Neamul Românesc, februarie 1929 (Anul 24, nr. 24-47)

1929-02-01 / nr. 24

msgp. BANCA NATIONALA A ROMÂNIEI Contabilitatea Centrala ACTIV Bilanțul general încheiat la 31 Decembrie 1928 PASIV țCTcwingggai BBgiaeggw­aig­ M­ Wi inînrnn­gwin BiWMaa Bawaja flMMngngMggmMmnwMmpm­mn BannnmnBnnMnnM^ngnpMaangpnnMmnmnBnannaMpnmnMnapmnnnn BnnnanaannMwMKBMm­MnMnBMnBBMaKnMiMnMnMMMHMWBBBBPM naanannanBnmaM^ Londra * DEBIT Contul de Profit și Pierdere pe semes^ut !!, încheiat la 31 Decembrie 1928 CREDIT ».Tr­mmmmmmmmmmmmm i ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] i ■ ■ [UNK] [UNK]ijn­ 11 m­­­­­i­n­. ———■ ... mi­­n. ........................................... ■ [UNK]—i ■ Guvernator: DIMITRIE M. BURELEANU. Director: I. I. LAPEDATU AUTOMOBILELE M 1 £ 62“ Cale mai bune «Ji Hi 11 Cele mai eftine Cela m­­ai frumoase Reprezentant general pentru România Constantin S. Mihăescu Str. Valter Mărăcineanuu 2 bis. Telefon 347/72 Agenția principală: Sos»ff NORD-BASARAB 14 Buievar­tul Basarab,­77 TIL 30§­21 Fabrica de sobe Restaurantul ferei OS NOTI Instalaț­e modernă Bucătărie excelentă min Mâncări care și reci, în permanență min Vinuri și băuturi alese, indigene și străine —— servieta ireproșabil :..... Deschis în f­ecare zi până la orele 12 noaptea Restaurantul Gărei de Nord Tipografia „Datina Românească“ Vălenii de Munte face cunoscut că execută ori­ce lu­crări de această branșe cu pretori mai cuine ca in capitala Pentru informațiuni rugăm a se adresa prin scris sau verbal d-lui Colonel A. Ștefănescu, Str. Polonă, 74, Loco 11291.60x8*8 17.291.6­3^59 După ultimele DE Faianță fondată 190« IOSIF ROM­A BUCUREȘTI Calea 13 Septem­brie No. 185 (Casă proprie) Executăm orice lucrare atingătoa­re In această branșă Luciu solid și exact modele. Prețuri avantajoasa vr. Petre­fana Chirurg primar* ai Casei Centrale Consultații 5—8, str- 11 Iunie 17 Raul Stratin Avocat Pledează și în fața instanțelor militare Brașov, Strada Porții No. 88 MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D. Simon Cohn, născut la 17 Noembrie 1906 în comuna Bo­toșani, domiciliat în Iași, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Colin în acela de Călin, spre a se numi Simon Că­lin. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în ter­menul prevăzut de alineatul II al zisului articol.­­Di> ♦ —II­­' ' »tocul metalic­­uln­imal Capital*. Aur monete in tezaur . . . 144.470.461 I Fond de rezervi.................................................................. 216.898.1)6 Aur depozit în străinătate­) 98.431.385 ronduri pentru amortizări ................ 302.­29.937 Aur lingouri ........ 12.6­­3.8u7i 255.567.743 Fonduri de pensii, ajutoare și asistență pentru personal . 94.881.244 Kente aur...........................'... 3.925A001 mieze de bancă în circulație................ 212l­.480.556 Tezaur evacuat la Moscova. . . . . . 315.179.1801 Contra­ curente și reci­pise la vedere ...... •. 1.433 93­.955 574 072.723 Reesconsul anului viitor, 66.981.667 .rBzu? * u“’r 1 ........................ăsââg »•»»»«» ::...... 8L18.” A ioSÄ r.°«*v::::::: ~ ..#3g “i«TM..................................... împrumuturi pe eie, publ.­ Simple 617 018.850: Warante, etc.­­ In cont c­rent 308.957.234 925.986.084 Centrala băncilor populare....................1 I.b98.973.8>7 ................. Centrata cooperati­velor de prod. yi cons 401 .110891 1 938.484.787 Casele de im­prumut pe gaj agricultorilor — 221.584.401 Conturi curente.............. — 2.250.607.927 Dator­i statuau — 10 678.975.705­­ Efecte publice ale­­ j i> Capitalului Social.... 1 99.999.453 Fondului de rezervă .... ...... 1 61.2433­83 Fondurilor de amortizări.................. .1­90.252.924 Fondurilor de pensii, ajutoare și asid­­ema pentru personal....... 86.741.8S6 . 338.242.356­­ Imobile......................................................---------------- 337 933.20 j Mobiler de mașini de imprimerie .... — 55.4053155 Dobânzi datorate la împrumuturi pe efecte n­ihiin , • 17.224767 Comun de* «'ori* * * * *..................... .. 1.197.309.476 Conturi diverse, .•••••..••.. — i-^tnusio ________ _ _ _____ I ... 35.854.30/.470 j ' *“ . 3:>.8i4.3)7.470 I îi' Efecte și alte valori în depozit și păstr. 1.646 537.674 t­onuri de tezaur în gaj pentru impru­­muturile Statului.................... .16.609.620 000 Efecte Și alte valori In gaj ....... ,4.643 179.183 12.8Q9.336Ä7 Diverși efecte și alte valori de reedicult.................... fb­2.819336^57 Comun de ordine ............1 — 4,392.267 9>12 Conturi de ordine ........................................................ [14.312267­00­ °) Parte­h­ 9 I Cheltueli de administrație ........ 220.140 771. Soldul semestrului I ...........................­ —­­­62.468.925 impozite si di­ferite taxe . ............................... 232.208.734 Dobânzi și beneficii diverse. ..... .S 355^13.334 Din beneficiul aer de lei 200.696.983 ae­a- 111 1 Diverse beneficii din operațiuni cu tratei tribue Fondului pentru prume m europă­ și eu străina­talea................... . . . • .1­10 331.717­ rări de aur cota cuvenită conf. convenție. — 10000000 Vaur­ul efectelor publice ale capitalului.. | 4.791 743| 370.436.767 Benes­uet al emis. proprii de 190.696 9831 1 lei se distribue astfel: J | 20 . Fondului pentru cumpărări de auri I­i partea cuvenita mai înainte Feudului de rezerva)...................... si 38.139.307* stestul de lei 146.557,586 (152557^8­1 minus 6.000.0­0 lei primul dividend) ser­­­re,/«rbzeasă astfel: 1 8­30 Mm.Stemum de Finanțe (în conturg fi Fondului de stobidare, conf. convenției­ 43.967.275(1­6 Tantiemele c­onsiliului de administ­trație și de Cenzori. •. . .................fi 8.793.455 7­/. f­.rticiparea la beneficii a persona­l mim băncii. ................................... 10.259.031 j Imp. 16,20X. =*» iei 72,50 de acțiunii . Divi- R5OO.<X0| dend .como divid o* lei 150 fi pe de aoțium 30.(00.0008 * I 192b!ties t dividend *■ lei 225 fi de acțiune 45.0(X).00il 89.500.000 Div. integral lei 447,50 de acțiuni __„J De reportaj pe anul 1929 .... . I 37825' I.41.6*K9fl3 fi fi 432 905.71 i .......r ' Jj [j-4324W5.717 Lăptăria Mun­cipiului București Sediul: Calea GRI­VIȚEI Vij bis Tibefon 33132 Aduce la cunoștința publicului că a pus în vânzare produ­sele sale la următoarele prețuri, inclusiv comisionul revânză­­t­orilor: Lapte dulce, proaspăt, curat, pasteurizat, grăsime 3,5 la sută, de cea mai bună calitate în sticle lei 14 kgr. idem, vărsat ,, 13 „ Unt de calitate superioară „ 2<M1 „ Brânză de vaci proaspătă „ 18 „ Brânză telemea ,, 54 „ Iaurt (în castroane de 150 gr.) „ 5 y Pentru înstituțiunile particulare și publice prețurile se re­duc cu 1 leu. ' V '­­. • •­­ ., 13 „ Vânzarea se face direct la sediul Laptăriei, sau prin cen­trele de desfacere, (băcănii, magazine, etc.) din Capitală. Cantitățile mari se pot ridica direct de cumpărător la Se­­diul Lăptăriei. A apărut la editura Industria Grafică „România Mare" de H. Catran­­giu a apărut Harta României cu rezultatele grafice ale ale­gerilor pentru Adunarea Depu­taților. Repartizare pe județe după cifrele oficiale. „NEAMUI POMANESC» Astă seară la „REGINA MARIA“ Debutul fermecătoarei stele pariziene Huguete DU FLOS in delicioasa comedie Son Mari Spectacole TEATRE TEATRUL NAȚIONAL: (matinén) ora 2 Jam. „Anno Domini * și >,Scrisoarea Pierdută": seara ora 8 Jam. ,,Amantul anonim“ TEATRUL REGINA MARIA*: sea­ ra, ora 9: „Son Mari“ (turneul Dulles“ TEATRUL CARMEN SYLVA; ora 9 seara ; „Cocoșii și eâinele“ și „Două curtezane". CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL : „Șarpele“ cu Greta Garbo. CINEMA TRIANON: „Banii“ cu Brigitte Helm. CINEMA ODEON • Insula dragos­tei". CINEMA ELITA: ,,Țareviciul“ on Ivan Petrovici efREMA LIPSCANI: „Milionarii“ și o comedie, CINEMA MODEL : ,,Ispitele trupu­lui" CINEMA M. VOICULESCU : „Roma­­nul unei amazoane"1. CINEMA BULEVARD PALACE " „Crăiasa codrilor" și o comedie in 2 <scî.­ CINEMA MARIA: „Cazacii" cu John Gilbert, cor și balalaici, ar­­tiști. CINEMA VOLTA BUZEȘTI : „Orfa­nul“ cu Jakie Coogan și trupa Lică Rădulescu. CINEMA GLORIA : „Roșu și Negru“ cu Ivan Mosjukine, CINEMA ROMA: „Jefutorii rom­i­­lor" cu trupa M. Bruno. CINEMA GOLESCU *■ „Domnița ro­bilor" Trenarea Mării Roșii cu Ra­­cuel Meller și o vedere industrială. JL.----------^ 9 »—­—­ | In vederea continuării acțiu­­nei comune de propagandă cul­turală, toți domnii președinți de cercuri ori de asociațiuni studențești, sau societăți cultu­rale, precum și toți acei cari doresc să lucreze în slujba a­­cestei acțiuni sunt stăruitor­in­­„i­„ți $18 ia parte la a cincea consfătuire ce va avea loc Miercuri 30 Ianuarie 1929, ore­le 8*4 seara, la sediul Ligii Cul­turale, B-dul Schitu Măgureanu No. 9" unde va vorbi d-l Trai­an Stoenescu, avocat, membru al comitetului secțiunei Ligii Cul­turale București despre:­ „Al­coolismul o plagă socială". La urmă va cânta și quarte­­tul de coarde de d-1 C. Teodo­­rescu. Consfătuirile vor continua regulat In fiecare Miercuri seara. Intrarea liberă. JOI Ultima oră Se spune că ofertele ce nu se fac pentru pune­rea în valoare a terenurilor inundabile nu pot fi fo­losite fiindcă ele se fac cu o lipsă totală a cunoa­șterii locale a chestiunii. Societățile ofertante nu au și nu pot aduna in­­formațiunile și datele necesare fiindcă unele so­cietăți sau întreprinderi așa zise naționale au in­teresul de a face îndiguiri in regie. Evident că ar fi mult mai bine dacă toate lucră­rile având de scop sporirea producției naționale s’ar putea face de către noi, fără ajutorul străinilor. Dar asta nu însemnează amânarea lor până ce vom avea noi posibilitățile pe cari nu le avem azi. Așa au procedat liberalii cu toate ofertele ce ne-au venit și a căror realizare promptă ar fi dat azi un aspect cu totul altul vieții noastre economice. Liberalii au păstrat ca rezerve­­ mai mult pen­tru ei, precum s-a văzut, decât pentru avuția națio­nală) terenurile petrolifere ale statului, — și ce s’a ales de ele? Liberalii încearcă azi să împiedice, pentru ace­leași rațiuni, realizarea ofertelor ce se fac pentru că, în Delta Dunării, care face parte din terenurile inundabile, există o mare cantitate de celuloză, pe care ei o scontează pentru propria lor industrie. Guvernul care are in programul său repunerea statului in toate bunurile sale și în toate posibilită­țile de ameliorare a economiei naționale, e dator să acționeze Problema șomajului se afrageaza încercările de agitații ale comuniștilor Guvernul este îngrijorat de situația creată în țară din cauza lipsei de lucru și mărirea în mod înspăimântător a șomeuri­­lor. Toate măsurile luate de mi­­niste ali Muncii în această pri­vință s’au dovedit a fi insufi­ciente, din cauză că guvernul nu a putut pune la dispoziție sume importante, pentru dife­rite lucrări, cari să dea astfel posibilitatea lucratorilor șome­­tiri să-și găsească un plasament. Profitând de această stare de lucruri, agitatorii comuniști, fac o intensă propaganda sub­versiva și s’a dovedit cu ocazia arestărei lui Dobrogeanu-Ghe­­rea, că el nu era străin de a­­ceastă mișcare cu legături în a­­fara de țara noastră. Guvernul a transmis prefecților ordine confi­dențiale asupra acestei propagande, care tinde să tulbure liniștea in țară. Unii dintre cei cari s-au dovedit a fi slabi este vorba ca in curând să fie înlocuiți. In consiliul de miniștri viitor, chestiu­nea șomeurilor va fi pe larg discutată. Se pare că dizolvarea consiliului municipiului și constituirea comisiunei interimare a Capitalei, vor mai întârzia câteva zile. Știrile noastre ne spun­ că pentru primării se va da o serioasă luptă. E mai mult ca probabilă o puternică listă cetățe­nească. In chestiunea Arcului de Triumf (Continuarea din pagina I-a) dică vertical și parael una lân­gă alta, toate fiind așezate pe mai multe rânduri de trepte și suportând și unele și altele, pe capitalele lor, o arh­itravă, apoi o friză și în sfârșit un fronton care la ambele e triunghiularii! Identitatea e frapantă: Templu și ici și colo, — coloane verti­cale și la unul și la altul, — fron­toane identice, și ceva mai mult: în frontoane se găsesc sculp­turi și la unul și la altul. Ori, Parthenonul fu construit în tim­pu­l lui Pericles, iar Madeleine-a cam în zilele noastre- Ergo. Ma­deleine-a e un jalnic plagiat! Jos cu ea!“ (căci d. Tz. trece la fap­te, nu se mulțumește cu vorbe)... Și dacă jocul acesta vă amuză putem transpune silogismul d-lui Tz. în pictură sau sculptură un­de inteligența d-sale va apare și mai fecundă în ridicol. Astfel luați o Madonă sau o Veneră din­tr’un muzeu și comparati­v cu o Madonă sau Veneră create în timp anterior dar cu asemănări de ordin general de felul celor ce ajung d-lui Tz. Aplicați rațio­namentul d-sale și plagiatul e gata ! Vă închipuiți acum câte tem­ple s’ar fi dărîmat, câte Madone s’ar fi dus la coș și câte Venere s’ar fi pus pe rug, dacă esteții de până azi erau de seama pro­fesorului nostru. Un lucru însă trebuie să vă mărturisesc că m’a mâhnit cum­plit din cele ce a scris despre mine netemătorul domn Tzigara. D-sa nu s’a sfiit să arate citito­rilor d-voastră că a mai desco­perit despre mine, cu acel flalt de „fin limier“ ce posedă, că ași chel, chiar foarte chel. Aceas­ta mă t­i sperează, și de acum duc grija de cele ce-mi va aș­terne în viitorul său articol des­pre alte lipsuri corporale cari mi-ar fi dezolând existenta și pe cari le ascund cu grijă dar pe cari ochiul vigilent de vechiu po­­lțist al d-lui Tzigara cu siguran­­ă că le va descoperi. Căci sunt teribili detectivii în ziua de azi, d-le redactor. Cu o stează de sinvoltură ei pot ușor afla câți dinți falși ai în gură, ce text precis“ repetă papagalul d-taie plagiator; cu cât te fură bucătăreasa la coșniță și alte lu­cruri mari de acestea. Iar când polițistul are și o practică de drefect la nemți atunci puterea sa devine uimitoare. Cu deosebită stimă. ^ Architect P. ANTONESCU Conferința economică preliminară a Micei In­țelegeri, care trebuia să s­e întrunească la 6 Febr­arie la ministerul de in­dustrie,­­ a suferit în ur­ma cererei Cehoslovaciei o amânare de 5 zile. Conferința va avea loc la 1­ Februarie. Ziarele liberale anunță că împrumutul s-a înche­iat iar contractul a fost parafat. E amuzant modul cum ziarele liberale anticipea­ză asupra unui fapt pe care ziarele guvernului nu-l înregistrează. Liberalii țin să jubileze un un moment mai îna­inte de faptul că „intri­­gile“ (împotriva cui?) de la Lomira au­ eșuat. Se anunță că la inter­pelarea d-lui general A­­verescu asupra demisii­lor in alb impuse de gu­vern parlamentarilor se va asocia și reprezentan­ții partidului liberal cari se vor osteni să demon­streze că actul guvernu­lui înseamnă distrugerea ideii parlamentare. Or, cei mai puțin indi­cați să critice actul gu­vernului sunt tocmai li­beralii cari, prin legea lor electorală oficializând ideea­ de partid ca factor constituțional, a deschis guvernului d-lui Maine calea către lovitura dată ideii parlamentarismu­lui, De mâine Vineri Ca­mera va lua vacanță până Marți. Se anunță o intensifi­care a propagandei co­muniste în Basarabia. Nu crede guvernul că e nevoe de măsuri foarte serioase? O măsuă care vine ca un aju­tor real pentru populația Capi­talei, este scă­derea tarifului ta­­ximetrelor. Inițiativa se datorește fiul I­. R loanițescu, care intuiționea­­u o adevărată reformă în ce privește transportul și circulația în Capitală. In ședința de cr­­a­merei a fost ratificat lul Keltog. a Ca­pac Ne facem ecoul plângerilor ce am primit la redacția noastră, și rugăm Societatea Comunală a Tramvaielor din București să mă­rească numărul vagoanelor pe li­nia No. 16, care are cel mai mare traseu și este una din cele mai a­­glomerate. Actualul număr­ de va­goane nu este suficient Publicul așteaptă prea mult timp până la sosirea vagoanelor, cari vin supramnarcate, pe când vagoanele de pe alte linii sunt mai numeroase și trec aproape goale. Z­. profesor N. Iorga so­­sește mâine dimineață, la orele 7.20 în Țaza de Nord. In momentul de a pune ziarul sub presă o telegramă din Paris anunță încheierea împrumutului. Până la 1 Februarie. Parla­mentul va vota ratificarea pac­tului Keling. Se reamintește d-lor membrii ai Culoare­ de Galben că în fiecare Mer­cur­ la orele 6 jun. seara se vor ține ședințe săp­tămânale la sediul clu­tului din str. Brezoianu No. 6. Peste câteva zile se va întruni la București, în lo­calul ministerului de ex­terne, conferința Micei In­țelegeri economice. Convocarea e inițiată de România și are de scop pregătirea lucrărilor pre­liminare pentru desăvâr­șirea unui plan în vederea unui pact economic la care să adere toate sta­tele Europei centrale. Inițiativa e legată de multe și grele dificultăți de ordin politic și de unele interese speciale econo­­mice ale țărilor vizate. Cu atât mai bine dacă România va putea duce la bun­­ sfârșit o inițiativa menită să emancipeze e­­conomicește statele Eu­­ropei centrale, printr-un sprijin reciproc. Ni se comunică amănun­te scandaloase, asupra chipului cum se fac și cum se aranjează licitațiile statului. La Muncă, s-au oferit aparate de radiografie, cu LOC mii lei... mai scump la bucată, decât se găsesc in comerț... La Sănătate s-au anulat abea acum zeci de licita­­ții pentru aprovizionarea spitalelor... Toate aceste „licitații” erau aprobate pe prețuri exorbitante... Cu ICO și 200%, mai ur­cate decât pe piață.... Și când acestea sunt „rezultatele” licitațiilor, nu crede guvernul că e nevoe de centralizarea tuturor comenzilor statu­­lui ? O asemenea comisie centrală, n’ar putea fi compusa din magistrați ? De­sigur, magistrații au altă misiune... Dar con­trolul riguros al tuturor licitațiilor, ar aduce sta­tului economii de MI­LIARDF pe an ! Oare magistratura nu are și nobilul rol să apare averea țarei de jecmă­neală ? Asprimea fiscală continuă cu aceiași furie ca și sub trecutul regim,­ în ce privește încasarea impozitelor. In plus, s’au dat ordine Percepțiilor ca să nu se primească aconturi din impo­zitul global pe anul 1929 — până când nu se plătește și un acont din impozitul pe clădiri, pe anul 1929. Este, ni se pare, excesiv. In ce situație e pus un func­ționar, care, pentru a putea în­casa leafa pe luna Ianuarie, trebuie să plătească un avans din impozitul global pe anul 1929. Percepția îi pretinde să plătească mai întâi o parte din impozitul pe clădiri pe 1929, refuzând astfel primirea avan­sului pentru global. Această măsură ni se pare vexatorie, mai ales că ea se în­­dreptează aproape exclusiv în contra funcționarilor Statului. Numai ei au nevoie să justifice plata impozitului global pe 1929, din prima lună a anului. Cerem, dar, înlăturarea aces­­tei dispozițiuni nedrepte. Mai mulți deputați majoritari *ar propine din inițiativă parlame ®» tară un proiect de lemn pentru cercetarea avei­lor făcute fără a putea fi justificate­­ de către foștii înalți demnitari ai Sta­­tului. Proiectul, care vizează pe unii fruntași liberali va provoca un adevărat scandal politic. Turneul Huguette Du­ties Turnerul Huguette Dulfons, și-a inaugurat aseară la Regina Maria, seria spectacolelor anunțate­ Sa jucat comedia „Nicola și vir­tutea ei“ comedie în trei acte de Gondera. Frumoasa comediană a jucat ad­mirabil. Partenerii, d-mi Lafon și Versin, excelent. Publicul i-a aplaudat cu­ multă căldură­ Astă seară: San Mari, de Ger­al­s și Spitzer. _________

Next