ministerului de domenii s'a propus să se întocmească după spe­cialități lista celor cari urmau să fie bursieri ai marii fundații. Lista întocmită de reprezentanții ministerului de dom­enii cuprindea candid­ați din epec­tățile: fores­tieră, agronomică, învățământ, pes­cărie și zootehnie. Numărul celor fixați insă este prea mare și de aceia un nou dele­­gat al fundației Rockefeller a sosit de curând in Capitală indicând ce­lor în drept să ia măsuri de redu­cere a numărului celor cari urm­ează să fie bursierii marei fundații. Din atitudinea reprezentantului a­­merican pare că acesta a observat că cei puși pe lista bursierilor sunt fii și nepoți de ai celor ce fac parte din comisiunea întocmită de minis­ter. In urma declarației reprezentantu­lui institutului Rockefeller se pare că vor fi trimiși in America câțiva profesori, cari se vor putea perfec­ționa, acolo și care reintorși în țară vor fi în măsură să dea îndrumările necesare pentru perfecționarea mij­loacelor noastre economice. Sperăm că se vor alege numai oa­meni de specialitate cari perfecțio­­nându-se să poată fi de folos țârei. La alegerile dela 1 Decembrie pentru locul vacant de membru în consiliul de administrație al Casei Corpului Didactic care vor avea loc la București, Iași și Cluj,­­ din par­tea Învățământului secundar, s’a fixat candidatura d-lui Const. Nico­­lescu-Slavea profesor la liceul „Șin­caii”, Seminarul Central și fost direc­tor al Acelei Case. Direcțiunea Presei din miinisteru­l de Interne ne-a trimis următoarea in­formațiune: Prin hotărârea No. III din 27 No­embrie a. c. a tribunalului Ilfov se­cția U. C. R. Ilfov, de sub conduce­rea Comitetului prezidat de dl. colo­nel N. Romcniceanu „Uniunea Ofițe­rilor de Rezervă și nu retragere a fost recunoscută persoană morală-juri­­dică, certificat No. 81119 1923. Nici un alt comitet n'a fost recu­noscut la secția Ilfov, pe anul acesta de centrala Uniunei, potrivit statutu­lui, iar­­ micul grup dizident rupt prin atitudinea sa de organizațiunea cen­­rală nu mai face parte acum din sec­ția legală U. O. R. Ilfov. Duminică 29 Noembrie a. o. secția statutară și legală U. O. R. Ilfov, nu are nici o întrunire la Cercul Subo­fițerilor din strada Fanteriei. Comitetul legal al secțiunei nu răs­cunute pentru sumele plătite de mem­brii săi după 1 Noembrie a. o. în altă parte decât la sediul secției calea Vic­toriei No. 77. In urma intervenției facultăților, mi­nisterul de război a aprobat ca terme­nul pentru depunerea certificatelor de înscriere de către tinerii cari au cerut amânări de studii pe anul 1925—1926 să se prelingă până la 1 ianuarie 1926. «hbtATHUL romanesc* Ma­­iii latinal al linn­ei romane din Duminică ora 8 p. m. s’a ținut în aula „Fundației Carol“, consiliul național al femeilor române. Ședința a fost prezidată de d-na Caliposo Botez. D-sa a făcut o dare de seamă generală asupra activitaței consiliului. S’a ocupat în special de progresele făcute la școala horticolă și școala de secretara, care a fost înființată de con al­­iu D­na Răsvan, a depus raportul cen­zorilor. D­na Cantacuzino, arată în ce con­stă întreaga activitate a consiliului, scoțând în evidență toată sforțarea de P­.sl pentru ridicarea și emanciparea femei. Opera mare de înfrățire, să­vârșită în ultimul timp la congresul fem­en­ist, la care au particiipat și de­legațiile de femei minoritare, se dato­rește tot inițiativei Consiliului na­țional al femeilor române**. D-na Ella Negruzzo, spune că se prevede că femeia își poate alege sin­gură naționalitatea, se datorește în mare parte, muncei depuse în sec­ția judiciară a consiliului D-na Ella Negruzi, spune că le­gea votată de parlament prin care se r­eniste în preajma votărei legei elec­torale, pentru ca opinia publică să se convingă de dreptatea causei fem­en­­ne, atunci când cere dreptul de vot. D-ra Manicatide, vorbește despre inten­sificar­ea propagandei pentru desființarea caselor de toleranță. Dă exemple din alte țări, unde prin legi speciale aceste case au fost des­ființate combătându-se astfel prosti­­tuația Au mai luat cuvântul d-nele : Zoe Râmniceanu, Alexandrina Flora, etc. întrunirea s’a terminat le ora 0 p. m. La 1 Decembrie vor începe examenele studenților de la secția științe­ naturale a facultății de științe din Capitală, pentru ocu­parea a ș­ase locuri de bursă a 1000 lei și patru a 300 lei lunar. Ministerul de războiu a numit o comisiune care să verifice ve­chimea în grad a preoților mili­tari activi proveniți din fostele armate austro-ungare și ruse. Comisia se compune din: epis­cop dr.­­­ Straja, colonel Negrea­­nu, șeful serviciului personalului, colonel Ciossu Grigore și preotul căpitan Georgescu-Silvestru. Cetățenii consumatori, cât și membrii comitetului de conducere al organizației Controlul Cetă­țenesc". sunt chemați a lua parte la consfătuirea împotriva scumpi­ră traiului, care se va tine mâine Marti 1 Decembrie, orele 8.30 seara in localul Asociației mese­riașilor din România, strada Ilfov No. 4, etaj 1. In dosul Casei de Depuneri. Cu această ocazie se va alege și comitetul executiv de condu­cere. Sindicatul artiștilor lirici comunică ur­mătoarele : „D. Mircea Lazăr călcându-și cuvântul de onoare ce și l’a dat prin scris alături de toți camarazii greviști, fiind solida­rizat cu ei de a respecta hotărîrea luată în unanimitate de Sindicatul Artiștilor lirisci în ce privește dreptele revendicări ale artiștilor, Sindicatul îl elimină din sânul său și lasă la aprecierea tuturor oamenilor cinstiți de a-l judeca după cum merită”. Cursurile școalei superioare de arhi­vistică și paleografie de pe lângă Arhi­­vele Statului reîncep azi Luni 30 Noembrie ora 2d. a. Directorul poliției din Sofia a făcut presei următoarele declara­­țiuni în chestia falsificatorilor de bilete de bancă. Falsificatorii aveau intenția să facă o „întreprindere” de cea mai mare anvergură, o adevărată în­treprindere cooperativă de falsifi­cări de bilete de bancă. La aceas­ta unii membri contribuiau prin aportul lor Ia tani, iar alții prin cunoștințele lor. Au fost arestate 20 de persoane. Din fericire se pare că răufăcăto­rii n’au putut plasa marfa lor. S’au descoperit 3 mașini de fal­sificat bilete și 3 mașini de falsifi­cat timbre fiscale- Poliția a pus mâna pe clișeele de 100 dolari și pe cele de 5000 leva. In preajma sărbătorilor Crăciunu­lui d. prof. Dragomir Demetrescu va pleca­ la Constantinopol, Ierusalim și Alexandria. Intr'o înaltă misiune bi­sericească. Comisiunea de anchetă numită de Societatea Națiunilor pentru a cerceta incidentul greco-bulgar, compusă din Sir Horace Rum­­bold, ca președinte, generalul fran­cez Sirrigny, generalul italian Ferrario, d-nii Arlerdrentz, minis­trul plenipotențiar al Suediei la Haga, de Furtuny fost ministru al Olandei ca membri, au sosit Sâmbăta trecută la Sofia. Comisiunea­ este însoțită de d-mi Abbraham, Mathernet, Pie­tromarchi și Cespedes secretari ai Societății Națiunilor. Delegații Societăței Națiunilor a fost salutată în gară de președin­tele comisiunei bulgare și de nu­meroase personalități atașate și lângă acastă comisiune. UNIVERSITATEA LIBERA ține a patra conferință din ciclul „Filoso­fia contimporană” (în lumina filo­sof­iei lui Kant) Luni 30 Noembrie e­­roile 0 d. a. Va vorbi d­e profesor I. Petrovici despre ..Problema Metafizicei”. Conferința va avea loc in amfitea­tru Fundației Universitare Carol, Studenții și elevii de liceu au in­trarea gratuită. D. T. Alexianu, administratorul „Ca­sei Școalelor” pleacă zilele acestea în Basarabia, pentru a cerceta activitatea instituțiilor culturale. Cu această ocazie se vor distribui să­tenilor broșuri de popularizare editate de „Casa Școalelor”. Problema Soc. Anon. Română pentru Por­celanuri ..Rosenthal". 41. Calea Victoriei, a fost numită furnisoa­­rea Civrtei Regale. In articolul nostru trecut ..Bolce­­cevizare“’ la pasagiul unde se vor­­bește de taxele succesorala pe va­loarea mobiliară, se trebue citit 3 la sută în loc de 390. Primăria a trimis prefecturei Capitalei o adresă prin care-i ce­­re intervenția în chestiunea auto­buzelor cari nu respectă traseuri­­le fixate- Aceasta in urma unei noui intervenții a S. T. B-ului. D. general Nicoleanu, prefectul poliției Capitalei a chemat la d-sa pe proprietarii de autobuze, cari au recunoscut că în adevăr nu respectă traseurile, din cauză că primăria nu și-a ținut făgăduiala de a repara pavajul străzilor pe unde ar urma să treacă autobuze­le. D. general Nicoleanu a între­bat primăria Capitalei până la ce dată vor fi reparate străzile. Nu știm ce vor răspunde edilii Capitalei Dar indiferent de acest răspuns, socotim că este în inte­resul cetățenilor ca taxh­ourile să circule cât mai intensiv pe orice traseu,­­ iar S. T. -Bul să se si­lească să ajungă iar mijlocul cel mai eftin de transport. Căci, orice ar decide Primăria, progresul nu poate fi ținut pe loc. Ministerul de război a acordat o per­misie de 3 zile tuturor ofițerilor din ța­ră cari fec parte din promoția 1 Iulie 1914, pentru a veni în Capitală la fe­stivitatea ce va avea loc la 4 Decem­brie pentru sărbătorirea acestei pro­moții. D. Petre Gâstcovicetanu a fost dele­gat de mimistrtul­ Instrucției să se o­­cupe de chestiunea funcționării școa­lelor mormăie mixte din întreaga țară, fruntariilor irlandeze Londra, 28 (Rador). — Cosgrave, președintele Statului liber irlan­dez și James Craig, premierul Ir­landei nordice, s'au reîntors la Dublin și Belfast în scop de a con­sulta cabinetele lor asupra atitu­­dinei de luat față de criza frunta­riilor irlandeze, după cum se pre­zintă acum după conferințele ți­nute la Londra cu Baldwin și cei­lalți miniștri britanici Se zvonește că chestiunea pu­­blicării raportului alcătuit de co­misiunea frontierelor, nu va fi ho­­tărîtă decât după ce Cosgrave și Craig vor fi văzut din nou pe Baldwin. IȘCAREA DRAMATIC LITERA FAUM ARTISTICA. Odată mai mult se adeve­rește că piesele cu subiect din viața teatrală atrag publicul, atât de curios să cunoască cu­lisele scenei și sufletul ce pal­pită sub masca atât de variată, pe care o înobilează luminile rampei. Sacha Guitry, care cunoaște această slăbiciune a publicu­lui pentru actor, a căutat în mai multe rânduri să o satis­facă. Cu Ion al III-a, el ne duce în inima culiselor, unde, cu a­­devărată cruzime ne prezintă pe „cabotin“, cu toate scăderile lui, de la teatrul NATIONAL ORDINEA SPECTACOLELOR Luni 30 Noembrie­ ,I Anuța Marți 1 Decembrie: „Nevestele vesele"; Miercuri 2 Decembrie: Meșterul Ma­nok"; Joi 3 Decembrie, matineu cla­sic: „Nevestele Vesele“ (conferința d-lui I. Ion Giorgiu); Seara: „Anu­ța"; Vineri 4 Decembrie, premieră: Prețioasele ridicole" și „Căsătoria"; Sâmbătă 8 Decembrie, matineu: „Fernst"; Seara: „Prețioasele ridicole" și „Căsătoria Duminică 6 Decem­brie, matineu: „Meșterul Manole"; Seara: „Anuța"; Luni 7 Decembrie: „Prețioasele ridicole" și „Căsătoria"; Marți 8 Decembrie: „Nevestele Ve­sele Matineul clasic de Joi 3 Decembrie a. c. este precedat de conferința d-lui I. I­bin Giurgiu. Se va reprezenta: „Nevestele Vesele din Windsor de Shakespeare. Toata spectacolele, matineu și sea­ra, sunt cu prețuri obișnuite, in afa­ră de „Prețioasele ridicole” de Mo­­mbre și ,­Căsătoria” de Gogol, care se reprezintă Vineri 1 Decembrie, cu prețuri de premieră. DE LA TEATRU REGINA MARIA Ordinea spectacolelor­ dela 30 Noembrie La 6 Decembrie 1925: Luni 30 Decembrie ;Aripi Frânte­ Marți 1 Decembrie ,,Hamlet“ cu d-d Manolescu; Miercuri 2 Decembrie „Comediana”; Joi 3 Decembrie „Ha­mlet” cu d-l Bulandra; Vineri 4 De­cembrie ,Anfissa’*; Sâmbătă 5 De­ceimbrie ‘matineu Comediana” sea­ra An­fissa“; Duminnică 6 Decem­brie matineu „Hamlet“ cu d-l Ma­nolescu, seara „Anfissa”. DE LA TEATRUL POPULAR Viitoarea premieră a Teatrului Po­pular va fi Pentru Fericire dramă in trei acte de celebrul scriitor po­lonez Stanislav Przybysowski. „Pentru Fericire“ e prima piesă poloneză care se reprezintă în ro­mânește * Din literatura dramatică cehoslo­vacă, Teatrul Popular va reprezen­ta Cămila trece prin urechile acu­lui, comedie în trei acte de Franti­­sek Langer. * Viitorul spectacol pentru copii al Teatrului Popular va fi alcătuit din piesele în câte un act: Niță, Nuța și Lăbuș de d-na Sarina Casvana Pas și Bujorel ha Împărăția păsări­lor de d-na Alice Gabrielescu. DE LA FUNDAȚIA PRIN­CIPELE CAROL" D. profesor I. D. ȘTEFANESCU va ține anul acesta o serie d lecții în care Asemenea comedii, presăra­te și cu spiritul spontan al u­­nui Guitry, urmează calea cea mai sigură a succesului. Spectacolul „Teatrului Mic“ devine însă cu atât mai amu­zant cu cât d. Iancovescu a a­­vut fericita idee să adapteze textul francez mediului nostru, dându-ne putința să ascultăm o comedie plină de haz, în care eroii — bine cunoscuți publi­cului — sunt lancovetcUL. J­o­­rm­a Heller, Lefter și Champ!. Ion al III-lea, jucat cu acea versă care întărind efectele, sporește agrementul, unei serii copioase, e sortit Nr. G. va lămuri problema stilului în evolu­ția picturii religioase românești. Cea dintâi lecție va fi Miercuri 2 Decem­­­­brie, la ceasul 6 jum. seara in Palatul Sindicatului Ziariștilor. In afară de aceste lecții de profesor Ștefănescu va studia, înscr’o serie de ședințe la Muzeul Su­mu, la Muzeul de antichități și la monumentele de artă religioasă din împrejurimile București­lor și din Târgoviște problemele legate de istoria și evoluția picturii religioase din Muntenia și în genere de evoluția stilurilor. Cărțile pentru intrarea la cursuri se eliberează de Fundația Culturală Prin­cipele Carol în ziua cursurilor la sala Sindicatului Ziariștilor. DE LA LIGA CULTURALA Liga Culturală, prin Comitetul de Doamne, își reia activitatea corală. Repetițiile se vor tine su­b conduce­rea d-lui N. Saxa. Inspector școlar. Lunea între orele 6—8 seara. In Sala Societății Institutorilor, str. Parlamen­tului No. 2, (deasupra Tipografiei Emi­­nescu). FESTIVALUL GREVIȘTI­LOR DE LA OPERA Azi, Luni 30 Noembrie 1­933 la ora 9 seara se va da un mare festival ori­ganizat de artiștii lirici solidarizați cu concursul celor excluși de la Opera amână CORUL LIGEI CULTURALE Se aduce la cunoștința tuturor mem­brilor, ca începând de azi Luni 30 Noembrie 1925, corul Ligei Culturale de sub conducerea d-lui N. Saxu, va face regulat în fiecare Luni între orele 6—8 seara repetiții cu coriștii in sala sec. Institutorilor, str. Par­lamentului No. 2 (deasupra tipograf­­iei Emin­escu.) Rugăm a lua parte la cor, cât mai mulți membri și prieteni. CARMEN Miercuri, 8 Decembrie ora 9 seara va avea loc în sala Ateneului, con­certul societății corale „Carmen”, sub conducerea d-lui D. G. Kiriac, cu un program bogat și var­iat de muzică românească și clasică co­ruri, soli și orchestră — și cu con­cursul societății de orchestră „Mu­zica” a d-nei Locusteanu Boneta și a d-lor G. Folescu, Mircea Lazăr și V. Pesione, dela Operă. EXPOZIȚII Sculptorul Severin a deschis ieri Duminică, 29 Noembrie 1925, orele 10 dim. în casele sale sale din Fundătura Bibes­­cu Vodă 13 (prin Șerban Vodă), expoziția sa de sculptură și pictură. * # » Vaatrwl lik Bon al IiI-a, de Sacha Guitry Comitetul Partidului Național în județul Cetatea Albă Partidul național din jud. Ce­tatea Albă, a ales următorul co­mitet județean : Bostan Iacov, fost primar al orașului; Dumitriu Al., avocat, fost vice-președinte a co­misiei interimare a orașului Zemstvei județului; Dubină V., a­­vocat, fost președinte a comis, de împroprietărire; Damașoti G., pro­fesor de liceu ; Filipescu Filaret, decanul baroului de avocați; Geor­­gescu Anton, avocat; Griru E, a­vocat, com. Sărată ; Galiu Anato­­nie, proprietar agronom, com. Gura Roșie; Gollver Otto, avocat, mem­bru în Camera Agricolă; Horea P., învățător comuna Frumușica Nouă; Mirescu V., avocat, fost inspector financiar; Milstein Em. comerciant; Moiseev S., avocat; Muta­fni Al, proprietar viticultor; Munteanu Timotei, avocat; Popo­vici Isaia, avocat, com. Tatar- Bunar; Rodnner E.L, proprietar și industriaș, com­. Budadin; Stoi­­cov Nie., proprietar agricultor, com. Selioglu; Stratan Nic., avo­cat, com. Sărată; Protoerea V. Taureanu, fost senator, profesor de liceu; Uzun Teodor, avocat, fost vice-președinte a Zemstvei, delegat în uniunea Camerelor A­­gricole; Vagner Alt comerciant și cooperatist. Comitetul de conducere este for­mat din: Alex. Ghimitriu ; Protoe­­reu V. Taureanu , F. Filipescu și T. Uzun; iar ca secretar V. Mi­rescu« ­■ ?? ■«aom BMnBMr’sr mylsjst­­w se­in einen nie Male fester rati După cum se știe directțiunea general P. T. T. a aprobat în prin­cipiu reluarea serviciului de man­ia externe, după următoarele nor­me: Toate oficiile poștale de stat, o­­ficiile contractuale și agențiile poș­tale speciale vor emite și achita mandate poștale pentru țările și din țările cu care avem un aranjament în acest scop. Mandatele pentru străinătate vor fi depuse la ghișeurile poștale nu­mai în lei. Suma de plată în moneda țării de destinație se va calcula și îns­cria pe mandate de către direcțiu­nea generală, după cursul schim­bului în ziua transf­or­mării. Mandatele telegrafice nu se ad­mit nici la prezentare și nici la so­sire. Suma maximă de expediat prin­­tr-un mandat nu va fi mai mare de 10.000 lei. Pe lângă valoarea mandatului se va încasa de la expeditor pentru fie­care mandat, o suprataxă fixă de 12 lei. O taxă proporțională de 0.50 bani pentru fiecare 100 lei sau fracțiu­ne, din valoarea mandaului. O di­ferență de curs de 3 la suă asupra valorii, adică câte 3 bani de fiecare leu, rotunjindu-se în plus suma to­tală a diferenței de curs, la fiecare mandat din cinci în cinci bani. Pentru emiterea mandatelor se vor întrebuința niște cartoane spe­ciale cari vor fi puse gratuit la dispoziția expeditorilor. Mandatele vor fi complectate de expeditori numai c­u adresele pre­zentatorului și destinatarului. Și la rubrica „bun pentru”. Cu valoa­rea ce se va depune în lei și bani, scrisă în cifre. Mandatele astfel întocmite vor fi imediat expediate, „diviziei centra­lei mandatelor poștale externe” din Capitală, care se va converti în moneda țării de destinație și le va expedia în străinătate. Mandatele sosite din străinătate vor fi emise numai în lei, și vor fi plătite destinatarilor după regu­lile stabilite pentru achitarea man­d­atelor­ din sumele depuse in con­­tul mandatelor externe. Nu se admit nici la mandatele e­­mise și nici la cele sosite, corec­turi sau ștersături, chiar dacă ar fi confirmate de funcționarul emi­tent. Funcționarii P. T. T. de la ghi­șeu au primit instrucțiuni a da în orice moment instrucțiuni publi­cului relativ la emiterea manda­telor externe, producându-i car­toanele respective și chiar com­­plectându-le atunci când prezenta­torul nu poate să le serie citeț și în regulă. Mandatele externe sosite cu des­tinație pentru o comună sau o sta­­ție de cale ferată vor fi cartate la oficiul sau agenția specială cea maa apropiată, cari vor aviza pe destinatar să vină pentru a i sa achita suma. Aceste mandate vor fi manipu­late, prin urmare, numai de către oficiile de stat, oficiile contractua­le și agențiile poștale speciale și numai în relațiunile cu țările cu care administrația română de P. T. T. va conveni pentru acest schimb. Ca ultimă dispozițiune sia luat măsura ca mandatele externe emi­se in România și înapoiate la ori­gină să nu se achite prezentatori­lor decât după ce vor fi vizate de centrala mandatelor poștale exter­ne din București Demisia președintelu­i Portugaliei Paris 28. (Rador). — Președinte­­le republicei portugheze va demisio­na în ziua de 7 Decebrie. Guvernul Domingos Perera va rămâne în funcție până la alegerea noului pre­ședinte. Cetiți Jeilii liiesr

Next