Neamul Românesc, martie 1926 (Anul 21, nr. 49-74)
1926-03-02 / nr. 49
Mișcarea culturală Pentru aplanarea grevei studențești — Consfătuirea de la ministerul Instrucțiunii — Sâmbătă d. a. o delegație de studenți s’a prezentat la ministerul Instrucțiunei. Ea a fost primită de către d. ministru al Instrucțiunei, d. Ermil Pangratti, rectorul Universitătii si prof. Stefan Minovici, fostul delegat al Senatului universitar in comisiunea căminurilor și cantinelor studențești. Delegatiunea a prezentat memoriul studenților, care a fost luat In discuție, punct cu punct. In ce privește chestiunea admiterii in universități și școli superioare a studenților străini, d. ministru Angelescu a declarat că numerus clausus nu poate fi admis. Mijlocul de selecțiune este examenul de bacalaureat. Director Pangratti a arătat apoi că chestiunea reintegrării profesorilor A. C. Cuza și Leatris de la Universitatea din Iași este de competinta Înaltei Curți de casație ,iar nici decum a autorităților superioare universitare. Cu privire la chestiunea cadavrelor d. ministru Angelescu a declarat că va depune in Camera deputaților săptămâna viitoare proectul de lege, deja discutat in Senat, care va împăca pe toată lumea. Studenții au mai cerut apoi modificarea noului rgulament universitar care a fost admis de către d. ministru, in consecință studenții vor prezenta printr’o delegație punctul lor de vedere care va fi transmis tuturor senatelor universitare spre a fi discutat. Câte un delegat din partea fiecărei universități se va Întruni la București spre a redacta forma definitivă a acestui regulament. In privința concursurilor pentru ocuparea posturilor de asistenți și preparatori la toate asistentele din țară d. ministru al Instrucțiunei a declarat că săptămâna viitoare va depune in Cameră un proect de lege Întocmit cu avizul tuturor facultăților care să soluționeze această chestiune. S’a stabilit ca o delegație de student să ia parte la controlul cumpărăturilor din oraș, la direcția economatului căminurilor și cantinelor studențești. S'a cerut formarea unui tablou cu studenții comuniști, contra cărora autoritățile universitare superioare Împreună cu siguranța generală a Statului, vor lua măsuri. S’a aprobat in principiu ca la facultățile unde este posibil, să se instituiască 3 seziuni de examene. In ce privește activitatea științifică a profesorului Reiner s'a atras atenția studenților ci această chestiune este o chestiune profesională deja discutată in senatul universitar și care nu-l privește pe el In chestiunea valutelor studenților din străinătate, d. ministru a declarat că la venirea d-sale se aflau peste 1800 de studenti care primeau valute. Actualmente au rămas 260 de studenți dintre care prea putini sunt evrei. In ce privește valuta acordată la Paris studenților de către statul francez, guvernul a făcut la repetate rânduri intervenții spre a se acorda această valută după o selectiune oarecare: In chestiunea reducerilor pe C. F. R. s’a hotărât ca ministerul să intervină numai pentru escursiuni colective in scop științific și cultural. In vederea modificărei programului academiei de drept din Oradea Mare se va prezenta ministerului instrucțiune! o delegatiune de student al acestei academii spre a prezenta punctul lor de vedere după care va fi pusă chestiunea in discuție. In ce privește echivalarea fără examenul da diferență a diplomelor de seminar cu cele de liceu, această chestiune fiind de competenta consiliului permanent al instrucției va fi deferit lui. Cât privește ridicarea pedepselor disciplinare aplicate studenților d. rector Pangratti a declarat că Senatul universitar a hotărât ca aceste pedepse să nu fie ridicate. Totuși d-sa a promis că dacă studenții vor da toate garanțiile că vor Înceta greva și că vor pune capăt tulburărilor d-sa va Încerca a obține această suprimare de pedepse. Cât privește intervenția cerută de student pentru susținerea școalelor și bisericilor din alte țări In special in Macedonia și Valea Timocului s’a atras din nou atenția studenților că aaceastă chestiune nu-l privește pe el fiind o chestiune de guvern și de politică externă, înainte de terminarea consfătuire! d. ministru al instrucțiunei a făcut un apel călduros la membrii delegatiunei, pentru ca să readucă pe studenți la liniște pentru interesul țării și al învățământului superior. Comunicatul Senatului Universitar din Capitală „Senatul universitar, întrunit în ziua de Vineri 26 Februarie a examinat situațiunea creată în universitate prin încercarea de grevă generală organizată de fostul centru studențesc. Senatul a ascultat referatul d-lui rector asupra audienței acordate președinților de societăți studențești, în care s-a discutat cererile prezentate senatului de studenți, așa cum figurează în comunicatele imprimate, care au fost prezentate rectorului. Senatul universitar constată, în unanimitate, că cele mai multe din aceste cereri ies cu totul din cadrul universității noastre și nu pot fi rezolvate decât prin legi prezentate de guvern și adoptate de Parlament. Asupra acestor legi, ministerul Instrucțiunii va trebui să ceară avizul celor patru universități, iar nu numai cel a universității noastre, care nu-și poate impune părerea sa și prin urmare nu poate rezolvi singură asemenea chestiuni. I. Sunt unele puncte, care nu au nimic de a face cu universitatea, ci constitue un Întreg program de guvernământ. Așa este punctul 3: „Incurajarea elementelor naționale pentru a păstra caracterul etnic al culturii noastre; măsuri de prevedere socială și materială pentru ca in toate ramurile de activitate să primeze elementul autohton; statul să înființeze căminuri, cantine, laboratoare, biblioteci, clinici și localuri suficiente pentru studii“. Asemenea desiderate privesc statul și guvernul și nu pot fi soluționate cu hotărîri ale Senatelor universitare. II. Alte desiderate privesc politica externă a țării. De exemplu punctul 18: „Intervenția guvernului pentru susținerea școalelor și bisericilor românești din alte țări în special din Macedonia și Valea Timocului, adoptând sistemul de reciprocitate și represalii în caz de refuz. Asemenea desiderate se referă la politica externă a țării privind diferite guverne în succesiunea lor. III. Alte desiderata sa referă la chestiuni privitoare la alte universități și în care senatul și universitatea din București nu pot avea nici un amestec. De ex. punctul 21: „Studențimea română creștină, profund Indignată prin Îndepărtarea samavolnică a d-lor profesori A. C. Cuza și Leatris de la universitatea din Iași protestează cu ultima energie... etc." Acest desiderat se referă la primirea demisiilor acelor d-ni profesori, demisii date de bună voie și primite de ministerul instrucțiunii, fără nici un amestec al universității din București. IV. Alt deziderat, străin cu totul universității noastre, este dezideratul No. 14, „Modificarea programului academiei de drept din Oradea-Mare“ suprimându-se examenul special de licență“. Acest deziderat referitor la o școală guvernată incă de legiuirile din Ardeal, nu privește întru nimic universitatea noastră și este chiar straniu ca studenții noștri români să ceară ușurarea examenelor într’un centru unde populația cuprinde peste 93 la sută elemente de origină etnică străină. V. Desideratele de la punctele 1, 4, 7, 9, 13, 15 (N. R. 1. admiterea în universitate a studenților în proporție numerică cu populația ce reprezintă: 4. Studenții mediciniști vor diseca numai pe cadavrele coreligionarilor lor; 7. Concursuri pentru asistenți; 0. Excluderea tuturor studenților comuniști din facultăți, căminuri și cantine; 13. Dreptul de reducere pe c. f. r.; 15. Echivalarea diploominarilor cu acelea de liceu, nu se pot realiza, chiar dacă ar fi in oarecare măsură Întemeiate decât prin legi speciale, care ies din competința senatului universitar. VI. Alte desiderate ne pot resolvi pa cale de regulament promulgat prin înalt Decret Regal, in care avizul Senatului universitar din București poate interveni numai alături de avizele celorlalte universități și aceasta in măsura în care acele avize vor fi acceptate de ministerul de instrucție și de consiliul de miniștri, cu jurnalul căruia se decretează regulamentele de administrație publică. Așa este punctul 5, referitor la regulamentul universitar de ordine și disciplină, învinuit de studenți că sugrumă orice libertate studențească și cetățenească (1). De altfel cererea studențească nu precizează din dispozițiunile acelui regulament care se pretinde că sugrumă toate libertățile, afară de aceea de a tulbura mersul regulat al învățământului. VII. Din 18 desiderate prezentate, numai cinci sau șase ar intra in competința senatului universitar și dintre acestea unele sunt soluționate (punctul 6:aprobări de societăți studențești), altele studiate complet și gata de soluținare (punctul 8, participarea studenților la conducerea căminelor și cantinelor), iar altele pe cale de studiu (de ex. punctul 7, care depinde de o modificare a legii învățământului superior, facultățile fiind consultate încă de la Începutul anului curent și mai multe au trimis avizul lor. Senatul universitar va examina intr’o viitoare ședință aceste câteva puncte care privesc universitatea noastră. El sfătuește pe studenți să înceteze orice turburare a cursurilor căci prin aceasta se deservește chiar cultura națională și se împiedică, în loc de a se ajuta, ameliorările ce sunt în studiu“. Un liceu lângă cimitir Eri Duminică 28 Februarie a. c. la ora 10 a. m. s-a ținut adunarea generală a eforiei școlare a liceului „Principele Mihai“ compusă din mare parte de păruți C. F. R. După ce d. I. Roman, directorul liceului a făcut darea de seamă a liceului de la 1 Sept. 1924 — 31 Dec. 1925, adunarea a dat aprobare contului de gestiune și a aprobat bugetul pe anul 1926. Cu această ocazie s-a adus la cunoștință că pentru copiii C. F. R. s-a hotărât să se construiască Iib peul, în fața cimitirului Sf. Vineri. Toată adunarea a protestat în contra acestui atentat ce se face la educație și cultură copiilor micilor funcționari, cari prin munca și sacrificiile lor produc fondurile ce se administrează de Casa Muncei C. F. R. S’a hotărât trimiterea de delegați la Casa Muncei C. F. R. și Ministerului de Instrucție și Comunicații, pentru a se reveni asupra licitației ținute și a se lua măsuri ca înfăptuirea acestei mari necesități a cartierului Grivița, să se facă în condițiuni, cari să cinstească și timpurile de azi și administrația G. F. R. Activitatea „Ligii Culturale“ din Fălticeni După interesanta conferință a d-lui prof. EL Ciocan, despre „Materie și Energie“, a urmat Duminică 7 Februarie conferința d-lui prof. N. N. Răutu din Botoșani, despre „Reflexii inactuale“. D-sa tratează foarte bine actuala chestiune a introducerii culturii humanista în licee, văzând în aceasta singurul mijloc de înfiripare a personalităților de cari avem nevoie. Duminecă 14 Februarie, a vorbit d. prof. D. Protopopescu, despre „Ideia politică în lirica romănească“, cetind din Eminescu, Alexandri, Agârbiceanu, I. Budai- Deleanu, etc., și ajungând la concluzia că odinioară intelectualii reprezentau cu mai multă demnitate viața politică. A 6-a conferință a „Ligii“ a ținut-o S. Sa Pr. Toma Chiriciță, profesor de pedagogie, despre „Educația care ne trebuie“. S. La o un fervent partizan al școalei active, pe care ar dori-o și în biserică, știință și stat. A 7-a conferință va ține-o mâine Duminecă, 28 Februarie, d-na Maria Maior Costescu, licențiată în filosofie, despre „Femeia în decursul vremurilor“. Incidentul polono-lituanian la Societatea Națiunilor Varșovia, T (Rador). —* Guvernul polon a sesizat secretariatul Ligei Națiunilor asupra incidentului de frontieră cu Lituania. Acest incident, de altfel neînsemnat, dovedește reaua voință a guvernului lituan și dorința de a provoca un conflict mai grav. Prezența ofițerilor germani pe teren la Kiernovo, la distanță de un singur kilometru de locul incidentului, precum și interpelarea adresată de partidele majoritare din Dieta din Kovno, dovedesc că Lituania urmărea să provoace un conflict în scopuri politice. Legațiunile lituane au început o propagandă tardivă și ridicolă, date fiind faptele susmenționate, afirmând pentru apărarea Lituaniei, că Polonia ar fi atacat teritoriul lituan. Declarațiile d-lui Em. Antonescu ONTINUARE DIN PAGINA I a Jianu, cu bunul lui simț cunoscut !după cum ne-a anuistf continuul că se va urca leul, că va scădea prețurile, a fost în stare să creadă, că va reuși și la alegeri. Dar țara, proastă cum e, nu l-a înțeles nici acum, când anunță, ca doctorul, care n’a cunoscut boala pacientului, că i-a găsit în fine leacul Este iară ș adevărat ,că d. gindă Brătianu avea interese puternice, ca partidul său să rămână la putere. Toate avuțiile țării trecute în patrimoniul nocstetăților liberale trebuesc bine consolidate; pentru aceasta se cere timp. Șearpele boa are nevoie de odihnă pentru a digera prada înghițită dimitr’o dată. E foarte priceput, când dorește aceasta, căci un guvern nu se poate întâmpla să facă un mic control, cum acest nenorocit Stat, plin de datorii astăzi, nu mai are nici un fel de avere proprie Se poate întâmpla, eu sunt chiar sigur, că guvernele viitoare pentru a împiedica falimentul țării, vor trebui încet, încet să facă opera de „restitutio în integrum“. Iată de ce doreau să rămână liberalii, dar țara cu un bun simț înăscut neamului nostru, le-a tăiat pofte. Țara are nevoie de un guvern tare. Numai un asemenea guvern poate inspira încredere străinătății, că-și va respecta anganjamenele.Țara are nevoie de un guvern tare și energic pentru ca interior să taie scurt poftele dle intrigămii și de pretențiune a liberalilor de a guverna și din opoziție. In b&lăceala morală de astăzi rănile unei țări nu se pot vindeca. Partidele cari sunt puternice, pentru că-și au organizațiile întinse peste întreaga țară, partidele cari sunt populare, pentru că in două alegeri au adunat sufragiile țării, le știți doar cari sunt. Că liberalilor nu le convine un guvern sprijinit pe aceste partide puternice, nu mă miră. Ceea ce era cu putință în România mîcă, ca un partid singur să guverneze, iar celailt să fie un simplu suplinitor când avea nevoie de odihnă cel dintâi, așa ceva nu mai e posibil. Situația externă nu mai îngădue așa ceva, iar provinciile unite desperate de samavolniciile și bătaia de joc de până acum, sunt jinduite de un guvern serios. Iată de ce cred că trebue să se procedeze repede și energic la un guvern puternic și popular. Surogatele și camuflările de guvernări n'ar face decât să mărească confuzia și să prelungească criza sub care se sbate România Mare, din lipsa unei guvernări europene, în locul unei guvernări balcanice de până acum“. Un literară, dramatici, in Compania Pitoëff: Sainte Jeanne La această rubrică s’a făcut pe larg analiza piesei și s’a vorbit de concepția autorului. Iubitorii de artă dela noi au avut în aceste ultime 13 zile pe lângă seria de minunate spectacole, una din rarile ocazi de a vedea, la Interval de câteva ori numai, aceeași piesă „Sainte Jeanne“ la două mari teatre cu înțelegerea, punerea în scenă și jocul cu totul diferit. In concepția teatrului Național și a marei noastre comediane Marioara Ventura piesa trăește o realitate omenească foarte aproape de intenția autorului, de text, de explicațiile ce le dă în extrem de interesanta prefață scrisă de autor. In rezumat, cum citim în această prefață, putem să acceptăm și să admirăm pe Ioana ca pe o tânără țărancă, sănătoasă la minte, inteligentă, de o forță sufletească și de o vigoare trupească extraordinară. Să ținem seama, totuși, că era foarte tânără, și lipsită de orice cultură ? Această combinație de tinerețe neînțelegătoare, zice autorul, de ignoranță academică, de mare capacitate naturală, de impulsivitate, de devotament, de originalitate și de straniu, explică pe deplin toate faptele lui cariera Ioane. Aceasta este precizarea autorului asupra personagiului principal, iar piesa întreagă este o „cronică în șase scene și un epilog“ , o cronică istorică. In această concepție a jucat d-șoara Ventura; în această concepție a fost montată piesa la Teatrul Național. Soții Pitoëff au înțeles să dea cu totul altă montare piesei, cu totul altă interpretare personagiului principal. Piesa nu mai este o cronică istorică ci un mister istoric, iar Sfânta Ioana este așa cum o vedem noi astăzi după ce a fost canonizată: o trimisă a lui Dumnezeu, e inspirată, care se impune, conduce oaste, învinge, încoronează pe rege, numai prin credință, blândețe și acel ceva misterios, care atrage, supune, cucerește. ..E ceva în fața asta“, spune Poulangy lui Boudricourt și după el o repetă toată lumea. In Ioana d-nei Pitoeff nu e nici un gest de energie, nici o mișcare de autoritate, care totuși există în concepția autorului Aceasta este marea creație a d-nei Pitoeff, acea care a stabilit renumele ei de mare actriță. Ludmilla Pitoeff creează alături de autor, în cadrul piesei, o Ioană d’Arc în înțelesul nostru de azi. e inspirată. De aceea este atât de plăcută, atât de convingătoare, de impresionantă cu ochii spre cer, senină, sfioasă, cu zâmbetul pe buze ; d-na Ludmilla Pitoëff a întrupat o sfântă Ioană cu adevărat inspirată de Dumnezeu prin cele două sfinte. Succesul în fața publicului nostru ca și aiurea a fost strălucit. D. Pitoëff în rolul Dauphin-ului a pus in evidență tot ridicolul unui om copleșit de greul rangului său, printr’o compoziție de gest, de ton, de expresie, desăvârșită. Punerea în scenă în armonie cu concepție de mister istoric. Decorurile reduse, micșorate și fixate în tonuri întunecoase, ce impresionează, dau putere misterului Mimic bogat în costume, însă de un frumos neîntrecut prin evocarea exactă a timpului, erau costumele ce se văd în frumoasele pânze venețiene. Bogata fantezie a regizorului, depărtându-se de text a servit admirabil spectacolul. Ioana d’Arc termină turneul companiei Pitoëff la noi. Purtându-le recunoștință pentru spectacolele de artă ce ne-au dat, cu dorința de a-l revedea cât de curând la noi, ne urăm același succes și în Italia. M. O. Desbaterile procesului avioanelor „Fokker“ — ZIUA I-a Consiliul de război al corpului Ii de armată a început să judece azi dimineață procesul în afacerea avioanelor „Fokker”. Consliul este prezidat de d. general Davidoglu. Acuzați in acest proces sunt d-nil locot.-col. Beroniadl, căpitan Mincu. Apărarea se compune din d-nii avocați Radu R. Rosetti, M. Mora, C. R. Sturza, Clony, Em. D. Vasiliu și Răutu, iar apărători din oficiu sunt d-nii maior Știubei, Cezar Adam și căpitan Vodă Alexandru. In urma depunerea legiuitului jurământ, d. general Davidoglu face apelul martorilor și a informatorilor. INCIDENTE D. RADU D. ROSETTI, ridică un incident pe motivul că apărarea nu a putut lua cunoștință de dosare intrucât timpul a fost extrem de scurt. Cere amânarea procesului. D. Rosetti ține din primul moment să spulbere orice intrigărie, afirmând că prințul Carol nu are nici un amestec tn această chestiune. D. M. MORA se asociază la cererea d-lui Radu D. Rosetti. D. maior HOTINEANU, comisar regal, e contra amânărei procesului. D. EM. VASILIU-CLUJ, cere de asemeni amânarea procesului pe motivul că apărarea n’a putut lua cunoștință de cuprinsul dosarelor. D. maior HOTINEANU, în replică spune că amânarea n’are nici un sens. Apărarea va avea timp să studieze dosarele în timpul procesului. Cere respingerea incidentului. D. RADU D. ROSETTI, spune că apărarea are nevoie cel puțin de o săptămână spre a studia dosarele. RESPINGEREA INCIDENTELOR După o scurtă deliberare, se respinge incidentul cu 3 voturi pentru și 2 voturi contra. D. RĂUTU, din partea apărărei, declară că-și însușește toți martorii ai apărărei ca și ai acuzărei. Vestejește pe cei care au dat publicității anumite pasagii din ordonanța definitivă spre a impresiona defavorabil acuzaților —opinia publică. Spune că lipsesc mulți martori. Dacă dv. onorat consiliu, voiți să pedepsiți pe vinovați, trebue să ascultați pe toți acești martori. Printre martori la care nu putem renunța în nici un caz este d. general Mărdărăscu ministrul de războiu. D. CLONY, din partea colonelului Beroniade, declară de asemeni că nu se poate renunța la nici un martor. Numai prin ascultarea acestor martori ne vom putea da seama de substratul procesului care este nu al celor doi ofițeri ci al aviației. Cere deci amânarea pentru aducerea martorilor. D. VASILIU-CLUJ, susține acelaș lucru întrucât spune d-sa în primul rând nu renunță la d. RASCH din Amsterdam partea contractantă Procedura citărei n’a putut fi Îndeplinită. * Mai trebuesc citați martorii: d-nii Salișteanu, Stravolea, general Munteanu și general Mărdărescu. Mai cere și citarea d-lui Aberstone. D. RADU D. ROSETTI, spune că martorii din străinătate au fost citați în chip incomplect. D-sa insistă asupra incidentului cu privire la constatarea faptului cum a fost Îndeplinită procedura cu martorii din străinătate, căci ceia ce interesează este să se dovedească că se găsește la dosar adresa cu care s-a trimis ministerului de externe citația pentru a fi înmânată martorului Rasch de la Amsterdam. După spusele d-lui comisar regal reese și este chiar cert că nu s’a putut îndeplini procedura ta trei zile. Cere amânarea procesului pentru îndeplinirea tuturor formalităților. D. M. MORA, susține amânarea procesului, căci spune, întru cât un proces este citat și prințul Carol, ori se știe că in situația in care se găsește azi prințul Carol, chiar dacă ar vroi să vină, nu poate veni decât cu autorizația Suveraului. Ori se naște întrebarea, ați făcut dv. formalitățile necesare pentru a putea obține această mărturie . Dv. însă nu ați citat însă pe acest martori D. CLONY arată că citarea martorilor din străinătate este defectuoasă și în consecință cere amânarea procesului pentru citarea în regulă a acestor martori- D. ALEXANDRESCU (apărare) demonstrează că rău s-a făcut citerea martorilor din străinătate. Combate cele susținute de d. comisar regal. Prezența d-lui Rasda’ este absolut indispensabilă în acest proces. D. MAIOR HOTINEANU, comisar regal spune: se încearcă să se facă un curs de procedură. Dacă vom face modificarea codului nostru va trebui să chemăm și pe d-nii avocați de azi ca să nu dea părerea d-lor asupra acestei proceduri. Noi însă avem textele noastre de lege și pe baza lor noi trebue să procedăm în cazurile ce le avem de judecat. In ce privește p« Rasch s’a citat cum trebue. Iar in ce privește pe prințul Carol de Hohenzollern lam citat așa după cum ne-a dat d-lor adresa și indicațiile necesare. Deci procedura e Îndeplinită in regulă. D. RADU D. ROSETTI spune că bunul simț arată scopul pentru care se face citarea unui individ. Oricine este citat trebue să primească această citație ca să știe pentru ce este chemat de Justiție ca să poată veni la desbateri. Concluzia este deci că întru cât procedura nu este îndeplinită nici în formă nici un fond, vă rugăm să amânați procesul pentru îndeplinirea procedurei, căci noi avem dreptul să ne inscrim in fal. (Continuare In pag. TV-a) de la teatrul POPULAR După „Doi oameni" a cărei premieră are loc azi Luni la Teatrul Popular, se va reprezenta la acest Teatru „încornorații" comedie în trei acte de Maraud, împreună cu „Noaptea de Nuntă“ comedie originală într’un act, de cunoscuta scriitoare d-na Aida Vrroni. In „încornoratul“ rolurile principale le joacă d-na Marioara Zimnoceanu și d-nul Ionel Sârbul de la Teatrul Național. „Noapte de Nuntă“ cuprinde în distribuție pe d-nele Nelly Caradoni, M. Wauvrina, Ant. Călinescu și pe d-nii Ion Niculescu Brună, O. Damian, C. Cristobald, etc. Ia Teatrul Popular se pregătește o montare excepțională comediei fantastice „Gmifulksi" de O. Silviu, care se va juca și în spectacole de scenă și în matineurile pentru copii. Rolul titular îl joacă d-na Nora Piacentini; ansamblul cuprinde tot personalul Teatrului, *In matineul de Joi, al Teatrului Popular se joacă piesele pentru copii „Niță, Nuța și Lăbuș“ și „In împărăția Trântorilor“. REPERTORIUL DELA 1—8 MARTIE LUNI 1 MartIe „Doi Oameni“ (premieră). MARȚI 2 MartIe „Doi Oameni“. MIERCURI 3 MartIe „Festival“.JOI 4 Martie (matineu) „In sara trântorilor“ (seara) „Mirandotinx". VINERI 5 Martie „Doi Oameni". SAMBATA 6 Martie festival". DUMINICA 7 Martie (matineu) „In para trântorilor“ (seara) „Doi Oameni". LUNI 8 Martie „Doi Oameni DE LA TEATRUL MIC La Teatrul Mic se reia cu începere de azi Luni 1 Martie, marele succes al stagiunei „DOMNII AȘTIA NOI“ comedie în 4 acte de Robert de Flers și Fr. de Groisset, care se va juca până Luni 8 Martie, când va avea loc o reprezentație extraordinară cu premiera „Elefantul alb“ (Un homme) comedie în 3 acte de Alfred Savoir. DE LA TEATRUL NAȚIONAL După terminarea spectacolelor cu d-ra Marioara Ventura, Teatrul Național va relua Manechinul sentimental, piesa d-lui Ion Minulescu, primită cu elogii de întreaga presă a Capitalei și jucată cu săli pline în București. Interpretarea va avea în frunte tot pe d-na Voiculescu, iar în rolul autorului dramatic Cartian va apare și d. A. Pop Marțian care joacă actualmente rolul în turneu. Restul distribuției cuprinde pe vechii interpreți d-na Radovici, Valentina Popovici și d-nii Sârbu și Stăncescu. Viitoarea premieră a Teatrului Național va fi noua comedie a d-lui Liviu Rebreanu, Apostolii. Piesa e pusă în scenă de d. V. Enescu și interpretarea cuprinde numele d-nelor Eugenia Ciucurescu, Fany Rebreanu, Tantza Bogdan, Ana Marian, Ștefania Popescu și al d-lor N. Soreanu, Ion Morțun, A. Atanasescu, Valentineanu, Mirculescu, Manu, Săvulescu, Romano și Marius. Premiera are loc în seara de 10 Martie a. o. Regele Lear își reia la Teatrul Național, după plecarea d-nei Ventura, seria întreruptă. Anuța, comedia d-nei Lucreția Petrescu, ajunsă la a douăzeci și cincea reprezentație și departe de a-și fi epuizat succesul, va fi reluată pe scena Naționalului, imediat după terminarea ciclului de spectacole date cu concursul d-nei Ventura. In fruntea distribuției apar pretorii rolurilor: d. N. Soreanu, Gr. Mărculescu, C. Stăncescu și d-nele Puia Ionescu și Elena Parizianu. SERBARE CULTURALA Cercul cultural ,.N. Iorna" din com. Fântâna Domnească. Mehedinți, pentru mărirea fondului său cultural, a organizat o serbare la Teatrul Popular, în seara zilei de 4 Martie 1926. Părintele Gala Galaction va ține conferință despre „Silințe culturale“ iar după aceea se va reprezenta celebra comedie. „Mirando- Una“ de Carlo Goldoni. EXPOZIȚII Joi, 4 Martie a. c., se va deschide, în sala„Mozart“, din calea Victoriei, expoziția pictorilor B’Arg, Steurer și Gic Săvulescu. CONFERINȚE Azi Luni, orele 6 d. a., va vorbi în ciclul „Universității libere" d. prof. P. Andrei, despre : „Primele principii“ de H. Spencer. Ganferrola se ține în aula Fundației Garol. Azi, Luni 1 Martie n. o„ orele 9 seara, va avea loc conferința d-lui ing. Gabrielescu Ramiro în Amfiteatrul Fundației Carol I, despre : „Sborul fără motor“. Conferința va fi însoțită de 2 filme cinematografice, unul francez, altul cehoslovac și alte promcțiuni reprezentând diferite sboruri fără motor. Conferința este sub patronajul Aero-Clubului Regal al României. Intrarea liberă. BIBLIOGRAFII -Primim din partea „Anuarului sU * * # general al societăților anonime pe acțiuni din România”, în cure de apariție nu prea frumos și artistic „număr specimen” pe care-l oferă gratuit colaboratorilor, clienților și abonaților săi, precum și întregei prese româna Remarcăm o interesantă Precis vântare a d-lui profesor M. 8eulescu fost ministru, o Prefață a Directorilor pus zisei publicațiuni, d-nii Ion Trifui și Rena C. Polisu, plină de interes și lămuriri, precum și o Introducere foarte sugestivă, relativă la Băncile din România, datorită cunoscutului și apreciatului economist, Gr. L. Trancu-Iași, fost ministru. Cuprinsul acestui interesant număr specimen, se prezintă ireproșabil, iar ceiace privește execuția, constitue o frumoasă promisiune asupra acestui anuar, apoi gruparea metodică și justificativă a întreprinderilor după felul acuității lor, clasificarea în ordine alfabetică, ușurează consultarea acestei vaste lucrări. Printre monografiile documentate ce sunt cuprinse în această broșură, menționăm un interesant istoric al Băncii Naționale a României, care el singur conține o coală de 16 pagini, precum și o altă coală tot de 16 pagini, cuprinzând diverse liunici S. A. A apărut: VADUL HOȚILOR, roman de Vasile Savel, Librăria Nouă, calea Victoriei 70, și la toate librăriile din ț ară. Prețul lui 00. $ A apărut : „Epoca Noastră" revistă lunară pentru cultura generală, director: Ladislau Dienes. Redacția și administrația : Cluj, str. Regală 47. Cuprinsul: Dienes L.: Problema epocei noastre. Csako A.: Creștinismul și viața modernă. Dostoievski: Visul unui om ridicol. Hamburg 1.: Sionismul în fața omenirii. • Betler A.: Problema economică, a Europei Centrala. Tymowsky A.: Proporționalitatea și proectul legii electorale române. O bogată cronică și revistă. Asupra acestei valorosee reviste vom reveni pe larg. V A apărut No. 1—2 din „Revista funcționarilor publici”, organ de cultură și interese profesionale al Societății generale a funcționarilor publici, cu următorul cuprins : Slujbașii, armatura statului, de prof. dr. Hurmuzescui; Revistă a funcționarilor și marea femei de d-na Calypso Botea; Criza funcționarismului de stat, de I. Gr. Oprișan; Problema calendarului, de prof. I. Otescu; Peisaj profan (versuri) de I. Mimilescu; Căsnicii de funcționari (schiță), de N. Rădulescu-Niger; Banca salariaților publici, de prof. Spiridon Iacobescu; Intrastat și funcționari (studiu), de Alexandre Lefas; Viața funcționarilor din alte țări ; Viața funcționarilor și pensionarilor români . Recensii și însemnări, de I. G. O. Revista apare sub conducerea unui comitet alcătuit din d-nii Stancu Brădișteanu, ing. Sava Goiu, N. Arghir, având ca secretar de redacție pe d. T. Gr. Oprișan. Redacția și administrația: Palatul funcționarilor publici, București. m ■mnnowii eu i iii wim •' ■ --«wESEMaswaa» in mm si i mm din țară Stabilirea programului lucrărilor pentru campania anului în curs Pentru campania de lucrări pe anul 1926 ministrul lucrărilor publice a întocmit un vast program de activitate. Programul prevede că această campanie de lucrări va costa 600 de milioane lei din care sumă 200 milioane sunt pentru complectarea și prelungirea lucrărilor angajate la cele 12 șosele din Basarabia. O deosebită importanță se va da podurilor distruse în timpul războiului și refăcute în condițiuni care lasă de dorit. In toată țara avem azi circa 180 km, poduri de lemn din care neapărat trebuesc refăcute anual cel puțin 20 km. Direcțiunea generală a podurilor și șoselelor este preocupată în mod deosebit de problema înlocuirei actualelor poduri de lemn prin poduri de beton armat. In afară de partea nepractică și retrogradă pe care o prezintă podurile de lemn, fiind expuse la incendiu, distrugeri de torentul apelor etc., ele necesită multe materiale de construcție și întreținere, care se procură prin defrișarea pădurilor. Campania de refacere a șoselelor prevede aplicarea metodelor moderne inaugurată deabia anul trecut la noi, adică se va continua cu sistemele de bituminare și silicatare. De asemeni se va moderniza și șoseaua București-Brașov, care până acum a fost singura în condițiuni bune de turism. Această șosea va fi pavată cu granit și bitum emulsionat la rece. Vor fi refăcute podurile de pe valea Ialomiței, Prahovei, Valea Orațiilor și Valea Azugei. Odată toate aceste lucrări înfăptuite, șoseaua București-Brașov va înlesni mult circulația, în cea mai mare viteză a automobilelor. Prin aceste îmbunătățiri, toate localitățile de pe Valea Prahovei vor avea de câștigat din punct de vedere economic. Pentru campania anului 1925 fondurile alocate au fost de 100 milioane, în timp ce pentru lucrările ce se vor efectua în cursul anului 1926 se prevede suma de 600 de milioane. PLANUL DE LUCRU Planul întocmit de direcțiunea generală de poduri și șosele prevede construirea următoarelor șosele: Turda-Abrud în valoare de 5 milioane lei, Constanța-Techirghiol-Mangalia prin sistemul de silicatare în valoare de 12 milioane lei, Mizil-Buzău în valoare de 7 milioane, Vaslui- Pungești-Blașca-Dragomirești de E milioane; București-Ploești în valoare de 15 milioane; Ploești-Câmpina în valoare de 5 mil., T.Măgurele-Islaz și vicinalele ei în valoare de ÎS milioane; Bârlad-Huși în valoare de 5 milioane , cât și numeroase alte șosele a căror valoare variază între 1 și S milioane. REFACEREA PODURILOR In ce privește construirea podurilor, lucrările acestui an vor recoma suma de 200 milioane lei. Majoritatea podurilor se vor lucra în beton armat întrucât celelalte lucrări s-au dovedit nepractice și mult mai costisitoare.