Neamul Românesc, septembrie 1928 (Anul 23, nr. 193-216)

1928-09-01 / nr. 193

% T m­ Cainacü?ma D8RECTOR POLITIC a ■ ..............................................................................«im................. Sâmbătă 1 Septemvrie 1928________ I­M­J___ mnul XXEIS.— No. 193 ABONAMENTE. Pe an 600 Lei: Pe șease Luni 300 lei N . IORGA 3Lsr­ 1 Pentru autoritari si instituțiunii lorSQ­te»_____ R ^ | ^ 1 r I­J­A BUCUREȘTI — Bd. ELISABETA Ho. 15 fost 9 TeSafon : 311/35 skgeSFBHí DIRECTORI: G. T­A­Ș­C­A­N N. GEORGESCO Econom’ce Situat! #*■!<■. Un accident de automobil pune sfârșit zilelor lui Mihail Can­­tacuzino Cu el nu dispare o putere politică a térii, oricât l-ar fi prețuit pe acest boier de rasă, descendent de împărați bizantini și, odată, cel mai mare proprietar de pământ din România, partidul țărănesc al cărui membru, de­sigur principial convins, era. Dar dispare un om profund onest, perfect loaial și deosebit de bun. Unul însă care n’a știut folosi în politică imensul capital, în toate privințele — căci era un bun vorbitor și un administrator excelent — pe care i-l dăduse cea mai prielnică soartă. A fost unul din succesorii designați ai partidului conservator, a ocupat situații ministeriale, toate posibilitățile de a se distinge i-au fost deschise. In vechiul partid național a fost un moment când putea să aibă conducerea. Dar lui, ca și întregii lui clase, i-a lipsit convingerea. Oameni cu resorturile stricate... Și de aceia azi toți parveniții, fără nume, fără trecut fami­liar, fără cultură, fără­­ talent își dispută cînește dreptul de a fi stăpânii României... N. Iorga Un control necesar I I li IIIIIIIH ■llllli 11 III Hill I III 1 Marile fraude petrolifere desco­perite în ultimul timp au produs o impresie deosebit de penibilă în întreaga opiniune publică, nu numai din cauza enormelor su­me cu care a fost defraudat sta­tul ci și pentru motivul că sa pu­tut vedea limpede, cu acest pri­lej, că, pe cât de rău este orga­nizată administrația noastră, pe atât de bine sunt organizați cei cari jefuesc avutul Statului. In vreme ce Statul apare a­­proape complect descoperit și în vreme ce el s’a găsit cu totul la dispoziția defraudatorilor, întru­cât s’a făcut dovada că nu-și cu­noaște singur drepturile și tere­nurile ce îi aparțin, jefuitorii ave­rilor țărei au apărut admirabil organizați și uniți printr’o strân­să solidaritate. Astfel fiind, pentru oi și cine se pune chinuitoarea întrebare dacă ceea ce s’a petrecut cu te­renurile petrolifere ale Statului nu se petrece, într’o formă tot a­­tât de dureroasă și cu alte bunuri și averi, și de care sunt răspun­zătoare alte ramuri administra­tive . Teama aceasta este absolut îndreptățită și de aceea se impu­ne, ca cei în drept să nu aștepte ca întâmplarea să scoată la­ ivea­lă alte fraude și neorândueli, ci să se dispue din vreme facerea unor cercetări serioase și a unor anchete severe pentru a se pu­tea vedea care este adevărata situație a diverselor bunuri și modul cum funcționează orga­nele administrative însărcinate cu paza și cu îngrijirea lor. Câteva considerații în legătură cu unele întâmplări recente sunt­­ de natură să arate câtă dreptate există în acest fel de a vedea. Să ne oprim câteva clipe nu­mai asupra celor descoperite la închisoarea Văcărești. Când privești clădirea sumbră și masivă a aceste închisori, cu înfățișarea unei fortăreți inex­pugnabile și când te gândești la rigiditatea serviciului ei de pază și la asprimea diferitelor forma­lități de intrare și eșire din închi­soare, nici un moment măcar nu ți-ar veni să crezi, că acolo s’au putut petrece lucruri atât de ex­traordinare și că porțile grele și ferecate ale penitenciarului s’au putut deschide cu atâta ușurință pentru a lasă să treacă niște de­ținuți, pe care nimenea nu-i pu­sese în libertate. Ziarele au dat copioase și u­­luitoare amănunte asupra plim­bărilor nocturne ale deținuților de la Văcărești, cari făceau sa li se deschidă porțile, prezentând niș­te chitanțe false de depunere de cauțiuni și niște citații, deopotri­vă de false, la parchet. Automobile închise veneau să ia pe arestați ,cari colindau ore întregi orașul, făceau chefuri prin restaurante și grădini de vara, vizitau rudele și ne­cunos­cuți și târziu, în zorii zilei, și poate și a doua zi, se întorceau în Văcărești, dacă nu cumva o împrejurare nenorocită nu-i făcea să fie surprinși într’o cofetărie, târguind prăjituri și bomboane menite să le îndulcească negrele ore de captivitate. Nimeni nu a arătat deslușit până acum cine procura deținu­ților chitanțele false, și nici cum era posibil ca asemenea petece de hârtie să nu fie văzute de ni­meni și nesupuse nici unui fel de examen și control. închisoarea Văcărești are un director, gardieni și un numeros personal de pază. Ca în or­ce închisoare, se fac inspecții ziua și noaptea, sau tre­bui să se facă și atunci este inadmisibilă o neorânduială și o lipsă de suprav­eghere într’o așa măsură, în­cât deținuții să poată să plece și să intre în voe, mai rău, ca la o cafenea. Nimeni nu a bănuit până acum aceste ciudățenii administrative, ce nu pot fi explicate de­cât nu­mai rău ca la o cafenea, gras plătite și susținute de oa­meni cu influențe întinse. Am vorbit de acest caz, între atâtea altele, pentru a arăta cât e de necesar controlul în toate administrațiile publice, de­oare­ce bande negre există și lucrează pretutindeni întru­cât s’a întins cangrena furturilor și a presiuni­lor și influențelor oculte. Să se înceapă dar cât mai de­vreme cercetările de­oare­ce ele vor fi în folosul tufulor. De pretutindeni Unul din colaboratorii ziarului .CauloV ? ..at este_neama să învețe cuvântul „iu­­bsc“ în 27 limbi. In italiană, portugheză și spaniolă acest cuvânt sună ,.amo“, gre­cește „agapho", românește „iubesc“, en­gleză ,„„ love“, rusește „libb­a“ olandeză -iu maak“, germana „ich liebe“, bretonă „karan“, daneză ,,jeg elsker“ suedeză „jag alskar“, poloneză „kocham“, bască „ma­i­atzendet“, ungurește „varok“, turcește „se­­leqorum , arabă *,ndiabu în Algeria și ,,ne­­fal“ în Egipt, persană ,,dust darem“, ar­meană „gesirem“, industană „main bolta“, cambogeză „khubom steland‘­ anam’tă „tai­­tu-ong", chineză „ono hi htian“, japoneză ..vatakusi wa suki masu“, malaeză „sahya suka și în sfârșit în limba volapucă ..lo­­fob". Cifiti si răspândiți Românesc Camera de comerț internațională Marile lucrări economice ale comisiunilor internaționale Spuneam într’un articol precedent că lucrările Camerei de comerț interna­ționale sunt de două feluri: chestiuni de interes general și chestiuni tehnice interesând comerțul internațional. De primele se ocupă comisiuni in­ternaționale ,compuse din câte un re­prezentant calificat pentru fiecare țară în parte, cele din urmă sunt în atribu­­țiunea comitetelor tehnice formate din personalități proeminente prin autori­tatea și competența lor. Aceste instituțiuni au abordat pro­bleme actuale privitoare la: restaura­ția economică, finanțe, industrie și co­merț, transporturi și arbitraj comer­cial. ARBITRAJUL COMERCIAL Cu deosebire în materie de arbitraj comercial, aportul Camerei de comerț internaționale este important. Până a­­cum un an, Camera a primit 217 cereri de intervențiune, denre cari 199 litigii bazându-se pe contracte fără clauză compromisorie și 18 cu clauza arbitra­jului Camerei. Din total, 72 au primit soluțiune satisfăcătoare, 92 s-au clasat neavând clauza arbitrajului ,restul fiind în curs de judecată (1927). Rezultatele practice ,dată fiind economia de timp și de cheltueli enorme înaintea tribu­nalelor ordinare, sunt cu totul remar­cabile Organizația arbitrajului comercial prezintă patru instituțiuni. Comitetul tehnic, format din 12 juriști desemnați de prezidenția Camerei, privește ches­tiunile teoretice ale arbitrajului, infor­­mându-se de legislația acestuia din di­verse țâri, și studiind amendamentele și ameliorațiile de introdus în regimul arbitrajului internațional. Comisia se împăcare funcționând sub prezidenția secretarului general, cuprinde pe co­șar­ii administrativi ai țărilor cărora aparțin părțile litigante. Rolul îi este arătat de nume. Curtea de arbitraj, compusă din 6—8 membri aleși dintre bancheri și oameni de afaceri, funcțio­nează sub prezidenția d-lui E. Cle­mentel, prezidentul-fondator al Ca­­merii. In fine, comitetul executiv al Curții care asigură realizarea practică a sentințelor arbitrale. RESTRICȚII COMERCIALE SI FI­NANCIARE Chestiuni cu care s-au ocupat trei comisiuni: a) restricțiile comerciale; b) dublele impuneri și c) cecul, cambii și creditele documentare, — și comitetul tehnic al regulărilor internaționale: plăți de reparațiuni, de datorii inter­naționale, etc. având influență asupra comerțului internațional. Comisiunea restricțiilor studiază și dezvoltarea schimbărilor internațio­nale, evoluția politicei economice și transformările comerțului internațio­nal. Comisia dublelor impuneri, ale că­rei rezoluțiuni au fost adoptate de con­gresul Camerei de la Bruxelles, urmă­rește suprimarea nedreptăților fiscale de care sufăr oamenii de afaceri când veniturile le sunt impuse simultan în mai multe țări. Comisiunea cecului, cambiei și cre­ditelor documentare urmărește unifi­carea legislației din diverse țări, și-și prpune facilitarea circulației interna­ționale, suprimând, în materia credi­telor documentare, cauzele de neînțe­legeri între bancheri și negustori. INDUSTRIE, COMERȚ ȘI TRANS­PORT Comisiunea protecției proprietății in­dustriale și comerciale urmărește uni­ficarea legislației și combaterea con­curenței necinstite. Comisia exequato­­rului ,care anchetează chestiunea con­­țiunilor judicatum solvi, lucrează la e­­laborarea unei convenții destinate la facilitarea executării sentințelor din altă țară. In chestiunile vaste ale transportu­lui, activează trei comitete tehnice și patru comisiuni internaționale. Comitetul transporturilor aeriene este preocupat de două probleme ime­diate : curierii internaționali și unifi­carea codului civil al aerului .Comite­tul transporturilor de șosele are de o­­biect studierea economică a desvoltă­­rii transporturilor automobile și ches­tiunea conexă a refacerii marilor dru­muri. Comitetul telefoniei internațio­nale urmărește desvoltarea acestui ad­mirabil mijloc de comunicație. (Continuare în pag. 11-a, Ifridvsin ----- Deși nu s’au făcut zilele acestea noui arestări în afacerea petro­liferă, totuși atmosfera este foarte încărcată. In Dâmbovița s’au făcut noui descinderi, pe cât pare, fructuoiiare. O deosebită impresie a făcut faptul că deși se alcătuise o listă de cei cărora nu trebuia să li se elibereze pașapoartele, deputatul Bursan, a reușit să se strecoare peste graniță în niște momente când o gravă acuzație apăsa asupra sa. Se afirmă că aci ar fi amestecat guvernul. Numeroase persoane sunt ascultate zilnic la parchet. ----- D. Naum candidatul guvernamental a fost ales senator al Came­relor agricole, circumscripția Bucureștse. O deosebită impresie a făcut­gricultorul Garoflid a reușit să obție 81 de voturi. Grație manoperelor gu­vernului deci, care nici habar nu are de treburile obștești agricultura în loc să se aleagă cu un om de specialitate, s’a ales cu o creatură a guvernu­lui, partizan convins, dar fără nici o pregătire. Iată pentru ce agricultura a dat totdeauna înapoi, sub liberali. ----- Guvernul „pentru a pune capăt” comentariilor în chestia tratati­velor de la Berlin a dat un comunicat prin care între altele multe, recunoaș­te că până acuma nu s’a făcut absolut nimic. ----- Sovietele au refuzat să admită prounerea făcută în vederea insti­tuirei unui control asupra fabricărei armelor. Era natural că Rusia să aibă o asemenea atitudine când se știe că ea a fost și este contra pactului Kellog. ----- La Geneva s’au făcut toate pregătirile în vederea deschiderei ce­lei de a 28 sesiuni a Ligei Națiunilor. ----- Presa mondială se ocupă stăruitor de primirea călduroasă făcută la Paris d-lui Stressemann, ceea ce dovedește că există un puternic curent pentru o cât mai strânsă apropiere germano-franco-engleză. Clt’ti si răspândiți „Neamul Românesc“ „In conferința de «arad în care am hotărât să votăm lista comună cu liberalii, am dresat un proces-verbal men­ționând că ÎNCHEIEM PACTUL OJ SCÎS3BA („mit Eckel“) și facem acest lucru fiind 8­ ca interesele orașului Arad ne impun imperativ o asemenea transactiv“.. Așa a declarat, textual — nescris pe alb — deputatul Hans Beller, unul din fruntașii organizațiilor minoritare germano-mac­hiare, cari au primit pe lista oamenilor lui Barabas Bela, fost mînistru al lui Tisza, cîțî­va candidați liberali, — pentru ca după alegerea acestei liste guvernul și se laude cu „biruința“ ce a repurtat-o la alegerile co­munale din Arad. Dacă n’ar fi adevărat, faptul s’ar părea o cruntă fan­tezie de opozanți necăjiți». Clar, vai !, faptul este absolut adevărat. Există un pro­es-verbal în care fruntașii minorităților din Arad și-a depozitat toata „scîrba“ lor pentru pactul închaiat cu liberal­i, pact care servește interesele minoritare ale localității. Este o sdrobitoare și umilitoare replică, ce anticipează asupra strigătului de biruință al d-lui Duca, indus în eroare de organizația I­berală de la Arad Nici ca sa poate o mai rușinoasă pecetluire a unei a­­legeri pe care guvernul o socotește ca o biruință a parti­dului liberal la care — precum spun ziarele guvernamen­tale — s’au asociat și minoritățile care „au înțeles să spri­­jinească opera de consolidare a guvernului liberal“ (MIT ICREL).... In ce privește „succesele“ se pare că d. Duca a început să se întreacă cu d. Tătărăscu... ap« Programul sărbătoririi lui Tolstoi în Rusia Moscova (Ceps).­­ Zilele acestea a avut loc la Comisariatul Instrucțiu­nii Publice o ședință a Comitetului pentru sărbătorirea memoriei lui Tol­stoi, la care s-a stabilit programul de­finitiv al serbărilor. Serbările vor dura 7 zile. Ziua prin­cipală va fi 10 Septembrie (ziua naș­­terei lui Tolstoi). In această zi va a­­vea loc în Teatrul Mare din Moscova o ședință festivă a comitetului jubi­liar. Comisarul instrucțiunii publice, A. Lunaciarski, va ține o cuvântare consacrată lui Tolstoi Vor fi ținute mai multe conferințe pe tema : „Tol­stoi și Revoluția", „Tolstoi și știința", „Tolstoi scriitor", etc. Vor vorbi între alții, academicianul Oldenburg, prof. Sahalin, N. K. Krupsakaia, Buhha­­rin, etc. In 11 Septembrie va fi inaugurată în mod solemn expoziția jubiliară Tolstoi în Muzeul artelor frumoase, unde vor fi expuse cele mai bune portrete ale lui L. N. Tolstoi, făcute de pictorul Rie­­pin, Ge. Pasternak, ș. a. In 12 Septem­brie va avea loc o ședință festivă în casa familiei Tolstoi din Iasnaia Po­­liana .Se vor întruni atât oaspeți din Rusia, cât și din străinătate. Spre Ias­­naia Poliana va pleca dimineața un tren special din Moscova. In 13 Septembrie va avea loc în casa savanților din Moscova o ședin­ță festivă consacrată memoriei lui Tolstoi, convocată de „Prietenii Lite­­raturii rusești“. In 14 Septembrie va avea loc o festivitate la Muzeul Tol­stoi, în 15 Septembrie comisariatul instrucțiunii publice va organiza o ma­re festivitate în sala Teatrului experi­mental din Moscova. Săptămâna comemorării lui Tolstoi se va încheia cu o festivitate artistică, care va avea loc la 16 Septembrie în mare sală a conservatorului din Mos­cova, cu participarea celor mai buni artiști de la toate teatrele din Moscova. In săptămâna comemorării lui Tolstoi se va intensifica propaganda contra alcoolismului, agitându-se cu lozincile marelui scriitor. O. D. Kameneva, care este președinte al societății culturale panruse, a fost însărcinat să invite la Moscova scriitori eminenți și notabi­lități publice din Germania, Franța, America, Japonia, Danemarca și alte state spre a participa la serbările co­memorative. Alte adeziuni la pasta1 Kellog Mișcările spontane de reacțiune și depozitar de mișcări al gimnasticei­ suedeze II Gimnastica suedeză e o creațiune de cercetări asidue, observațiuni prac­tice culese din viața de toate zilele, bazate pe studiul Anatomiei, Mecani­cei și Fiziologiei. Scopul gimnasticei e de a restabili o armonie funcțională a organismului și de a contrabalansa influențele nocive, provenite din felul de viață a individului ,apoi prin gra­darea mișcărilor să desvolte puterile reale ale corpului. De la început s-a pus problema de a se studia felul propriu de a reacționa al corpului, contra po­­zițiunilor și mișcărilor care au o influ­ență nefastă, pentru ca fn felul acesta să poată vedea cum organizmul într-o anumită măsură, își restabilește singur echilibrul funcțional. Per Hennig și Jahrmar Ling, E. M. Tongren, Hals Silow și Fe. Jelen au cunoscut acest secret, de a urma indi­­cațiunile naturii în cercetarea mișcări­lor gimnastice. Tabelele lui Ling dau indicațiuni asupra întrebuințării exer­­cițiilor în diferite circumstanțe, stabi­lind utilitatea și eficacitatea lor maxi­mă, după ocupațiune, vârstă și sex. Ling a observat, cum aceste mișcări, reacționau singure în diferitele cazuri. Din mișcările simple de reacțiune, e alcătuit sistemul de gimnastică a lui Ling. El spune singur că a urmat in­­dicațiunile proprii ale naturii la for­marea sistemului său de gimnastică. Se puteau urma oare principii mai să­nătoase? Mișcările de reacție spontană, ob­servate, nu ne indică numai calea că­tre gimnastica lui Ling, ci și desvol­­tarea ei. Observați un copil mic în jo­curile lui el poate să ne învețe foarte multe lucruri, cu condiția, să nu fie conturbat sau influențat din afară. Co­pilul trebue observat de departe. Cu cât atenția lui e ținută mai mult asu­pra jocului, cu atât apar mai evidente mișcările de reacțiune. Dacă copilul șade jos, jocul e întrerupt foarte ade­sea, de un neastâmpăr ca: svâcniri ale brațelor ,bătăi din palme, râsete, ex­­clamațiuni, răsuciri și svâcnirii late­rale ale corpului, înclinări înainte, înapoi, cari de cele mai multe ori în­cep încet și se termină cu svâcniri mai bruște. Mișcările acestea la început involuntare și aproape inconștiente, trec extrem de ușor la exerciții conș­tiente, copilul obișnuește să se repete de mai multe ori, căci ele sunt însoțite de o plăcere evident conștientă. Toți copiii mici, sănătoși, vioi, au un de­pozit bogat de astfel de mișcări în re­pertoriul lor de exerciții. Cele mai mul­te mișcări de reacție spontană sunt luate chiar din acest repertor, e la fel ca și când ar începe inconștient un cântec învățat de mai înainte­—acesta în anumite ocazii poate avea un efect eliberator, tot astfel o mișcare de re­acție spontană izvorâtă dintr’o anu­mită sforțare fiziologică internă, pen­tru a da corpului o senzație elibera­toare stabilind o armonie funcțională. Mișcările de reacție ale corpului, fie ele repetări spontane conștient exer­citate, fie mișcări derivate dintr-un impuls instinctiv, ambele feluri au ro­lul lor bine definit în desvoltarea cor­pului, de aceea un interes deosebit pentru gimnastici deoarece din ele se alimentează un sistem rațional de gim­nastică. Este extrem de interesant a observa o clasă de școlari mai mici, imediat ce vin din clasă, în sala de gimnastică — mai ales dacă elevii n’au învățat să facă exerciții­ — înainte de a începe lecția ,ei, din inițiativă proprie, dând frâu impulsiunilor de mișcare, se joa­că adesea fiecare pentru sine: îi ve­dem făcând atârnări, rostogoliri pe dușumea, alergări, cățărări, mers pe 4 labe, sărituri, mai ales sărituri în a­­dâncime. Toate aceste exerciții sunt luate în mod simplu ca o gimnastică naturală. Copiii sunt grăbiți în activi­tatea lor, fără a avea vreun motiv, ei sunt mânați de impulsiuni de reacție, atât fizice cât și psihice — unii dintre ei stau fără inițiativă și privesc­ semn rău! Deocamdată se discută foarte mult PARIS. 30 (Rador). — Din Was­hington se anunță că Peru și Liberia au acceptat să adere la pactul Kellog Danemarca, Bolivia și Austria au in­format departamentu­l de Stat din Washington că sunt dispuse să sem­neze pactul, valoarea diferitelor mișcări gimnastice, față de atletism și jocuri cari au deve­nit în ultimul timp așa de moderne. E destul a ne reaminti cum a luat naștere gimnastica, care îi este scopul și cari îi sunt mijloacele pentru a ne face o idee complectă de valoarea ei. Natural, că originea unor mișcări se poate urmări în alte domenii, ori de unde ar fi ele împrumutate, ele au fost adaptate trebuințelor corpului, de aceea cu drept cuvânt au fost numite­ ra­ționale. Mișcările gimnastice alese după in­­dicațiunile lui Ling, au o putere stimu­latoare și un efect fiziologic bine defi­nit ,presupunând însă a fi fost între­buințate. Faptul că sistemul suedez a dat rezultate așa de strălucire, se da­­torește conștincioziății cu care Ling și urmașii lui au aplicat datele științei la impulsul instinctiv de mișcare al corpului. Felul cum a înțeles să prin­dă el indicațiunile proprii ale naturii să le stilizeze și să le redea metodic di­n nou organismului simplu dar, gram dios. —-------OOOOXOOOO------------—

Next