Neamul Românesc, septembrie 1930 (Anul 25, nr. 193-216)
1930-09-02 / nr. 193
« DIRECTOR POLITIC 1 N. IORGA ____________880 ___________________________________ HHai JÜHt. 01^ AbuniMte: Pen » 600 Lii^ Pi îmsi Luni 300 Lii Pattra Mtaritátá flt 1H« I-ai 3 LSI - :Â *•*»•*!• H AGaUfatrftțta mm • BUCUREȘTI I W*1-"'Strada Brczelani Na. • (daß Taftta III/« 'W DIRECTOR N. GEORGESCU Constantin G. Ionescn Ne mai lasă un prieten, unul dintre aceia cari nu și-au adus o tinereță prin firea lucrurilor schimbătoare, ci hotărîrea trainică a omului trecut prin încercările vieții. Profesorul Const. G. Ionescu a venit la noi după una din acele grozave dureri care curăță sufletul până în adânc și trezesc și cele mai ascunse glasuri ale constiinii'. Tată iubitor crescător minunat, el pierduse, în trăsnetul unui accident, pe doi dintre copiii săi. Nu mi-a cerut nimic din zădărniciile care încânta sufletele copilăroase. Omul de școală care îndrepte atîtea general, isprăvise prin a-și da sama de un lucru, că nu prin programe se drege o societate așa de adînc atinsă ca a noastră, ci prin reforma morală, prin schimbarea omului în lăuntrul său, prin crearea altui suflet pentru poporul romînesc. De aceia, într’un partid, el era, ca și noi toți, mai presus de ideia vulgară a partidului. De aceia a putut păstra conducerea Asociației profesorilor secundari, fiind sigur că nu va fi bănuit de intențiile care la partisani strică oricare din intențiile lor cele mai bune. Libertatea lui de a judeca orice situație și orice om, lucru interzis în sindicatele noastre budgetare, îi rămăsese întreagă. Tineretului de azi, adesea atît de ușuratec și de încrezut, acest modest om de muncă îi poate servi de exemplu. N. fORGfl Dragoste ca tfcaslla E lucru incontestabil : dragoste cu sila nu se poate face, eci nu putem, nici noi ca popor impune cuiva să ne iubească, dar nici cineva nouă. Știm, din bătrâni, că neamurile, hărăzite să trăiască împreună cu noi, n’au găsit prilej să se plângă că au fost tratate vitreg. Avem însă la noi în țară, mulți, mulți de tot, cari nu vor să înțeleagă, că și noi ajungând la noi acasă și poftind pe toți fără deosebire la masă, nu putem să suferim mereu a înghiți în sec și a ne mulțumi cu rămășițele. Am mâncat și noi pâine străină, eram bucuroși să o înghițim cu noduri în tindă după ușă, eram însă cuviincioși și nu râvneam la pâinea gazdei și nici nu înjuram după ce ne-am săturat. Rămâne, nu-i vorbă, câte odăta omul de gazdă flămând din omnie, pe oaspetele obraznic însă nu-l mai poftește la masă și nici prieteșul nu face cu el. Pe dușmanul cinstit îl stimezi ceri însă să te respecte și el. De dragul, nici unei legi însă, nu poți bate cânele, care păzindu-ți avutul, a rupt haina hoțului, care s’a furișat cu făclia aprinsă să-ți dea foc și să te jefuiască. Nici nu poți să cuibărești parazitul în cojocul tău de dragul unei societăți de protecție a animalelor. Nici precalomniatorul numelui și neamului tău nu-l poți chema la masă de ziua ta, pentru că atunci nu mai esti fiul și nici gospodar. Deci în loc de veninul, cu care se umplu coloane întregi de gazetă, să se întrebe, cei ce se cred obijduiți : lucrul acesta nu este din vina lor mai mult, decât din vina noastră ? De ce să aibă, cel ce pârăște totdeauna dreptate ? Pentru că poate striga, ca să se audă ■ peste șapte notare și-l iartă obrazul a minți când se știe vinovat ? Scriu gazetele, că incendiile se țin lanț, că țara se păgubește cu miliardele și se pune vina în cârca pompierilor ? Oare nu este mai vinovat cel ce pune focul și mai ales atunci, când este vânt și furtună ? Țăranul român, nu-și pune foc la casă, de dragul banilor de asigurare, pentru că își iubește mai mult bordeiul lui moștenit din moși strămoși decât arginții diavolului. Dacă se întâmplă însă că Românul sufere și astăzi și că cei ce „ne-au călărit până acuma pe păr” pentru că erau stăpâni, voesc să ne pue și șeaua în spinare” atunci de vină este tot POLITICIANISMUL scârbos, pentru că el a pus interesele personale mai presus de interesele neamului. Să nu uite însă cei ce vând sufletul neamului pentru un blid de linte și-l răsvrătesc de blăstămul din doina lui Eminescu, că poporul nostru crede în blăsteme, căci numai ele se împlinesc. Cosmin SILVIU BARGAUANU Profesor Doua certitudini în. Vintilă Brătianu pleacă de la șefie iar dl. G. Duca nu vine. Și o întrebare : Atunci, — cine vine ? ! muma tratatului ariis! româno-eston Varșovia, 31. (Rador). — Eri a fost semnat tratatul de comerț între România și Estonia. In numele României, tratatul a fost semnat de d. ministru Madgearu si de d. Cezar Popescu, secretarul general al Ministerului Industriei si Comerțului, iar în numele Estoniei a fost semnat de d. Tefter. Agitația societăților bulgare de »^refugiați do» brogeni« continuă, cu toate că ne aflăm sa prevină reluării tratativelor pentru lichidarea reparațiilor, revoltatul cărora ar însemna reluarea unor relațiuni de bună vecinătate în cele două țări. Iredenta bulgară își continuă campanii de trimiri de „protestare“ în Bulgaria și tfniuii|i|Slidă pe teritoriul românesc. Această propaganda este desfășurată cu prilejul deselor escursiuni pe cari societățile „culturale“ din Ruscilc și Sofia le fac în Cadrilatarul momânesc și al vizitelor organizate ale minoritarilor bulgari din Dobrogea în Bulgaria. Admițând motivul — legitim de altfel când este invocat cu bună credință — al necesității strângerii legăturilor culturale și de prietenie între ambele popoare, guvernele românești au făcut toate înțesnirile escursioniștilor dintr’o parte și din alta. In ultimul timp s’a făcut dovada scopului urmărit de aceste „escursiuni“ cari au devenit tot mei deseli de sîîMw-le, guvernul român nu tude decât să dea prilej pentru desfășurarea prisepri» idei împotriva unității teritoriale a statului i wiit^ Ți" % !"llMíSO!*&Slill. ' Reproducem, mai jos, un articol interesant al d-lui Michel Angé Lambé, secretar general al Confederațiunei Nationale a Asociatiunilor Agricole, publicat în „Bulletin de la Société Belge d’Etudes et d’Expansion“ asupra agriculturei în țările industrializate in Europa. Progresele realizate de câteva decenii în industrie, mai cu seamă în țările din apusul Europei, bogate în cărbune de fier, au determinat ca să fie adoptată pentru acele țări noțiunea de „țări industriale“, spre deosebire, cum zice D. Delaisi în lucrarea „Les deux Europes’1 de țările din estul Europei numite „țări agricole“. Ne permitem să atragem atențiunea că această denominatiuna utila, are totul ceva excesiv și că ar putea provoca erori de politică economică. Dacă există în lume, și chiar în Europa, numeroase țări care pot fi numite „agricole"* pentru faptul că agricultura este acolo forma dominantă de activitate economică și pentru că industriile ce s’au format acolo unde căderile de apă, petrolul și diversele mine au îngăduit aceasta, sunt relativ de mică importanță, nu există însă țară, chiar printre cele mai industrializate, în care uzinele să fi făcut să dispară cultura pământului și creșterea vitelor reducând aceste țări la cantități economice neglijabile. PRODUCȚIA PE CATEGORII Desigur că nici o țară dintre acelea ce formează Europa industrială nu produce pe teritoriul său grâul necesar consumațiunei interne. ■ Sunt țări ca: Belgia, Marea Britania, Olanda, Elveția, cari nu recoltează pe teritorul lor nici o fraime măcar din grâul pe care îl consumă în cursul anului; sunt însă altele ca: Germania, Danemarca, Austria, cari produce aproape două treimi din cantitatea necesară consumațiunei interne, iar altele ca: Italia, Cehoslovacia, Franța, cari prin propriile lor mijloace își acoperă 7 sau 9 zecimi din nevoile lor, sau chiar întreaga cerere de grâu, internă, cum a fost anul acesta cazul cu Franța. Este destul să ne gândim la ceia ce valorează o tonă de grâu comparată cu o tonă de huilă, pentru a ne da seama că producțiunea de grâu și alte cereale reprezintă în venitul național al acestor țări industrializate o parte pe care, pe nedrept, am desconsiderat-o. 1 . PRODUSELE AGRICOLE Dacă, mai departe, examinăm și alte categorii de produse agricole, constatăm că pentru acestea, situația producției naționale se prezintă și mai satisfăcător decât pentru cereale. Datele statistice nu ne arată cu preciziune în ce măsură agricultorii acoperă cererile consumatorilor pentru aceste produse agicole; totuși constatăm că aceste țări industriale exportă boi și porci sau, în cel mai rău caz, cum este cu Marea Britanie, cantitățile importate nu sunt prea mari. Pentru alte produse agricole ca laptele și derivatele lui, untul și brânzeturile, situația este ei mai clară. Numeroase sunt țările din Europa industrială, cari sub forma de lapte condensat, unt sau brânzeturi, au o producție agricolă care, nu numai că acoperă cererea de consumațiune internă dar au și un surplus exportabil. Astfel este cazul cu Austria, Belgia, Danemarca. Statul liber al Irlandei, Franța, Italia, Olanda și Cehoslovacia-Aceeași observațiune și pentru ouă, fructe, legume, vinuri, etc VALOAREA PRODUSELOR AGRICOLE I Din cauza insuficienței diferitelor Statistici, nu ne este cu putința să comparăm, pentru fiecare taxă, valoarea producțiunii agricole, cu aceea a diverselor industrii, socotind pentru fiecare țară numai valoarea transformațiunilor ce le adaugă la produsele semi-fabricate sau materiilor prime, câteodată de proveniență agricolă. Dacă. însă asemenea evaluări ar putea fi făcute, ele ar aduce multa surprise»colora ce își închipuise că industria asigură țărilor industriale partea cea mai mare din TUBftnri . . In Franța, valoarea produsului agricol brut global (vegetale și animale) este astăzi de aproape 100 miliarde franci. Produsele manufacturate și extracția materiilor prime nu ating această cifră, dacă făcând calculul, se iau precauțiunile necesare ca să nu se dea de două ori aceiaș întrebuințară. Astfel fiind, țările industriale sunt încă țări unde agricultura rămâne unul din principalele elemente de bogăție națională, țări unde numărul muncitorilor pământului, dacă mi este— peste tot — mai mare decât acela al muncitorilor din industrie, formează totuși o parte foarte importantă a populațiunei active. Acestea sunt țări mixte, atât industriale cât și agricole. Țări numai industriale sau aproape numai industriale, nu există în lume.. Și aceasta este o fericire. Nu s’ar putea comite o greșală mai mare decât acela de a specializa riguros țările și națiunile de pe pământ în regiuni industriale și regiuni agricole. ECHILIBRUL RECOLTELOR Agricultura nu poate fi privită numai, prin prisma unui contabil, aceasta pentru motivul că agricultorul nu-și poate regula el singur productiunea deoarece natura, care colaborează cu el îi zădărnicește de multe ori prevederile, fie în plus, fie în minus. Astfel fiind nu trebue împinsă prea departe specializarea teritorială, ci Să lăsăm să se stabilească un echilibru prin compensarea recoltelor bune cu cele mediocre și rele, în diferitele puncte împrăștiate pe glob. Acelaș lucru s’ar putea spune și despre activitățile industriale propriu zise.Este foarte periculos pentru o țară să se consacre numai la câteva industrii, cari depind direct unele de altele. S’ar putea ivi crize datorite stagnării în vânzare și șomajului. Politica industrială a Angliei nu ni se pare, un bun exemplu de urmat. Franța, care a știut să-și desvolte industria, fără totuși a apăsa sau cel puțin fără a-și distruge agricultura, ne oferă un exemplu mai bun. O ÎMPĂRȚEALA GREȘITA Este o utopie sau o greșală de raționament de a crede că Europa este obligată să se împartă în două părți: Apusul industrial și Estul agricol, cari ar urma să economice schimbe mărfuri alimentare contra produse manufacturate. Fiecare țară trebue, dimpotrivă, să mențină pe teritoriul ei o agricultură destul de puternică pentru a-și asigura, dacă nu întreaga ei alimentare, dar cel puțin o mare parte din nevoile ei esențiale. Aceasta nu înseamnă că fiecare țară trebue să aibă pretenția de a-și putea acoperi singură nevoile ei agricole sau industriale. Dimpotrivă, atât pentru mărfurile agricole cât și pentru obiectele manufacturate, trebue să organizăm schimbări, să multiplicăm și să activăm curentele comerciale. FURNIZORII ȘI CLIENȚII Nu există țară care să poată trăi fără a-și căuta în afară furnizori și clienți, mai întâi pentru că anume produse nu pot fi obținute sub toate climele, apoi și mai cu seamă pentru că cel mai bun mijloc pentru a menține echilibrul între ofertă și cerere, adică de a stabiliza prețul, constă în a lărgi baza de operațiuni. Când este vorba însă de nevoi atât de urgente ca acelea ale hranei, nu este prudent să dejdem cu totul de străinătate. Organizațiunea noastră 1 de comerț Și organizarea transporturilor internationale nu ete atât de perfectă, ca să nu ne putem teme de greutăți și dezastre. IN NOUL CONTINENT Fără îndoială că țările din Noul Continent produc grâu mai eftin decât bătrâna Europă, dar nu chestiunea prețului trebue să intre pe primul plan al considerațiunilor noastre, ci chestiunea siguranței în viitor. Aceste țări tinere vor îmbătrâni și ele, chiar poate prea repede: pământul lor muncit va avea nevoie de îngrășeminte,’salariile' vor crește și implicit , și prețul grânelor lor, dacă țările europene vor rămâne dependințe de ele. • Dacă însă tarile "industriale sunt cuminți, ele își vor conserva pe cât posibil agricultura lor, chiar dacă în acest scop s-ar vedea, obligate să ducă o politică de sprijin în favoarea agricultorilor. Adevărata raționalizare nu consistă in a împinge la extrem diviziunea muncei și repartițiunea geografică a diverselor produse, ci de a menține, înainte de toate, echilibrul și armonia. (1. Este vorba de Franța N.R.) D. Ministry Tascä !n inspecție KÖNIGSBERG. După cum s>’a anunțat, d. prof. Tașcă, ministrul nostru la Berlin, se află în inspecția consulatelor românești din Germania. Dela 23—26 Aug. d-sa a vizitat consulatul general din Koenigsberg (Prusia de Est). Cu amabilitatea francă a d-sale, desbrăcată de orice formă de protocol, ministrul nostru a primit și s’a întreținut cu studenții români de la Universitatea din acest oraș. S’a exprimat într’un mod cu totul măgulitor despre activitatea consulului nostru onorific d. Hellgardt la care a găsit totul în mare rânduială. Se știe că atmosfera e cu totul favorabilă legăturilor noastre cu Germania de la sosirea d-lui prof. Tașcă; dovadă sunt începuturile de negoț cu țara noastră, legături de informație reciproca bine legate și întregi pagini în ziarele berlineze, unde d. prof. are prieteni personali, pacea adusă în rândurile studențimei române din metropola Germaniei divizată până acum în multe societăți cunoașterea la fața locului a împrejurărilor economice din fiecare provincie germană și avizarea pe loc la măsuri de legătură cu țara noastră. • D-sa lărgește cadrul inspecției consulatelor prin vizite la ferme, industrii, instituții, etc E de notat faptul că d-sa e cel dintâiu ministru român care vizitează Prusia de est, interesându-se de posibilitatea studenților de a se exprima în limba germană, d. ministru ne-a comunicat măsurile luate la Academia Comercială din Capitel, unde a IV-lea (preparator) în care a introdus foarte multe ore de limba germana, fiind cu toată severitatea contra studenților care nu arată bunăvoință la această materie, fie neînțeleasă neglijarea limbii germane acum când comerțul și legăturile științifice cu centrul Europii se fac numai în această limbă. In, ce privește învățământul superior, d-sa e pentru înăsprirea pretențiunilor profesorilor, în vederea selecțiunii celor care trebue să rămână în ogorul științei, iar cei necorespunzători să fie debarcați și astfel siliți să se apuce de profesiuni practice. In felul acesta d-va vede și o deblocare a funcționarismului de stat. O altă problemă actuală pentru studenții români din Germania e echivalarea diplomelor din țară, chestiune de care d. ministru se ocupă în prezent. Nerecunoașterea diplomelor de la noi e adusă în mare parte și din cauza noastră care avem liceul când cu 8 clase, când cu 7 (la nemți liceul e pe noua ani) și desele reforme în învățământul superior. Această problemă preocupă studențimea noastră care vine în Germania și o înfățișem deosebitei atențiuni a d-lui mpinistru Tașcă ! A. Vasiliu Abonaminti Paim mn, lai MDn fasa luni, lai 390 H Drei lunii lei 150 Pentru autorități si buti* tufiuni, lai 1900 1 In ter xt & SITIAT1A ~ Astăzi intră în vigoare noul tarif al taximetrelor. S’a semnat și tratatul de comerț între România și Estonia. — Cele trei teatre mari din București și-au deschis stagiunea. — Petroliștii sunt în agitație din cauza nouilor scăderi ale țițeiului. — Eri a avut loc congresul funcționarilor și contabililor cooperatori. — Eri a avut loc sfințirea drapelului „Micilor Dorobanți“ din jud. Prahova. — Jamboreea cercetășească de la P.Neamț continuă și este expresia avântului românesc. — Urmează a se ține un apropiat consiliu de miniștri în legătură cu rezultatele conferinței de la Varșovia, internă — Conferința de la Varșovia s’a încheiat. Rezultatul imediat este: atitudinea comună în chestia agricolă și o convenție veterinară internațională. — Adunarea de la Geneva din acest an are de pus la punct: Memorandul Briand, Pactul Societății Națiunilor și Pactul Kellogg, precum și chestiunea asistenții financiare.. — Continuă căldurile în Anglia. Cooperatorii Români în Cehoslovacia Corespondentă specială , Praga, 24/8/930.— Timp de trei zile delegații Asociațiilor coop, din Praga, s’au întrecut în gentilețe, arătându-ne tot ce a fost mai important în vechea capitala a Cehoslovaciei, atât din punct de vedere economico-social cât și privitor la tot trecutul lor istorico-cultural. Foarte orgolioși de trecutul lor glorios, încă din timpul când ramura imperială a Habsburgilor spanioli, își avea reședința la Fraga, au ținut să ne explice amănunțit luptele pe cari le-au dat marii lor generali la Morii Blank, cum și-au pierdut independența și cum li s’au răpit comorile de prin palate și muzee, ca și eforturile pe cari le fac astăzi ca să refacă toate monumentele istorice cum și vechiul palat imperial, unde ste instalat astăzi cu mare fast Președintele Republicii Mazaric, care își are statuia în fiecare oraș din Cehoslovacia. După vizitarea Palatului, Primăriei, Muzeelor, Bisericilor și a diferitelor castele ale nobililor și generalilor cari au dus faima eroismului cehoslovac, ne-am transportat în noile cartiere din Praga, unde s’au construit cele mai moderne locuințe pentru funcționarii profesioniști și meseriași, numai prin cooperație, atrăgând admirația tuturor vizitatorilor străini care trec prin Praga. Pe malul stâng al Elbei se ridică marile depozite ale Centralei cooperative de producție și desfacere, care exportă circa 100.000 vagoane mărfuri și cereale, pe lângă cantitățile ce urnizează în fiecare an aromei ca hrană pentru soldați și nutreț pentru cai, plus cantităile necesare consumului inora. Depozitul este prevăzut cu o moară sistematică și brutăria respectivă, astfel precum am văzut mai în toate centrele pe cari le-am vizitat, unde nu se concepe o cooperativă ideală, fără siloz magazie, de unde grâul bine curățit, trece la moară, iar de acolo pe rând la cernut și în brutării, fabricându-se zilnic între 5.000—25.000 pâini și anume după numărul de populație, care locuește în centrul respectiv unde este așezată cooperativa regională. , Terminând vizitarea periferiilor, ne-am oprit la sediul Uniunii Cooperativelor Agricole unde am admirat fosta sală de ședințe a Consiliului și aceia a comisiei de censori, precum și Școala-Internat pentru științele superioare cooperatiste, frecventată de către bacalaureați și studenți, cari intenționează să se angajeze în serviciul cooperației. Ca să ne dau seama de importanța mișcării cooperatiste din Cehoslovacia vom reproduce statstica din 1919 spre a se vedea progresul pe care l-a făcut mișcarea în decursul ultimilor 10 ani. In Boemia, Moravia și Silezia funcționau la 1919 8357 cooperative, dintre cari 4223 erau cu răspundere limitată, 4134 nelimitată, 3803 bănci populare, 1086 coop. agricole, 741 coop. sindicaliste, 35p de cistrucție, 985 de consumație și 1343 coop, sistem Schrilz-Delisch. După consolidarea Republicii Cehoslovace, capitalul social al acestor coop, care era în sumă de 800.299.000 koroane plus fondurile de rezervă de 585.636.000 koroane, la care se mai adăugau și depunerile de 8.709.675 koroane, s’a mărit considerabil și No. cooperativelor a dere și No. cooperativelor a crescut printre cari numai cooperativele agricole erau la 1929 în număr de 10.456 afiliate la Uniuni regionale, cari la rândul lor au aderat ca membre la Uniunea Centrală a coop, din Praga, de unde pornesc toate directivele pe tărâmul cooperatist. Din bilanțul încheiat la 31/12 1929 reese că capitalul social a fost de 10.004.000 koroane, realizând în ultimul timp un fond de rezervă de 113.712.940,94 pe lângă fondurile proprii de rezistență cari s’au mărit la suma de 123.716.904,04. Bilanțul pe 1929 s’a încheiat cu un total de 1.660.325.442,71. Valoarea depozitelor Uniunii Centrale se ridică la importanta sumă de lei 886.554.267,17 pe când cifra de afaceri pe un singur an a atins suma de 20 miliarde 572.055.869,25 ceea ce înseamnă peste una sută trei miliarde de lei românești, mânuiți de Centrala coop, agricole. In articolul viitor ne vom ocupa de Centrala coop, de producție și consum din Praga și de Coop, model din Drajice. —-------Bucur. ȘTIRI M. S. Regele va vizita lașul cu prilejul concursului hipic. M. S. va veni împreună cu Regina Maria, Marele Voevod Mihai și A. S. R. Principesa Ileana. Astăzi s’a înapoiat delegația de la Varșovia. D. Mareșal Averescu sosește în țară în ziua de 3 Septembrie. Revenind în țară ministrul externelor, interimatul d-lui Vaida dela acest departament a încetat de Sâmbătă. In județul Dorohoi s’au descoperit abuzuri cu împroprietărirea. La Constanța contrabandă de mătăsuri și covoare, la T. Mureș de spirt. La 28 August, ziua aniversării intrării României în război, a avut loc o solemnitate românească la mormântul soldatului necunoscut din Franța. Intr’un interview d. Schober a declarat că problema autriacă este și o problemă europeană în acelaș timp. La Varșovia s-a manifestat contra d-lui Treviranus. t