Neamul Românesc, martie 1926 (Anul 21, nr. 49-74)

1926-03-02 / nr. 49

Mișcarea culturală Pentru aplanarea grevei studențești — Consfătuirea de la ministerul Instrucțiunii — Sâmbătă d. a. o delegație de stu­denți s’a prezentat la ministerul Instruc­țiunei. Ea a fost primită de către d. ministru al Instrucțiunei, d. Ermil Pan­­gratti, rectorul Universitătii si prof. Stefan Minovici, fostul delegat al Sena­tului universitar in comisiunea căminu­­rilor și cantinelor studențești. Delega­­tiunea a prezentat memoriul studenți­lor, care a fost luat In discuție, punct cu punct. In ce privește chestiunea admiterii in universități și școli superioare a stu­denților străini, d. ministru Angelescu a declarat că numerus clausus nu poa­te fi admis. Mijlocul de selecțiune este examenul de bacalaureat. Di­rector Pangratti a arătat apoi că chestiunea reintegrării profesorilor A. C. Cuza și Leatris de la Universitatea din Iași este de competinta Înaltei Curți de casație ,iar nici de­cum a autorită­ților superioare universitare. Cu privire la chestiunea cadavrelor d. ministru Angelescu a declarat că va depune in Camera deputaților săp­tămâna viitoare proectul de lege, deja discutat in Senat, care va împăca pe toată lumea. Studenții au mai cerut a­­poi modificarea noului rgulament uni­versitar care a fost admis de către d. ministru, in consecință studenții vor prezenta printr’o delegație punctul lor de vedere care va fi transmis tuturor senatelor universitare spre a fi discu­tat. Câte un delegat din partea fiecă­­rei universități se va Întruni la Bucu­rești spre a redacta forma definitivă a acestui regulament. In privința concursurilor pentru ocu­parea posturilor de asistenți și prepa­ratori la toate asistentele din țară d. ministru al Instrucțiunei a declarat că săptămâna viitoare va depune in Came­ră un proect de lege Întocmit cu avizul tuturor facultăților care să soluționeze această chestiune. S’a stabilit ca o delegație de student­ să ia parte la controlul cumpărăturilor din oraș, la direcția economatului că­­minurilor și cantinelor studențești. S'a cerut formarea unui tablou cu studenții comuniști, contra cărora au­toritățile universitare superioare Îm­preună cu siguranța generală a Statu­lui, vor­ lua măsuri. S’a aprobat in principiu ca la facul­tățile unde este posibil, să se instituia­­scă 3 seziuni de examene. In ce privește activitatea științifică a profesorului Reiner s'a atras atenția studenților ci această chestiune este o chestiune profesională deja discutată in senatul universitar și care nu-l prive­ște pe el In chestiunea valutelor studenților din străinătate, d. ministru a declarat că la venirea d-sale se aflau peste 1800 de studenti care primeau valute. Ac­tualmente au rămas 260 de studenți dintre care prea putini sunt evrei. In ce privește valuta acordată la Paris studenților de către statul francez, gu­vernul a făcut la repetate rânduri in­tervenții spre a se acorda această va­lută după o selectiune oare­care: In chestiunea reducerilor pe C. F. R. s’a hotărât ca ministerul să intervină numai pentru escursiuni colective in scop științific și cultural. In vederea modificărei programului academiei de drept din Oradea Mare se va prezenta ministerului instrucțiu­ne! o delegatiune de student­ al acestei academii spre a prezenta punctul lor de vedere după care va fi pusă ches­tiunea in discuție. In ce privește echivalarea fără exa­menul da diferență a diplomelor de se­minar cu cele de liceu, această chestiu­ne fiind de competenta consiliului per­manent al instrucției va fi deferit lui. Cât privește ridicarea pedepselor dis­ciplinare aplicate studenților d. rector Pangratti a declarat că Senatul univer­sitar a hotărât ca aceste pedepse să nu fie ridicate. Totuși d-sa a promis că dacă studenții vor da toate garan­țiile că vor Înceta greva și că vor pune capăt tulburărilor d-sa va Încer­ca a obține această suprimare de pe­depse. Cât privește intervenția cerută de student­ pentru susținerea școalelor și bisericilor din alte țări In special in Macedonia și Valea Timocului s’a a­­tras din nou atenția studenților că a­­această chestiune nu-l privește pe el fiind o chestiune de guvern și de poli­tică externă, înainte de terminarea consfătuire! d. ministru al instrucțiunei a făcut un a­­pel călduros la membrii delegatiunei, pentru ca să readucă pe studenți la li­niște pentru interesul țării și al învăță­mântului superior. Comunicatul Senatului Universitar din Capitală „Senatul universitar, întrunit în ziua de Vineri 26 Februarie a exami­nat situațiunea creată în universi­tate prin încercarea de grevă gene­rală organizată de fostul centru stu­dențesc. Senatul a ascultat referatul d-lui rector asupra audienței acordate pre­ședinților de societăți studențești, în care s-a discutat cererile prezentate senatului de studenți, așa cum figu­rează în comunicatele imprimate, care au fost prezentate rectorului. Senatul universitar constată, în unanimitate, că cele mai multe din aceste cereri ies cu totul din cadrul universității noastre și nu pot fi re­zolvate decât prin legi prezentate de guvern și adoptate de Parlament. A­­supra acestor legi, ministerul Ins­trucțiunii va trebui să ceară avizul celor patru universități, iar nu nu­mai cel a universității noastre, care nu-și poate impune părerea sa și prin urmare nu poate rezolvi sin­gură asemenea chestiuni. I. Sunt unele puncte, care nu au nimic de a face cu universitatea, ci constitue un Întreg program de gu­­vernământ. Așa este punctul 3: „In­curaj­area elementelor naționale pen­tru a păstra caracterul etnic al cul­turii noastre; măsuri de prevedere socială și materială pentru ca in toate ramurile de activitate să pri­meze elementul autohton; statul să înființeze căminuri, cantine, labora­toare, biblioteci, clinici și localuri suficiente pentru studii“. Asemenea desiderate privesc statul și guvernul și nu pot fi soluționate cu hotărîri ale Senatelor universitare. II. Alte desiderate privesc politica externă a țării. De exemplu punctul 18: „Intervenția guvernului pentru susținerea școalelor și bisericilor ro­mânești din alte țări în special din Macedonia și Valea Timocului, a­­doptând sistemul de reciprocitate și represalii în caz de refuz­. Aseme­nea desiderate se referă la politica externă a țării privind diferite gu­verne în succesiunea lor. III. Alte desiderata sa referă la chestiuni privitoare la alte univer­sități și în care senatul și universi­tatea din București nu pot avea nici un amestec. De ex. punctul 21: „Stu­dențimea română creștină, profund Indignată prin Îndepărtarea sama­volnică a d-lor profesori A. C. Cuza și Leatris de la universitatea din Iași protestează cu ultima energie... etc." Acest desiderat se referă la primirea demisiilor acelor d-ni profesori, de­misii date de bună voie și primite de ministerul instrucțiunii, fără nici un amestec al universității din Bu­curești. IV. Alt deziderat, străin cu totul universității noastre, este dezidera­tul No. 14, „Modificarea programu­lui academiei de drept din Oradea-Mare“ suprimându-se examenul spe­cial de licență“. Acest deziderat refe­ritor la o școală guvernată incă de legiuirile din Ardeal, nu privește în­tru nimic universitatea noastră și este chiar straniu ca studenții no­ștri români să ceară ușurarea exa­menelor într’un centru unde popu­lația cuprinde peste 93 la sută ele­mente de origină etnică străină. V. Desideratele de la punctele 1, 4, 7, 9, 13, 15 (N. R. 1. admiterea în u­­­niversitate a studenților în propor­ție numerică cu populația ce repre­zintă: 4. Studenții mediciniști vor diseca numai pe cadavrele coreligio­narilor lor; 7. Concursuri pentru a­­sistenți; 0. Excluderea tuturor stu­denților comuniști din facultăți, că­­minuri și cantine; 13. Dreptul de re­ducere pe c. f. r.; 15. Echivalarea di­­plo­ominari­­l­or cu acelea de liceu­, nu se pot realiza, chiar dacă ar fi in oarecare măsură Întemeiate decât prin legi speciale, care ies din competința senatului universitar. VI. Alte desiderate ne pot resolvi pa cale de regulament promulgat prin înalt Decret Regal, in care a­­vizul Senatului universitar din Bu­curești poate interveni numai ală­turi de avizele celorlalte universități și aceasta in măsura în care acele avize vor fi acceptate de ministerul de instrucție și de consiliul de­ mi­niștri, cu jurnalul căruia se decre­tează regulamentele de administra­ție publică. Așa este punctul 5, re­feritor la regulamentul universitar de ordine și disciplină, învinuit de studenți că sugrumă orice libertate studențească și cetățenească (1). De altfel cererea studențească nu preci­zează din dispozițiunile acelui regu­lament care se pretinde că sugrumă toate libertățile, afară de aceea de a tulbura mersul regulat al învăță­mântului. VII. Din 18 desiderate prezentate, numai cinci sau șase ar intra in competința senatului universitar și dintre acestea unele sunt soluționate (punctul 6:­­aprobări de societăți stu­dențești), altele studiate complet și gata de soluținare (punctul 8, parti­ciparea studenților la conducerea că­minelor și cantinelor), iar altele pe cale de studiu (de ex. punctul 7, care depinde de o modificare a legii în­vățământului superior, facultățile fiind consultate încă de la Începutul anului curent și mai multe au tri­mis avizul lor. Senatul universitar va examina intr’o viitoare ședință aceste câteva puncte care privesc universitatea noastră. El sfătuește pe studenți să înce­teze orice turburare a cursurilor căci prin aceasta se deservește chiar cultura națională și se împiedică, în loc de a se ajuta, ameliorările ce sunt în studiu“. Un liceu lângă cimitir Eri Duminică 28 Februarie a. c. la ora 10 a. m. s-a ținut adunarea generală a eforiei școlare a liceu­lui „Principele Mihai“ compusă din mare parte de păruți C. F. R. După ce d. I. Roman, directorul liceului a făcut darea de seamă a liceului de la 1 Sept. 1924 — 31 Dec. 1925, adunarea a dat apro­bare contului de gestiune și a a­­probat bugetul pe anul 1926. Cu această ocazie s-a adus la cu­noștință că pentru copiii C. F. R. s-a hotărât să se construiască Iib peul, în fața cimitirului Sf. Vi­neri. Toată adunarea a protestat în contra acestui atentat ce se face la educație și cultură copii­lor micilor funcționari, cari prin munca și sacrificiile lor produc fondurile ce se administrează de Casa M­uncei C. F. R. S’a hotă­rât trimiterea de delegați la Casa Muncei C. F. R. și Ministe­rului de Instrucție și Comunica­ții, pentru a se reveni asupra li­citației ținute și a se lua măsuri ca înfăptuirea acestei mari nece­sități a cartierului Grivița, să se facă în condițiuni, cari să cins­tească și timpurile de azi și admi­nistrația G. F. R. Activitatea „Ligii Cultu­rale“ din Fălticeni După interesanta conferință a d-lui prof. EL Ciocan, despre „Ma­terie și Energie“, a urmat Dumi­nică 7 Februarie conferința d-lui prof. N. N. Răutu din Botoșani, despre „Reflexii inactuale“. D-sa tratează foarte bine actuala che­stiune a introducerii culturii hu­manista în licee, văzând în acea­sta singurul mijloc de înfiripare a personalităților de cari avem ne­voie. Duminecă 14 Februarie, a vor­bit d. prof. D. Protopopescu, des­pre „Ideia politică în lirica romă­­nească“, cetind din Eminescu, A­lexandri, Agârbiceanu, I. Budai- Deleanu, etc., și ajungând la con­cluzia că odinioară intelectualii reprezentau cu mai multă demni­tate viața politică. A 6-a conferință a „Ligii“ a ți­nut-o S. Sa Pr. Tom­a Chiriciță, profesor de pedagogie, despre „E­­ducația care ne trebuie“. S. La o un fervent partizan al școalei active, pe care ar dori-o și în biserică, știință și stat. A 7-a conferință va ține-o mâine Duminecă, 28 Februarie, d-na Ma­ria Maior Costescu, licențiată în filosofie, despre „Femeia în de­cursul vremurilor“. Incidentul polono-litua­­nian la Societatea Na­țiunilor Varșovia, T (Rador). —* Guver­nul polon a sesizat secretariatul Ligei Națiunilor asupra incidentu­lui de frontieră cu Lituania. Acest incident, de altfel neînsemnat, do­vedește reaua voință a guvernului lituan și dorința de a provoca un conflict mai grav. Prezența ofițe­rilor germani pe teren la Kierno­vo, la distanță de un singur kilo­metru de locul incidentului, pre­­cum și interpelarea­­ adresată de partidele majoritare din Dieta din Kovno, dovedesc că Lituania ur­mărea să provoace un conflict în scop­uri politice. Legațiunile li­­tuane au început o propagandă tardivă și ridicolă, date fiind fap­tele susmenționate, afirmând pen­tru apărarea Lituaniei, că Polonia ar fi atacat teritoriul lituan. Declarațiile d-lui Em. Antonescu­ ONTINUARE DIN PAGINA I­ a Jianu, cu bunul lui simț cunoscut !după­ cum­ ne-a anuistf continuul că se va urca leul, că va scădea pre­țurile, a fost în stare să creadă, că va reuși și la alegeri. Dar țara, proastă cum e, nu l-a înțeles nici acum, când anunță, ca doctorul, ca­re n’a cunoscut boala pacientului, că i-a găsit în fine leacul Este iară ș adevărat ,că d. gind­ă Brătianu avea interese puternice, ca part­idul său să rămână la putere. Toate avuțiile țării trecute în patri­moniul nocstetăților liberale trebuesc bine consolidate; pentru aceasta se cere timp. Șearpele boa are nevoie de odihnă pentru a digera prada în­ghițită dimitr’o dată. E foarte pri­ceput, când dorește aceasta, căci un guvern nu se poate întâmpla să fa­că un mic control, cum acest neno­rocit Stat, plin de datorii astăzi, nu mai are nici un fel de avere proprie Se poate întâmpla, eu sunt chiar sigur, că guvernele viitoare pentru a împiedica falimentul țării, vor tre­bui încet, încet să facă opera d­e „restitutio în integrum“. Iată de ce doreau să rămână liberalii, dar țara cu un bun simț înăscut neamului nostru, le-a tăiat pofte. Țara are nevoie de un guvern tare. Numai un asemenea guvern poate inspira încredere străinătății, că-și va respecta anganjamenele.­­Țara are nevoie de un guvern tare și e­­nergic pentru ca interior să taie scurt poftele dle intrigămii și de pre­­tențiune a liberalilor de a guverna și din opoziție. In b&lăceala morală de astăzi ră­nile unei țări nu se pot vindeca. Par­tidele cari sunt puternice, pentru c­ă-și au organizațiile întinse peste întreaga țară, partidele cari sunt populare, pentru că in două alegeri au adunat sufragiile țării, le știți doar cari sunt. Că liberalilor nu le convine un guvern sprijinit pe aces­te partide puternice, nu mă miră. Ceea ce era cu putință în România m­îcă, ca un partid singur să guver­neze, iar celailt să fie un simplu sup­linitor când avea nevoie de odihnă cel dintâi, așa ceva nu mai e posi­­bil. Situația externă nu mai îngădue așa ceva, iar provinciile unite des­perate de samavolniciile și bătaia de joc de până acum, sunt jinduite de un guvern serios. Iată de ce cred că trebue să se procedeze repede și energic la un guvern puternic și popular. Suroga­tele și camuflările de guvernări n'ar face decât să mărească confuzia și să prelungească criza sub care se sbate România Mare, din lipsa unei gu­vernări europene, în locul unei gu­vernări balcanice de până acum“. Un literară, dramatici, in­ Compania Pitoëff: Sainte Jeanne La această rubrică s’a făcut pe larg analiza piesei și s’a vorbit de concep­ția autorului. Iubitorii de artă dela noi au avut în aceste ultime 13 zile pe lângă seria de minunate spectacole, una din rarile o­­cazi de a vedea, la Interval de câteva ori numai, aceeași piesă „Sainte Jeanne“ la două mari teatre cu înțele­gerea, punerea în scenă și jocul cu totul diferit. In concepția teatrului Național și a marei noastre com­ediane Marioara Ventura piesa trăește o realitate ome­nească foarte aproape de intenția au­torului, de text, de explicațiile ce le dă în extrem de interesanta prefață scrisă de autor. In rezumat, cum citim în această pre­față, putem să acceptăm și să admirăm pe Ioana ca pe o tânără țărancă, sănă­toasă la minte, inteligentă, de o forță sufletească și de o vigoare trupească extraordinară. Să ținem seama, totuși, că era foarte tânără, și lipsită de orice cultură ? Această combinație de tinerețe neîn­țelegătoare, zice autorul, de ignoranță academică, de mare capacitate natu­rală, de impulsivitate, de devotament, de originalitate și de straniu, explică pe deplin toate faptele lui cariera Ioane. Aceasta este precizarea autorului a­­supra personagiului principal, iar piesa întreagă este o „cronică în șase scene și un epilog“ , o cronică istorică. In această concepție a jucat d-șoara Ventura; în această concepție a fost montată piesa la Teatrul Național. Soții Pitoëff au înțeles să dea cu totul altă montare piesei, cu totul altă interpretare personagiului principal. Piesa nu mai este o cronică istorică ci un mister istoric, iar Sfânta Ioana este așa cum o vedem noi astăzi după ce a fost canonizată: o trimisă a lui Dumnezeu, e inspirată, care se impune, conduce oaste, învinge, încoronează pe rege, numai prin credință, blândețe și acel ceva misterios, care atrage, su­pune, cucerește. ..E ceva în fața asta“, spune Poulangy lui Boudricourt și după el o repetă toată lumea. In Ioana d-nei Pitoeff nu e nici un gest de energie, nici o mișcare de au­toritate,­ care totuși există în concepția autorului Aceasta este marea creație a d-nei Pitoeff, acea care a stabilit renumele ei de mare actriță. Ludmilla Pitoeff creea­ză alături de autor, în cadrul piesei, o Ioană d’Arc în înțelesul nostru de azi. e inspirată. De aceea este atât de plă­cută, atât de convingătoare, de impre­sionantă cu ochii spre cer, senină, sfioasă, cu zâmbetul pe buze ; d-na Ludmilla Pitoëff a întrupat o sfântă Ioană cu adevărat inspirată de Dum­nezeu prin cele două sfinte. Succesul în fața publicului nostru ca și aiurea a fost strălucit. D. Pitoëff în rolul Dauphin-ului a pus in evidență tot ridicolul unui om co­pleșit de greul rangului său, printr’o compoziție de gest, de ton, de ex­presie, desăvârșită. Punerea în scenă în armonie cu concepție de mister istoric. Decorurile reduse, micșorate și fixate în tonuri întunecoase, ce impresionează, dau pu­tere misterului Mimic bogat în cos­tume, însă de un frumos neîntrecut prin evocarea exactă a timpului, erau costumele ce se văd în frumoasele pânze venețiene. Bogata fantezie a regizorului, de­­părtându-se de text a servit admirabil spectacolul. Ioana d’Arc termină tur­neul companiei Pitoëff la noi. Purtându-le recunoștință pentru spectacolele de artă ce ne-au dat, cu dorința de a-l revedea cât de curând la noi, ne urăm același succes și în Italia. M. O. Desbaterile procesului avioanelor „Fokker“ — ZIUA I-a­­­ ­ Consiliul de război al corpului Ii de armată a început să judece azi dimineață procesul în­ afacerea avi­oanelor „Fokker”. Consliul este prezidat de d. gene­ral Davidoglu. Acuzați in acest proces sunt d-nil locot.-col. Beroniadl, căpitan Mincu. Apărarea se compune din d-nii a­­vocați Radu R. Rosetti, M. Mora, C. R. Sturza, Clony, Em. D. Vasiliu și Răutu, iar apărători din oficiu sunt d-nii maior Știubei, Cezar Adam și căpitan Vodă Alexandru. In urma depunerea legiuitului ju­rământ, d. general Davidoglu face apelul martorilor și a informatori­lor. INCIDENTE D. RADU D. ROSETTI, ridică un incident pe motivul că apărarea nu a putut lua cunoștință de dosare intru­cât timpul a fost extrem de scurt. Cere amânarea procesului. D. Ro­­setti ține din primul moment să spulbere orice intrigărie, afirmând că prințul Carol nu are nici un a­­mestec tn această chestiune. D. M. MORA se asociază la cere­rea d-lui Radu D. Rosetti. D. maior HOTINEANU, comisar regal, e contra amânărei procesului. D. EM. VASILIU-CLUJ, cere de a­­semeni amânarea procesului pe mo­tivul că apărarea n’a putut lua cu­noștință de cuprinsul dosarelor. D. maior HOTINEANU, în replică spune că amânarea n’are nici un sens. Apărarea va avea timp să studieze dosarele în timpul procesu­lui. Cere respingerea incidentului. D. RADU D. ROSETTI, spune că apărarea are nevoie cel puțin de o săptămână spre a studia dosarele. RESPINGEREA INCIDENTELOR După o scurtă deliberare, se respinge incidentul cu 3 voturi pentru și 2 vo­turi contra. D. RĂUTU, din partea apărărei, de­clară că-și însușește toți martorii ai apărărei ca și ai acuzărei. Vestejește pe cei care au dat publicității anu­mite pasagii din ordonanța definitivă spre a impresiona defavorabil acuza­ților —opinia publică. Spune că lipsesc mulți martori. Dacă dv. onorat consiliu, voiți să pedepsiți pe vinovați, trebue să ascul­tați pe toți acești martori. Printre martori la care nu putem renunța în nici un caz este d. general Mărdărăscu ministrul de războiu. D. CLONY, din partea colonelului Beroniade, declară de asemeni că nu se poate renunța la nici un martor. Numai prin ascultarea acestor mar­tori ne vom putea da seama de subs­tratul procesului care este nu al celor doi ofițeri ci al aviației. Cere deci amânarea pentru aduce­rea martorilor. D. VASILIU-CLUJ, susține acelaș lucru întru­cât spune d-sa în primul rând nu renunță la d. RASCH din Amsterdam partea contractantă Procedura citărei n’a putut fi Înde­plinită. * Mai trebuesc citați martorii: d-nii Salișteanu, Stravolea, general Mun­­teanu și general Mărdărescu. Mai cere și citarea d-lui Aberstone. D. RADU D. ROSETTI, spune că martorii din străinătate au fost citați în chip incomplect. D-sa insistă asupra incidentului cu privire la constatarea faptului cum a fost Îndeplinită procedura cu martorii din străinătate, căci ceia ce interesează este să se dovedească că se găsește la dosar adresa cu ca­re s-a trimis ministerului de externe citația pentru a fi înmânată marto­rului Rasch de la Amsterdam. După spusele d-lui comisar regal reese și este chiar cert că nu s’a pu­tut îndeplini procedura ta trei zile. Cere amânarea procesului pentru îndeplinirea tuturor formalităților. D. M. MORA, susține amânarea procesului, căci spune, întru cât un proces este citat și prințul Carol, ori se știe că in situația in care se găsește azi prințul Carol, chiar da­că ar vroi să vină, nu poate veni de­cât cu autorizația Suveraului. Ori se naște întrebarea, ați făcut d­v. formalitățile necesare pentru a putea obține această mărturie . Dv. însă nu ați citat însă pe acest martori D. CLONY arată că citarea mar­torilor din străinătate este defectu­oasă și în consecință cere amânarea procesului pentru citarea în regulă a acestor martori- D. ALEXANDRESCU (apărare) de­monstrează că rău s-a făcut citerea martorilor din străinătate. Combate cele susținute de d. co­misar regal. Prezența d-lui Rasd­a’ este absolut indispensabilă în acest proces. D. MAIOR HOTINEANU, comisar regal spune: se încearcă să se facă un curs de procedură. Dacă vom fa­ce modificarea codului nostru va tre­bui să chemăm și pe d-ni­i avocați de azi ca să nu dea părerea d-lor a­­supra acestei proceduri. Noi însă avem textele noastre de lege și pe baza lor noi trebue să pro­cedăm în cazurile ce le avem de ju­decat. In ce privește p« Rasch s’a citat cum trebue. Iar in ce privește pe prințul Ca­rol de Hohenzollern lam citat așa după cum ne-a dat d-lor adresa și indicațiile necesare. Deci procedura e Îndeplinită in re­gulă. D. RADU D. ROSETTI spune că bunul simț arată scopul pentru care se face citarea unui individ. Oricine este citat trebue să pri­mească această citație ca să știe pen­tru ce este chemat de Justiție ca să poată veni la desbateri. Concluzia este deci că întru cât procedura nu este îndeplinită nici în formă nici un fond, vă rugăm să amânați procesul pentru îndeplini­rea procedurei, căci noi avem drep­tul să ne inscrim in fal. (Continuare In pag. TV-a) de la teatrul POPULAR După „Doi oameni" a cărei pre­mieră are loc azi Luni la Teatrul Popular, se va reprezenta la acest Teatru „încornorații" comedie în trei acte de Maraud, împreună cu „Noaptea de Nuntă“ comedie ori­ginală într’un act, de cunoscuta scriitoare d-na Aida Vrroni. In „încornoratul“ rolurile prin­cipale le joacă d-na Marioara Zim­­noceanu și d-nul Ionel Sârbul de la Teatrul Național. „Noapte de Nuntă“ cuprinde în distribuție pe d-nele Nelly Caradoni, M. Wau­­vrina, Ant. Călinescu și pe d-nii Ion Niculescu Brună, O. Damian, C. Cristobald, etc. Ia Teatrul Popular se pregătește o montare excepțională comediei fantastice „Gmifulksi" de O. Silviu,­ care se va juca și în spectacole de scenă și în matineurile pentru copii. Rolul titular îl joacă d-na Nora Piacentini; ansamblul cuprinde tot personalul Teatrului,­­ *­­In matineul de Joi, al Teatrului Popular se joacă piesele pentru copii „Niță, Nuța și Lăbuș“ și „In împărăția Trântorilor“. REPERTORIUL DELA 1—8 MARTIE LUNI 1 MartIe „Doi Oameni“ (premieră). MARȚI 2 MartIe „Doi Oameni“. MIERCURI 3 MartIe „Festival“.­­JOI 4 Martie (matineu) „In sara trântorilor“ (seara) „Mirandotinx". VINERI 5 Martie „Doi Oameni". SAMBATA 6 Martie festival". DUMINICA 7 Martie (matineu) „In para trântorilor“ (seara) „Doi Oameni". LUNI 8 Martie „Doi Oameni DE LA TEATRUL MIC La Teatrul Mic se reia cu înce­pere de azi Luni 1 Martie, marele succes al stagiunei „DOMNII AȘTIA NOI“ comedie în 4 acte de Robert de Flers și Fr. de Grois­set, care se va juca până Luni 8 Martie, când va avea loc o repre­zentație extraordinară cu premiera „Elefantul alb“ (Un homme) co­medie în 3 acte de Alfred Savoir. DE LA TEATRUL NAȚIONAL După terminarea spectacolelor cu d-ra Marioara Ventura, Tea­trul Național va relua Manechi­nul sentimental, piesa d-lui Ion Minulescu, primită cu elogii de întreaga presă a Capitalei și ju­cată cu săli pline în București. Interpretarea va avea în frunte tot pe d-na Voiculescu, iar în ro­lul autorului dramatic Cartian va apare și d. A. Pop Marțian care joacă actualmente rolul în tur­neu. Restul distribuției cuprinde pe vechii interpreți d-na Radovici, Valentina Popovici și d-nii Sârbu și Stăncescu. Viitoarea premieră a Teatrului Național va fi noua comedie a d-lui Liviu Rebreanu, Apostolii. Piesa e pusă în scenă de d. V. Enescu și interpretarea cuprinde numele d-nelor Eugenia Ciucu­­rescu, Fany Rebreanu, Tantza Bogdan, Ana Marian, Ștefania Popescu și al d-lor N. Soreanu, Ion Morțun, A. Atanasescu, Va­­lentineanu, Mirculescu, Manu, Săvulescu, Romano și Marius. Premiera are loc în seara de 10 Martie a. o. Regele Lear își reia la Teatrul Național, după plecarea d-nei Ventura, seria întreruptă. Anuța, comedia d-nei Lucreția Petrescu, ajunsă la a douăzeci și cincea reprezentație și departe de a-și fi epuizat succesul, va fi re­luată pe scena Naționalului, ime­diat după terminarea ciclului de spectacole date cu concursul d-nei Ventura. In fruntea distribuției apar pre­torii rolurilor: d. N. Soreanu, Gr. Mărculescu, C. Stăncescu și d-nele Puia Ionescu și Elena Parizianu. SERBARE CULTURALA Cercul cultural ,.N. Iorna" din com. Fântâna Domnească. Mehe­dinți, pentru mărirea fondului său cultural, a organizat o ser­bare la Teatrul Popular, în seara zilei de 4 Martie 1926. Părintele Gala Galaction va ține conferință despre „Silințe cultu­rale“ iar după aceea se va repre­zenta celebra comedie. „Mirando- Una“ de Carlo Goldoni. EXPOZIȚII Joi, 4 Martie a. c., se va des­­chide, în sala„Mozart“, din ca­lea Victoriei, expoziția pictorilor B’Arg, Steurer și Gic Săvulescu. CONFERINȚE Azi Luni, orele 6 d. a., va vorbi în ciclul „Universității libere" d. prof. P. Andrei, despre : „Primele princi­pii“ de H. Spencer. Ganferrola se ține în aula Funda­ției Garol. Azi, Luni 1 Martie n. o„ orele 9 seara, va avea loc conferința d-lui ing. Gabrielescu Ramiro în Am­fiteatrul Fundației Carol I, des­pre : „Sborul fără motor“. Conferința va fi însoțită de 2 filme cinematografice, unul fran­cez, altul cehoslovac și alte promc­­țiuni reprezentând diferite sbo­­ruri fără motor. Conferința este sub patronajul Aero-Clubului Regal al României. Intrarea liberă. BIBLIOGRAFII­ -Primim din partea „Anuarului sU * * # general al societăților anonime pe acțiuni din România”, în cure de apariție nu prea frumos și artistic „număr specimen” pe care-l oferă gratuit colaboratorilor, clienților și abonaților săi, precum și întregei prese româna Remarcăm o interesantă Precis vântare a d-lui profesor M. 8eulescu fost ministru, o Prefață a Directori­lor pus zisei publicațiuni, d-nii Ion Trifui și Rena C. Polisu, plină de in­teres și lămuriri, precum și o Intro­ducere foarte sugestivă, relativă la Băncile din România, datorită cu­noscutului și apreciatului econo­mist, Gr. L. Trancu-Iași, fost mi­nistru. Cuprinsul acestui interesant nu­măr specimen, se prezintă ireproșa­bil, iar ceiace privește execuția, con­stitue o frumoasă promisiune asu­pra acestui anuar, apoi gruparea metodică și justificativă a întreprin­derilor după felul acuității lor, cla­sificarea în ordine alfabetică, ușu­rează consultarea acestei vaste lu­crări. Printre monografiile documentate ce sunt cuprinse în această broșură, menționăm un interesant istoric al Băncii Naționale a României, care el singur conține o coală de 16 pa­gini, precum și o altă coală tot de 16 pagini, cuprinzând diverse liunici S. A. A apărut: VADUL HOȚILOR, roman de Vasile Savel, Librăria Nouă, calea Victoriei 70, și la toate librăriile din ț ară. Prețul lui 00. $ A apărut : „Epoca Noastră" revistă lunară pentru cultura generală, director: Ladislau Dienes. Redacția și admi­nistrația : Cluj, str. Regală 47. Cuprinsul: Dienes L.: Problema epocei noa­stre. Csako A.: Creștinismul și viața modernă. Dostoievski: Visul unui om ridi­col. Hamburg 1.: Sionismul în fața o­­menirii. • Betler A.: Problema economică, a Europei Centrala. Tymowsky A.: Proporțion­a­lit­atea și proectul legii electorale române. O bogată cronică și revistă. Asupra acestei valorosee reviste vom reveni pe larg. V A apărut No. 1—2 d­in­ „Revista funcționarilor publici”, organ de cultură și interese profesionale al Societății generale a funcționari­lor publici, cu următorul cuprins : Slujbașii, armatura statului, de prof. dr. Hurmuzescui; Revistă a funcționarilor și marea femei de d-na Calypso Botea; Criza funcționarismului de stat, de I. Gr. Oprișan; Problema calenda­rului, de prof. I. Otescu; Peisaj profan (versuri) de I. Mimilescu; Căsnicii de funcționari (schiță), de N. Rădulescu-Niger; Banca salariaților publici, de prof. Spi­ridon Iacobescu; Intra­stat și funcționari (studiu), de Alexandre Lefas; Viața funcționarilor din alte țări ; Viața funcționarilor și pensionarilor români . Re­censii și însemnări, de I. G. O. Revista apare sub conducerea unui comitet alcătuit din d-nii Stancu Brădișteanu, ing. Sava Goiu, N. Arghir, având ca secre­tar de redacție pe d. T. Gr. Opri­­șan.­­ Redacția și administrația: Pa­latul funcționarilor publici, Bu­curești. m ■mnnowii eu i iii wim •' ■ --«wESEMaswaa» in m­m si i mm din țară Stabilirea programului lucrărilor pentru cam­pania anului în curs Pentru campania de lucrări pe a­­nul 1926 ministrul lucrărilor publice a întocmit un vast program de acti­vitate. Programul prevede că această cam­panie de lucrări va costa 600 de mi­lioane lei din care sumă 200 milioa­ne sunt pentru complectarea și pre­lungirea lucrărilor angajate la cele 12 șosele din Basarabia. O deosebită importanță se va da podurilor distruse în timpul războiu­lui și refăcute în condițiuni care la­să de dorit. In toată țara avem azi circa 180 km, poduri de lemn din care neapă­rat trebuesc refăcute anual cel pu­țin 20 km. Direcțiunea generală a podurilor și șoselelor este preocupată în mod deo­sebit de problema înlocuirei actuale­lor poduri de lemn prin poduri de be­ton armat. In afară de partea nepractică și re­trogradă pe care o prezintă podurile de lemn, fiind expuse la incendiu, distrugeri de torentul apelor etc., ele necesită multe materiale de construc­ție și întreținere, care se procură prin defrișarea pădurilor. Campania de refacere a șoselelor prevede aplicarea metodelor moder­ne inaugurată deabia anul trecut la noi, adică se va continua cu siste­mele de bituminare și silicatare. De asemeni se va moderniza și șo­seaua București-Brașov, care până acum a fost singura în condițiuni bune de turism. Această șosea va fi pavată cu gra­nit și bitum emulsionat la rece. Vor fi refăcute podurile de pe valea Ialomiței, Prahovei, Valea Orațiilor și Valea Azugei. Odată toate aceste lucrări înfăp­tuite, șoseaua București-Brașov va înlesni mult circulația, în cea mai mare viteză a automobilelor. Prin a­­ceste îmbunătățiri, toate localitățile de pe Valea Prahovei vor avea de câștigat din punct de vedere eco­nomic. Pentru campania anului 1925 fon­durile alocate au fost de 100 m­ilioa­ne, în timp ce pentru lucrările ce se vor efectua în cursul anului 1926 se prevede suma de 600 de milioane. PLANUL DE LUCRU Planul întocmit de direcțiunea ge­nerală de poduri și șosele prevede construirea următoarelor șosele: Turda-Abrud în valoare de 5 mi­lioane lei, Constanța-Techirghiol-Man­­galia prin sistemul de silicatare în valoare de 12 milioane lei, Mizil-Bu­­zău în valoare de 7 milioane, Vaslui- Pungești-Blașca-Dragomirești de E milioane; București-Ploești în valoa­re de 15 milioane; Ploești-Câmpina în valoare de 5 mil., T.­Măgurele-Is­­laz și vicinalele ei în valoare de ÎS milioane; Bârlad-Huși în valoare de 5 milioane , cât și numeroase alte șo­sele a căror valoare­­ variază între 1 și S milioane. REFACEREA PODURILOR In ce privește construirea poduri­lor, lucrările acestui an vor rec­­om­a suma de 200 milioane lei. Majoritatea podurilor se vor lucra în beton armat întru­cât celelalte lu­crări s-au dovedit nepractice și mult mai costisitoare.

Next