Neamul Românesc, septembrie 1928 (Anul 23, nr. 193-216)

1928-09-01 / nr. 193

lini „oaia Matască“ Vălenii de Munte Face cunoscu­t că execută ori­ ce lucrări de a­­ceastă branșă cu preturi mai eftine ca în Capitală-Pentru informațîani rugam a se adresa prin sens sau ’ir Colonel A. Șî­rănescu, slt. Poloni, verba1ii-Logo Hotel Continental ..Venise“ Team­. 37—79 PENTRU OLTENIA ÎN­TREAGA SE RECOMANDĂ Croitoria iu­­mii din CRAIOVA Str. UNIREI No. 2 Care tonietfie str­ 2c?) după ultimile Jurnale orice îm­brăcăminte bărbat Specialitate în HBLNS PREO­ȚEȘTI pe care le exec­u. prompt și cu desăvârșită artă. PREȚUI?* CONVENABILE mintia BREZOUHUl Strada Unirei No. 2 (tos farmacia „la Arad“) Serbo-romana Societate anonimă pe acțiuni de bancă și comerț CONVOCARE Subsemnatul Paul Porumbeanu, avo­cat, domiciliat în București Cal. Victo­riei 95, pe baza sentinței Trib. Ilfov S. I-a com. No. 128/928 .convoc adu­narea generală extraordinară a socie­tății „SERBO-ROMANA“, cu sediul la București, pentru ziua de Duminică 7 (șapte) Octombrie 1928, orele zece și jumătate a .m. la domiciliul meu. Ordinea de zi, potrivit sentinței sus­menționate, este următoarea: 1. Dacă membrii cari compun actua­lul consiliu de administrație au săvâr­șit nereguli, ținându-se seama, în a­­ceastă privință, de constatările din ac­tul de expertiză dresat de expert­ul­­comisar Alex. Machedon (dos. Trib. Ilfov S. I­ a com. No. 3638/923). 2. Eventual luarea de măsuri împo­triva membrilor din consiliul de admi­nistrare ,dovediți a fi autorii neregu­lilor. 3. Eventual luarea de măsuri pen­tru anularea actelor frauduloase și prejudicioase. Pentru a putea lua parte la această adunare generală extraordinară, dom­nii acționari vor depune, până cel mai târziu la 15 Septembrie, inclusiv, 1928, acțiunile lor, împreună c­­ cupoanele curente (art. 18 din statute) la Casa de Depuneri, obținând o recipisă, care va menționa numerile de ordine ale acțiunilor consemnate, iar recipisa o vor depune subscrisului, la domiciliul arătat mai sus, începând dela 15 și cel mai târziu până în ziua de 22 Sep­tembrie, inclusiv ,1928, orele 6 p. m., în schimbul căreia vor primi o cale de legitimație, cu care vor putea intra la adunarea generală extraordinară. Dacă în ziua de 7 Octombrie 1928, orele 1 și jumătate a. m. nu se va găsi prezent, în sala adunării, numărul le­gal prevăzut de art. 16 din statute, a­­dunarea generală extraordinară se a­­mână pentru ziua de 14 (paisprezece) Octombrie 1928, la aceiași oră și loc, când conform art .17 din statute, ea se va considera constituită cu orice număr de acționari prezenți și legiti­mați, cum s’a arătat mai sus. Președenția adunării o va avea sub­semnatul. Domnii acționari vor putea lua cu­noștință de sentința Trib. Ilfov S. I­a com­. No. 128/928, raportul Machedon, precum și celelalte lucrări, atât din dos. Trib. Ilfov S. I-a com. No. 3638/928, cât și în biroul Societății (Șoseaua Bonaparte­­), iar de bilanț, registre, etc. în biroul Societății. In ziua adunării toate lucrările, registrele etc. se vor găsi la subsemnatul. Pentru consiliul de administrație al soc. SERBO-ROMANA. PAUL PORUMBEANU avocat Teatrul Național " ORDINEA SPECTACOLELOR Sâmbătă, 1 Septembrie, deschiderea stagiunii: „VIFORUL". Duminică, 2 Septembrie: „VIFO­RUL". Luni, 3 Septembrie, premieră: „PRINCIPESA TURANDOT". Marți, 4 Septembrie: „VIFORUL“.­­ Miercuri, 5 Septembrie: „PRINCI­PESA TURANDOT". Joi, 6 Septembrie: „PRINCIPESA TURANDOT". Vineri, 7 Septembrie : „VIFORUL". Sâmbătă, 8 Septembrie: „PRINCI­PESA TURANDOT". Duminică, 9 Septembrie, Matineu: „VIFORUL*“. seara: „PRINCIPE­SA TURANDOT". Luni, 10 Septembrie: „PRINCI­PESA TURANDOT". Marți, 1 f Septembrie : „VIFORUL". Miercuri, 12 Septembrie, premieră: „MULT ZGOMOT PENTRU NI­MIC". ------- ------­ Guvernul elen cere sp nim­el medical al Ligei­ Națiunilor E­lena, 29 (Rador).­­ Guvernul elen a in­tervenit la Liga Națiunilor pentru trimite­rea unei comisiuni de medici englezi, pentru combaterea epidemiei de gripă, care face în Grecia atâtea victime. De la Asociația diploma­ților Academiei de studii cooperatiste pri seară la sediul Asociației din strada Brezoianu 17 a avut loc cons­fătuirea Diplomaților Academiei de studii Cooperatiste, ședința a fost pre­zidată de domnul D. Filoteanu asistat de d-l Sebastian Voicescu, secretar general. Domnul Filoteanu aduce la cunoș­tința celor prezenți că următor pro­gramului anunțat de comitet pentru revendicarea doleanțelor Diplomaților Academiei, o delegație compusă din d-nii I. Popescu, Sebastian Voicescu și d-sa s’au prezentat în audiență la Consiliul Superior al Cooperației unde au fost primiți de d-nii N. D. Chircu­­lescu, președintele consiliului și Du­­mirescu-Bumbești, consilier cărora li s-a înmânat un memoriu cuprinzând punctele de vedere ale comitetului în ce privește revendicarea doleanțelor diplomaților Academiei, dând delega­ților asigurări formale că consiliul su­perior al cooperației va ține seamă de memoriu înaintat și va introduce în regulamentele ce se vor inlocmi toate punctele din memoriu . Adunarea apreciind concursul dat de d-l N. Chirculescu cu ocazia votării codului cooperației, în ce privește le­giferarea învățământului Cooperației de toate gradele în urma amendamen­tului propus de Comitetul Asociației își exprimă toată încrederea în d-sa și pentru viitor. După ce se discută din nou punc­tele din memoriile întocmite pentru ministerul muncii și cooperației, se hotărăște a se întocmi memorii câtre ministerul de război, ministerul ins­trucțiunii și corpul contabililor, du­­cându-se campania pentru complecta revendicare a doleanțelor in toate do­meniile diplomaților. Se hotărăște apoi începerea confe­rințelor culturale și cooperatiste con­form programului ce se va anunța ul­terior. ------------------OOOO/^OOOO-----------------­ _Știri aviatice i—i, ■’ » A - Londra, 28 (Rador).­­ Din New-York se anunță că încercarea aviatică făcută de So­cietatea aeriană „Atlanti Coast Airmais“ care face serviciu între New-York și A­­tlantic City, nu a reușit. Un avion al Societății de mai sus, având p bord 12 persoane, a fost obligat să ateri­zeze în portul New­ York, puțin timp după ce și-a luat zborul. Avionul a fost lăsat fără ajutor, în voia valurilor, timp de 2 ore, de­oare­ce apelurile desnădăjduite ale a­­vionului au fost luate drept saluturi trimise de vapoare ce treceau prin fața portului. Numai în momentul când unul dintre pasa­gerii avionului s’a îndreptat înot spre Sta­tuia Libertății, autoritățile și-au dat seama de nenorocirea îtâmplată avionului. Imediat s’a trimes un vas în ajutorul avionului, care s'a remorcat până în port, fără nici o a­­varie. ­ș - MINISTERUL JUSTIȚIEI Comisiunea de naturalizări Conform art. 23 din legea privitoare la dobândirea și pierderea naționalită­ții române, se publică următoarea ce­rere de naturalizare, spre știința ace­lora cari ar voi să facă vreo întâmpi­nare ,potrivit dispozițiunilor art. 23 din zisa lege: Domnule președinte, Subsemnatul Petrofi D. Dimo, su­pus bulgar, domiciliat în București Piața Bibescu Vodă 13, voind a mă stabili definitiv în România, unde am toate legăturile familiare, cu respect vă rog să binevoiți a-mi acorda cetă­țenia română. Cu deosebit respect. DIMO D. PETROFE IVEANIUL ROMÂNESC Camera de comerț internațională (Continuare din pag. l-a) Comisiunea cond­amentelor actuța­­tă pentru obținerea unei convenții in­ternaționale. Comisiunea termenilor comerciali a publicat o broșură cu de­finiții ,care se va reedita în curând. Comisiunea transporturilor mariti­me, ale cărei rezoluțiuni privitoare la convențiilor maritime (convenția asu­pra imunității năvilor de Stat) au fost adoptate de congresul din Bruxelles, a obținut serioase avantaje pentru dez­voltarea transporturilor pe mare. In multe din chestiunile de mai sus, comitetul național român de sub pre­zidenția d-lui dr. St. Cerkez, președin­tele Uniunii camerelor de comerț și in­dustrie, și-a dat părerea în chestiunile economice aflate în dezbaterea Came­­rii de comerț internaționale. Cu altă ocaziune, vom detaila apor­tul și atitudinea delegației românești în problemele de cari se ocuă Cariera. MILL Spectacole AZI, VINERI, 31 AUGUST 1928 TEATRUL CĂRĂBUȘ.— „Intre cio­can și nicovală". TEATRUL OTETELEȘEANU. — Divorțul d-lui Duval. TEATRUL MIC DE VARA (Calea Griviței, 94) . Conița are 2 conași. TEATRUL NOU : Inimă de mireasă. CINEMA CAPITOL (Sala și grădi­nă) : Obrăznicuța, cu Harry L­edtke și Maria Paudler. CINEMA LIPSCANI: Les Moineaux (Vrăbiile), cu Mary Pikford. La o­­rele 7—10 corul cazacilor de la Don „Platoff". CINEMA EFORIA: O mie și una de nopți, cu Nicolas Rimsky și Na­talia Kovanko. TEATRU TRIANON CINEMA: Căsnicia zdrobită, cu Elga Brink, Henry Edwards și Trianon Jurnal. GRADINA ȘI SALA CINEMA JU­PITER : Valetul Regelui. Seara, incentrează trupa ofițerilor ruși „Bojon". CINEMA MARNA: Azi seria II-a Evreul rătăcitor. CINEMA FLACARA: „Boema", cu Lilian Gish și Iohan Gilbert. GRADINA CINEMA VICTORIA: Premiera, Viața mea, Heidelberg, cu cor. CINEMA VOLTA-BUZEȘTI: Că­minul fetelor seduse și revista „Să nu te superi că te’njur". TERASA CINEMA BASARAB: Compania „Azaîs" : „Băiat de via­ță" și „Zero", cu Douglas Fair­banks. CINEMA ROMA: O aventură între Nissa și Monte Carlo, cu Harry Pier și o comedie. CINEMA FACLA: Corul ofițerilor Cazaci și filmul „Muntele Tragic", cu dansatoarea Leni Riefensthal. CINEMA DOROBANȚI (Drăguș) : Poetul Vagabond, cu John Balt­­monty și Conrad Wald, 9 acte. CINEMA BARCELONA: O trage­die la Polul Nord și trupa de reviste Jean St. Tomna. ---------------0000X0000----------— Semnarea pactului Kellog Paris, 28 (Rador). — Rene Lara, scrie In „Gaulois" relativ la pactul Kellogg că o încredere oarbă în pace riscă să încura­jeze o stare de spirit al cărui progres este de pe acum îngrijitor. Se va spune nu va mai fi războiu, deci nu mai avem nevoe de armată adică nu mai trebuie să ne preocu­păm de apărarea țării și de a infiltra tine­rimii simțul patriotic. Să ne punem în gardă împotriva acestui pericol, față de care d-nii Coolidge Hindenbrug, Musso­lini și Chamberlain s’au ridicat pe rând, in­sistând asupra necesității de a se păstra in­tactă organizația apărării naționale. D-l Pertinax în „Echo de Paris" scrie sancțiunile de la Geneva nu au corespuns totdeauna decât la iluzii. In cazul când a­­ceste sancțiuni ar da faliment, Franța ar căuta să constitue o rețea de tratate de ga­ranție sau de cooperare. Tratatul de la Lo­carno aparține acestei categorii de tratate. Institutul de Arte Grafice «ÎNDREPTAREA“, Societate Anonimă pe Acțiuni, Calea Victoriei No. ! Insârcinaul cu Afaceri al Statelor­ Unite d-l R. R. Patterson a remis eri Ministeru­­lui Afacerilor Străine nota prin care Ro­mânia e invitată să adere la pactul Kellog., Recunoscând că principiile pactului sunt în concordanță cu politica de pace a Româ­niei și doritor de a-și manifesta solidarita­tea cu eforturile celorlalte puteri contrac­tante, Guvernul a luat dispoziții pentru În­deplinirea formalităților in vederea sem­nării. Este probabil că aceasta va avea loc chiar­ in cursul săptămânii viitoare. i 65. ULTIMA ODA Panamaua Justiția șovâește ? Vinovății trecute cu vederea... Instrucția în afacerea fraudelor pe­trolifere a început să scîrție.... Obo­seală sau altceva, — cert este că cer­cetările și rezoluțiunile — mai ales acestea — ale judelui instructor nu se mai desfășură în acelaș ritm ca până acum. Piedici, invizibile pentru noi — și poate și pentru instrucție — se pun în calea cercetărilor într’un domeniu atît de bogat și de rodnic în delicte de tot felul... E destul să cităm două cazuri vizi­bile ca să se constate că mersul in­­­strucției s-a smintit din făgașul ei normal, garantat de puterea discrețio­nară pe care legea o acordă judecă­torului de instrucție. Primul e cazul prefectului Dumitriu de la Dâmbovița, încă prefect și neas­cultat ca informator de către justiție. Printre documentele publicate în le­gătură cu marile fraude petrolifere este și o scrisoare comercială de tovărășie la redevența unor terenuri intervenită între d-nii Irimescu-Cândești și avo­catul Iancu Dimitriu, actualul prefect de Dâmbovița. Pentru aceeași vină care apasă în mod egal asupra ambilor, primul e închis în prevenție iar al doilea, încă prefect, nici n’a fost chemat ca infor­mator. Al doilea e cazul subsecretarului de Stat d.Cipăianu care a semnat un certi­ficat afirmând un neadevăr, că terenurile pentru furtul cărora a fost închis de­putatul Tolea nu aparțin Statului. Ce altă denumire se poate da faptei comisă de d. Cipăianu decât­ fals în acte publice? Sau dacă d-sa a fost de bună credință, de ce n’a trimis jude­cătorului de instrucție pe adevăratul vinovat, care l-a indus în eroare ? Pentru justiție, cazul Cipăianu este un nod important al întregei afaceri și ascultarea subsecretarului de Stat la agricultură poate fi concludentă. Totuși, nici umbră măcar de cerce­tare în cazul certificatului emis de d. Cipăianu. Justiția a obosit ? Legăturile telegrafice intre Algeria si Sahara au fost îmbunatatite Paris, 29 (Rador).­­ Din Alger se anun­ță că grație noilor stațiuni telegrafice fără fir și a posturilor portative, precum și a convoaielor de automobile poștale, comuni­cația telegrafică în Algeria și Sahara, a făcut un progres enorm. Afacerea optantilor la Liga Națiunilor PARIS, 30 (Rador).­­ Din Gene­va se anunță că eli s’a distribuit mem­brilor consiliului Ligei Națiunilor, ce­rerea Ungariei făcută pentru înscrie­rea afacerei optantilor, în ordinea de zi a actualei sesiuni a Ligei. Se știe că cererea Ungariei este referitoare la nu­mirea de către Consiliul Ligeti a unui judecător care să înlocuiască pe dele­gatul român care a refuzat să continue să facă parte din Tribunalul arbitrai ungaro-român din Paris. f Pentru a indica proporțiile panamalei extragem pasagiile următoare dintr’o scrisoare prin care d. C. Brezeanu, deputat naț-țărănist de Prahova cere să fie citat martor fiind în măsură să dovedească: 1. Că valoarea terenurilor petrolifere, sustrase statului, este de circa 4 miliarde și jumătate, valoare constatată printr-un raport oficial dresat la ministerul de industrie și comerț. 2. Că această sustragere a fost organizată între șefii diverselor autorități publice și mai ales contencioase, sub patronajul și în special în folosul multor oameni de marcă. 3. Că pe lângă persoanele cunoscute de dvs., din această afacere s’au înfruptat și altele de aceiaș categorie din orașul Ploești. 4. Că în fața justiției, în mod evident, interesele statului au fost trădate. 5. Că, în chiar biroul Camerei, au existat persoane interesate în această chestie, cari au făcut ca tranzacția cu „Eldorado“ să fie votată î­n ultima ședință de noapte dinaintea vacanței Crăciunului, fără ca ea să fie tipărită și împărțită deputaților Presa ger­mană despre raporturile fr­anco-german după vizita d-lui Stresemann la Paris PARIS, 29 (Rador). — Cu o­­caziunea voiajului făcut de d. Stresemann, la Paris, ziarul „Voervaerts“ publică un articol prin care arată schimbarea radi­cală a raporturilor dintre Franța și Germania, schimbare care se datorește fără îndoială vizitei d-lui Stresemann la Paris. Presa neb­ună despre pactul Kellogg PARIS, 29 (Rador). — Toată presa berlineză, fără deosebire de nuanță politică, subliniază vic­toria principiului prin care se de­clară războiul drept crimă inter­națională. Serviciul fotografic reparat între Franța și Anglia TTM­­......— Paris. 29 (Rador). — Ziarul „Le Matin“ a inaugurat ori primul serviciu fotgrafic re­gulat in Franța și Anglia. La această inau­gurare a asistat d-nn­ Herriot, Painlevé și Bocanovski. D. Zaleski despre pactul Kellogg Paris, 29 (Rador). — D-1 Zaleski primind pe reprezentanții presei parisiene și-a ex­primat bucuria ce resimte pentru semnarea pactului Kellogg. Cu trenul de 4.55 a sosit ieri în Capitală, venind de la Oslo, d. profesor Nicolae Iorga, șeful partidului Național. La descinderea din vagon d. profesor Iorga a fost salutat de un mare număr de amici politici. D-sa a plecat la orele 6 la Vă­lenii de Munte. Grecia invitată s­ are pactul Kellogg ATENA, 29 (Rador).­­ Mi­nistrul Statelor Unite la Atena a prezentat guvernului elen o notă a guvernului Statelor Unite, prin care acesta invită Grecia să a­­dere la pactul Kellog. Anterior primirii acestei note, guvernul grec a anunțat prin ministrul Greciei din Washington guvernul Statelor Unite, că Grecia este gata să adere la pactul Kellog. Dezastre maritim în apro­pierea New-Yo­rk in Berlin, 29 (Rador).­­ Din New-York se anunță că din cauza ceței, în apropiere de Hellgate,, vaporul Chester Chavin, s’a cioc­nit cu un șlep cu mtof, care s’a scufundat imediat. Cinci oameni din echipajul șlepului s’au nîecat. Din cauză că vaporul Chester Chavin, începuse să ia apă, și deci exista pericol de scufundare, cei 800 pasageri ai vaporului au fost transbordați pe vasele care veniseră în ajutor. -----------0000X0000“--------­ Unele ziare relevă cazul de­putatului majoritar I. C. Bur­­san, plecat în străinătate în a­­junul ascultării sale ca infor­mator la cabinetul de instrucție în afacerea fraudelor petro­lifere. Se adaugă chiar că judele instructor întocmise și înainta­­se organelor executive o listă de „informatori“ cari nu tre­buiau să dispară și că printre aceștia se afla și deputatul Bursan. Totuși acesta a plecat în stră­inătate și încă — se spune — cu o misiune pe lîngă unele instituții financiare. Pașaportul i s-a eliberat de către d. Duca, acesta ordonînd să se treacă peste cererea ju­decătorului de instrucție. Ministrul de interne trebue să se simtă dator cu o lămurire. Un ziar oficios publică, în le­gătură cu știrile contradictorii asupra împrumutului, un comu­nicat în care, între altele, invită lumea „să nu dea crezare nici știrilor optimiste nici celor pe­simiste“ Comunicatul este, precum se vede, el însuși destul de „pesi­mist“. Căci, de ce să nu se dea crezare știrilor optimiste ? E încredințat guvernul că îl așteaptă o desamăgire ? S-ar crede că da. Mai ales dacă ținem seamă de finalul co­municatului care spune că până azi ,,nu a intervenit nimic , putea schimba proiectele enunța­­­­te de președintele consiliului“. Proiectele enunțate! Nici opo­ziția n’a putut califica mai bine tot ce a făcut d. Brătianu pînă acum în chestiunea împrumu­tului... In consiliul de miniștri de ieri s'a examinat prop­unere­a mai multor hand de a importa din străinătate porumb pentru nevoite ropu­­aliune. Singur acest fapt distinge toate declarațiile oficiale despre buna re­­coltă a anu­lui acesta. _ ____________________________ _­­ Sovietele si pactul Kellogg PARIS. 30 (Rador).­­ Ziarul „Daily Chronicle“ ce apare la Londra publică un articol prin care scrie că dacă Rusia semnează pactul Kellog, a­­ceasta va determina recunoașterea de jure a Sovietelor de Statele Unite. Zia­rul adugă că Anglia ar trebui să pro­fite de această împrejurare ca să res­tabilească relațiunile cu sovietele. Ziarul „Daily Telegraph“ crede că Sovietele vor semna pactul Kellog pen­tru ca să-și asigure simpatiile finan­ciarilor americani. ; Pavaje înl­ei­­a Atena î ... „ - r. > ATENA, 30 (Rador). — La Atena Pireu și îm­prejurim­i, sunt până acum peste 100.000 oameni bolnavi de fe­­­­bră, care zilnic face între 80—100 v­c­­time mortale. O altă știre primită din l­a Atena, anunță că pe ziua de er­ epi­­­­demia de febră a început să descrească,­ ­ --------­ ; Furtuna catastrofali în Mh PARIS, 50 (Rador). —■ O furtună ■ foarte puternică s’a abătut asupra lo­calității Monza, din apropiere de Mi­­­­lano. Sunt nouă morți și 40 de răniți,­­ dintre care 7 în stare foarte gravă.­­ Peste 100 persoane au fost contuzio­­nate. Pagubele materiale sunt foarte importante. -------------oqqqX qoq» --| T—-0000X0000--0000X0000-

Next