Neamul Românesc, noiembrie 1931 (Anul 26, nr. 246-270)

1931-11-01 / nr. 246

•■w' REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Dominică 1 Nasm&rte 1931 C r ____ DIRECTOR POLITIC BUCUREȘTI (I) ^ J , ^ »„■ 248 DIRECTOR HJH Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) j ^ Abonamente. Pe un an, 600 Lei — Pe șase luni, 300 Lei Na GE ©RCIESCU Alegerile din Anglia Resultatul alegerilor din Anglia e discutat și la noi, și natural, unii se bucură, alții se întristează, făcînd totuși figură cît mai bună la supărarea lor. Aceasta după cum unii sînt de dreapta și alții de stînga. Acest fel de a judeca e admisibil numai la aceia cari cred că străvechea Anglie samănă cu noua Românie a clanurilor politice, creată prin reformele erei constituționale. De fapt, în Anglia ca și în alte țări din Occident, dar mai ales în Anglia, alegătorul, care nu e „înscris" (vai, „înscrișii" noștri, în călătorie veșnică), nu votează partide, care în ele însele îl interesează prea puțin, căci nu sînt, ca la noi, „ale lor", ci soluții. Cînd era problema relațiilor cu Buris, alegătorul englez, care credea că trebuia pace cu dînșii, a votat cu liberalii fără a fi, pentru orice cal, „liberal". Acuma, cînd o mare problemă economică și financiară e în discuție, el a votat cu conservatorii pentru că a crezut că soluția lor e mai bună. ...Și de aceia Englesul e un om așa de cuminte. , Primejdia adarmismului . Sute de bănci au dat faliment Jr. și pe zi ce trece ce anunță nouă I crahuri în America. (Ziarele). Situația de azi, din punct de vedere economic și social , a produs în întreaga omenire ,prăbușiri spontane, sdruncinări profunde cu consecințe mari și demoralizante. Bănci puternice, consolidate în timp normal — finanțate de țări întregi, s'au dărâmat din pricina desechilibrului mondial — care se anunță cu proporții de cataclism nou universal. Popoarele sunt în căutarea nouilor soluțiuni care să le permită adaptarea la răscolitoarele reforme aduse de timpurile de azi și acele de mame. In împrejurări atât de decisive, Franța —departe de a-și striga durerea, pornește cu încrederea optimismului spiritului galic — peste ocean, în America, să aducă prin curajul și energia d-lui Laval — care sintetizează azi spiritul de luptă și de victorie al Franței, nouile resurse, nouile posibilități de refacere mondială. Germania, verne, azi sub povara unui regim polimorf — curentele reacționare tulbură adânc ființa lor întreagă și totuși — grație guvernului actual al d-lui Brüning — ne vin știri zilnice de munca dârzi și bărbătească ce se duce pentru reabilitarea acestui popor. Lumea întreagă se sbate azi cuprinsă de dorința de a eși victorioasă din războiul confuziunei și al spiritului de negațiune, care se vrea stăpânitor al umanității suferinde. America, unde efectele războiului ar trebui să se resimtă cel mai puțin, este prinsă în angrenajul general — și sute de bănci se rostogolesc, victimele crizei uriașe ce s’a abătut asupra noastră. In momentele grele, când este nevoie de încordarea tuturor, de stimularea energiilor, și mai ales de menținerea prestigiului și a încrederii în forțele vii ale neamurilor, este o crimă să deslănțuim patimile personale, să provocăm lupte fratricide, să provocăm o alarmă care să cuprindă de panică întreaga țară. Timpurile sunt grele, repercusiunile sunt generale, efectele din nenorocire universale — concluzia trebue să ne străduim în ritmul posibilităților și al nevoilor să refacem totul, să creăm, să nu desperăm. Acei care însă, găsesc în aceste momente ocaziunea de a pescui în apă turbure, de a profita de o situațiune nu specială — ci generală — pentru a arunca desmățul în ulița publică — acei cari inconștienți, sau intenționați propagandiști ai unui alarmism fals și condamnabil — se dedau la agitațiuni și investigațiuni — fac cel mai mare rău și întregei colectivități și mai ales — Statului. Schimbările de regim în împrejurările de azi — sunt semnele unei slăbiri și confuziuni — unei totale dibuiri în căutarea unei busole — și să se știe că tocmai acela care poartă cu atâta grije în mâinile sale energice și atât de oțelite — siguranța și viața noastră — știe că actualul guvern este singurul posibil de a opune curentelor reacționare impulsiunilor oculte, profitorilor politicianiști, politica sa francă de muncă, de sacrificiu, de încordare peste măruntele porniri de partid și de interese de culise. Echilibrarea budgetului și politica socială și economică a guvernului, care în scurtul răstimp a știut să impună ca principiu călăuzitor al activității sale: munca și dragostea pentru țară — sunt stimulente care îndreptățesc speranțele noastre pentru vremurile mai bune. Cuvintele rostite de curând de Majestatea Sa Regele la un banchet închinat ofițerilor care-și serbau patronul lor, trebue să fie adânc săpate în conștiința fiecăruia dintre noi, să ne fie de îndreptat în viață. Majestatea sa a spus: „Știu, vremurile sunt grele. Dar prin orice fel de sacrificiu și prin muncă crâncenă vom învinge“. Iată clar semnalul de luptă la care suntem chemați. Nu prin menținerea svonurilor tendențioase sau al unui alarmism condamnabil țara se va reface și vom înfrânge greutățile. Ci guvernul actual, călăuzit de marele său Șef, va lupta din răsputeri, impunând tuturor sacrificii, pentru ca după o muncă dârză, din nou soarele victoriei să inunde plaiurile frumoasei noastre țări. CORNEL ȘELARIU *----------- ----------- Reproșurile opozanților „Literatură !“ Oficiosul d-lui Mareșal Averescu ne face un cap de abuzare din faptul că manifestăm, în scrisul nostru, preocupări literare. Oficiosul averescan ar putea ști că ori de câte ori cineva luptă pentru izbânda unor idei — nu a unui partid, — și pentru respectarea și restabilirea adevărului, disprețuit de atâția astăzi, preocupările literare nu sunt chiar o rușine. „Oficiosul guvernului face „literatură“, spune pe un ton de repulsie „îndreptarea Da, facem literatură ! Pentru că ori de câte ori există un conținut, există — corespunzătoare — și o formă de expresie elevată, care îl îmbracă. Noi nu putem decât să urăm și îndreptării“ și tuturor oficioaselor lipsei de control opozante, să facă — în locul trivialităților, insultelor zilnice și minciunilor fără scrupule — o astfel de literatură, care redă în realitate nevoia lăuntrică de a te exprima frumos, atunci când ai de spus ceva. Și cu aceste lămuriri, sperăm a fi înțeleși. -----------xox——------ demisiomarea rectorilor universităților spaniole Madrid, 31 (Rador). Rectorii universităților din Barcelona, O’viedo și Salamanca au demisionat. Demisia este dată în semn de protest contra proectului anunțat de guvern, care prevede incompatibilitate între demnitatea de rector și aceea de parlamentar. -----------xox---------- In jurul conflictului chino-japonez Paris, 31 (Rador). — B. Kellogg a adresat d-lui Briand telegrama următoare: „Vă felicit pentru sforțările dvs. intense de a pune capăt pe cale amicală conflictului chino-japonez. Auritatea dvs. constitue cea mai mare speranță pentru menținerea păcii mondiale«. Spectacolul care dessrustă Ministerul de Interne a ridicat măsura confiscărei, aplicată de câteva zile față de două ziare, care lăsau să se strecoare știri alarmante, și duceau o nepermisă polemică în legătură cu avansările în armată. Nu a fost în nici un caz vorba de o măsură luată împotriva atacurilor împotriva guvernului. Slavă Domnului. Ele abundă, nedrepte și perfide, în aceleași coloane ale ziarelor care au reapărut ori, după ce confiscarea a fost ridicată. Prin urmare, nu meschine socoteli politice, au impus restricțiile, dar interesele superioare ale Țarei. Este întâia concluzie, pe care o va recunoaște oricine judecă fără pasiune, și fără considerente de club. Dar confiscarea celor două cotidiane, a oferit încă una din ocaziile comode, — ca politicianii de toate spețele, să se facă de râs. Am urmărit presa fostelor guverne. Și am rămas înmărmuriți. Sub guvernul Averescu, am fost confiscați și suspendați, pentru că nu acceptam sistemul politic al domnului Mareșal. Guvernul liberal ne-a suspendat și ne-a confiscat mereu. Motivul: demascam opera de sabotare a Coroanei, și deploram instaurarea anarhică a dinastiilor pământene și camuflate. Guvernul d-lui Maniu a suspendat și el ziare, pentru atacuri care priveau pe d-r fi Aurel Dobrescu, Sever Bocu și alte valori de club... (Lupta, ziar independent, aplauda atunci măsura regimului național-țărănesc!!) Trei guverne, emanații a trei partide, au confiscat ziare, au devastat redacții, au lovit în libertatea presei. Și totdeauna, au procedat astfel, sub impulsul intereselor de partid, grav lovite de polemicele de presă. Le-a lipsit, guvernelor trecute, mobilul intereselor superioare, grav lovite, mobil care a obligat cu regret, guvernul actual să treacă la confiscarea celor două ziare. Guvernul profesorului Iorga a suspendat mai de mult și un ziar minoritar, nu pentru că ataca vulgar cabinetul, și politica noastră. Dar fiindcă își permitea să discute unitatea țarei și să insulte nația dominantă. Deci, nu scoborîte interese de partid, au impus restricțiile trecătoare, dar indispensabile. Atacați vehement, insultați fără motiv, calificați de nebuni, de inconștienți, de criminali, — dar ce nu i-a spus profesorului Iorga și colegilor săi de guvern ? — am lăsat spectacolul degradant să urmeze, pentru că Țara vede, înțelege, și judecă, abuzurile condamnabile ale insultătorilor de profesie. • Și am urmărit protestările perfide, prin care miniștrii trecutelor guverne, conducătorii autorizați ai partidelor, se ridicau împotriva confiscărilor de oli... D. Trancu-Iași, semnează azi vehemente apeluri la... indignarea publică. Suntem tirani, pentru că apărăm instituțiile pe care se sprijină Țara. Domnii cari confiscau ziare, din motive de pur politicianism, care instituiseră regimul bunului plac, — sunt azi, apărătorii înflăcărați ai unei libertăți pe care au sugrumat-o permanent, din meschinărie politică. Oficiosul d-lui Vaida, șefii odioaselor ceasuri de anii trecuți, autorii proectelor sălbatice, — apără Presa pe care au batjocorit-o la adăpostul arbitrariului. Politiciartil, nu au pierdut nici acest prilej, ca să devie ridiculi. Opinia publică sănătoasă, e în drept să tragă și această a doua încheere. Ea azvârlă disprețul ei unanim Farsei și Minciunei, care domină cluburile rătăcite. nu ne 25 ani pe munii Dinii si lini Latin in Iini „America" din Greveland în câteva numere consecutive se ocupă de felul cum s’a desfășurat jubileul de argint al Uniunii și Ligei de mai sus, întemeiată de doctorul Ilie Martin Sălișteanul și condusă azi de d. Nicolae Balinoiu. Cu acest prilej, organul de publicitate al românilor din Uniunea Statelor Americane, a apărut în număr festiv, închinat jubileului de argint, cu colaborarea nenumăraților fruntași din țară, pe lângă aceea, a românilor americani și a persoanelor oficiale americane. Cu prilejul dezbaterilor congresului, au rostit cuvântări elogioase la adresa României și a românilor de peste Ocean, mai multe persoane. D. Raymond Kelly, reprezentantul primarului din Detroit, a spus între altele: DETROITUL E MÂNDRU DE ROMANI— „Detroitul se simte mândru că are în populația lui atâția cetățeni și locuitori de origină română. Românii sunt oameni pactnici și cetățeni reali. „Mai toți cei din America ne avem obârșia în Europa. Românii au contribuit la progresul Detroitului cu munca, inteligența și energia lor. In război atâția fii ai României și-au dat sângele alaturi de americanii băștinași, sub steagul american și pentru idealurile americane de libertate și autodeterminare. „Orașul e la dispoziția Românilor". Urează congresului deliberării aducătoare de roade bune pentru societățile românești, grupul românesc și interesele acestei țări. Repreezntanitul României la Washington, d. ministru Carol Davilla, adresează Congresului o scurtă cuvântare care exprimă admirația pentru frumoasa operă a Uniuniei și Ligei S. R. A., care ține pe Românii din America liniți și le dă posibilitatea să-și păstreze aici limba și datinele. D-sa a spus, între altele : „Țara mea a fost întotdeauna de partea dreptății. Înotând pentru idealurile lumii civilizate, îmi am ispitesc cu bucurie dar și nn mândrie de cuvintele pe cari mi le-a spus marele dr. președinte, Herbert Hoover, atunci când mi-am prezentat scrisorile de acreditare. Ele au fost: „Românii de aici se disting prin aceea că sunt oameni harnici, oameni cinstiți și oameni cu respect față de legi“. „Nu sunt diplomat de cariera. Mai curând sau mai târziu mă voi întoarce să pun și eu umărul la carul politic al țării mele, s’ajut la binele poporului. Să știți că duc cu mine o învățătură folositoare pentru Țara noastră, învățătura câștigată privind la ce ați făcut aici singuri prin muncă, credință și dragoste. Pildele ce mi le-ați dat de solidaritate și fapte mărețe,le duc cu mine în România, și voi spune «și unde că sunt del a d-tra”. 1** CUVÂNTUL PRIMARULUI FRANK MURPHY In cursul desbaterilor a rupt cuvântul și primarul orașului Detroits, d. Frank Murphy, care spune între altele: „Poporul Statelor Unite tui e un popor care să iubească revoluțiile. El este pentru o înaintare pe bazele democrației. Trebue să facem toate eforturile pentru că în țara democrației și a belșugului să nu fie suferințe. O-stră reprezentați o forță politică. Aruncați această forță ajutând întotdeauna ca să iese la conducere oameni cinstiți și curați". Reprezentantul guvernului Statului Michigan, d. Hack Leasin, în numele titularului, d. Brücker, spune că guvernatorul e mândru de Românii din Detroit și din întreg statul Michigan, știindu-i că sunt oamenii pacinici. Secretarul între alte lucruri, are pe birioul său și listele condamnaților la pușcărie. A fost mulțumit să constate că în timp de opt luni nu a văzut pe aceste liste numele nici unui roman. Aceasta e o dovadă de caracterul pacinic al Românilor. E bucuros că o poate spune d-lui Ministru Davilla, pentru ca și România să ia la cunoștință faptul că fii născuți pe pământul ei îi fac cinste în America". NIVELUL CULTURAL AL ROMÂNILOR DIN AMERICA D-uiul Robert Clancy, deputat de Michigan în parlamentul din Washington, aduce elogii Românilor pentru opera lor civică și culturală fondată și menținută în Statele Unite, operă care e Uniunea și Liga S. R. A. Constată că Românii au un înalt nivel de cultură și civilizație și un mic procent în ceea ce privește numărul criminalilor. D. Judecător Omar Ferguson, de la Circuit Court, recomandat la cuvânt, a spus între altele : „D-lor, oamenii din branșa judecătorească, știu sigur că Românii au calitățile pe cari d. ministru și arde vorbitorii au zis că le au Românii dau foarte puțin de lucru tribunalelor, pentru că sunt oameni cari țin la lege și la ordine“. D. judecător termină zicând: „In tribunal nu am făcut cunoștință cu mulți dintre d-stră, și-mi pare bine de aceasta. Sunt însă bucuros oricând să vă întâlnesc oriunde în altă parte, de pildă la întruniri ca aceasta, de la care plec cu cele mai frumoase impre• •*• ■ ... ’. Sil ., întrucât cu ocazia desbaterilor, discursul d-lui Prof. dr. Thomas Tr. Healy de la Universitatea Georgetown din Washington, a fost redat în chip confuz, cărturarul de mai sus remite ziarului următoarea clarificare: ... IN CHESTIA ATACURILOR ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI „Mă tem că reporterul d-stră a interpretat incorect remarcările mele asupra acestui punct. Ce am zis și ce am înțeles prin cele spuse aV fost că reprezentanții români din străinătate nu fac tot ce e în puterea lor pentru a servi interesele României, dar că guvernele perindate în România n au devotat mijloace suficiente pentru informarea destul de complectă și de acurată a publicului american și să contrabalanseze când este necesar, propaganda câteodată ostilă a altor țări, cârd cheltuesc sume mari de bani pentru scopul acela. De exemplu, e fără îndoială adevărat crima din țările vecine României , și nu prea prietenoase ei a devotat considerabile sume de bani și lucrează neîncetat și cu asiduitate spre a-și prezenta cazul ei în fața poporului american, care dacă rămâne fără răspuns e în detrimentul României. Am fost în așa strâns contact cu oficialitatea română din Statele Unite încât știu fără nici o îndoială, că, în limita mijloacelor și a personalului limitat cel are la îndemână, a făcut tot ce fusese omenește cu putință, nu numai să promoveze interesele generale ale României, dar și să răspundă atacurilor îndreptate împotriva României și în acelaș timp să corecteze orice impresii incorecte pe care Americanii l-ar primi din alte surse. „In numeroasele ocaziuni când am luat contact cu diferiți români de frunte am găsit că dânșii au oroare de tot ce miroase a propagandă. Eu însumi și mulți alți americani, împărtășim 100 de procente vederile lor asupra propagandei ca atare. Dar cred că este o clară distincțiune între propagandă și răspândirea de informațiuni acuzate, mai ales când există o lipsă de informațiune generală or prezența de false informațiuni păgubitoare intereselor României. Răspândirea acestui fel de informațiuni nu e numai proprie dar și absolut necesară în vederea importanței de azi a opiniei publice mondiale. Sunt sigur că reprezentanții României în Statele Unite realizează aceasta pe deplin și utilizează la maximum mijloacele ce le au la dispoziție“. Dintre românii americani, colaboratori ai insilituțiunii sărbătorite, vorbesc d-na : loan L. Spornic, președintele Consiliului de Sciție al ziarului „America“, Vasle Lepădatu și Paiul D. Tomi, foști președinți ai Uniunii Ligei, D. R. Pasca, veteranii Ion Șufamă și loan C. Hoza, d-ra Groza, d-na Ida Van, I. Florii, etc. cu toții evidențiind aportul național-patriotic pentru asanarea cauzelor românești------------xox---------- Bugetul Poloniei Varșovia, 31 (Rador). Astăzi se va depune în Dietă proectul bugetului Poloniei pe exercițiul financiar 1932—33. Proectul prevede 2.452.383.400 zloți la cheltueli și 2.375.015.800 la venituri. Deficitul de 77 milioane zloți va fi acoperit din rezervele Tezaurului. Este însă posibil ca acest deficit să fie redus la minimum sau chiar să dispară cu totul, grație reorganizării administrației și reducerea sumelor afectate plății datoriilor, in cazul când s’ar prelungi moratoriul Hoover, BOXUL de Al. Lascarev-S Moldovanu „ Știu că ar fi pe placul multora scriind aceste rânduri despre box, dar îmi dau seama că orice scris al oricui, nu poate, niciodată să întrunească Unanimități de aprobare. Pe de altă parte, știu că boxul ca și excesul de cinematograf, ca și barul automat, ca și dancingul, este și el unul din aspectele vieții postbelice, deci un fapt social, care, prin realitatea lui este respectabil. Mărturisesc că n’am asistat niciodată la una din așa zisele ,,gale“ de box. Din instinct, mă țineam departe de acest gen de exibiții. Distractivă nu putea fi priveliștea unor oameni cari se bat cu pumnii în cap, mutându-și fălcile din loc sau crăpându-și ochii, și nici sport nu putea fi o asemenea barbarie. Dar mai era și un argument de alt ordin — oroarea de șampionat. Azi, șampionatul a ajuns una din cele mai profunde pricini de detracare sufletească. Toate sunt privite prin lentila deformatoare a acestei molime sufletești. Cresc tinerii în această atmosferă aproape bolnăvicioasă, el ruinându-și puterile sufletești într-un joc ridicol, al nimicului. Echilibrul clasic între fizic și psihic este rupt, spune cel mai mare rău al societății omenești Primatul materiei asupra duhului își arată, în fiece zi, roadele lui nefaste. Scoaterea nivelului intelectual și cultural, — înăsprirea relațiilor între indivizi, — creșterea la maximum a răutății omenești, — desvoltarea până la refuz a egoismului ucigător de bunătate și iubire, — toate aceste lucruri de care ne iubim la tot pasul în cursul dăinuirei noastre, nu sunt, în foarte mare măsură, decât efectele întronării principiului fizic în viață, a dezechilibrării între forțele antagonice. Nu credem că exagerăm dacă afirmăm că chiar în raporturile mele mari, internaționale, se resimte influența stricătoare a acestui dezechilibru. Nu văzusem box , și nici nu voiam să văd întâmplările vieții însă, mă puseră intr’o zi în fața unui asemenea spectacol. E drept că nu era decât un film de cinematograf, — dar el a putut să-mi dea o impresie totală —și o confirmare integrală a credinței mele. Le arătam pe pânză etapele unei lupte intre doi muri campioni mondiali. In sală era mai mult o populație de copii, fiind un matineu duminical. Se urmărea, firește, educarea prin film. Copii fuseseră până atunci gălăgioși și exuberanți, așa cum le șade bine copiilor- Râsul e ca, și un termometru al dispoziției lor sufletești Când un copil nu mai râde, aceasta este semn că sufletul lui e umbrit de ceva rău, că și cum în preajma lui ar moș moli o miazmă diabolică. Copilul are o sensibilitate instinctivă. Pus în fața aspectelor vieții el reacționează cu veselie la cele bune, clare, morale, omenești, și cu iubită întunecare la cele nefirești, rele, imorale, neomenoase. Tribunalul copilăresc este cel mai fin și cel mai drept. Un cuvânt spus cu răutate de tată sau de mamă unul altuia, în prezența copilului este reținut de el cu o precizie uimitoare și-i lasă în suflet o dâră de întuneric ,uneori pentru toată viața. Am urmărit „gala“ de box cu sufletul străpezit și de uimire și de îndurerare. De uimire văzând de pe pânza cinematografică miile de spectatori cari lua parte cu bolnavă sete la această sălbatică priveliște. De îndurerare văzând sălbăticia în sine. Până atunci văzusem lucrurile numai prin imaginarea lor — acum aveam realitatea în fața ochilor. Mărturisesc că puține dați am rămas atât de afectați de mizeria existenței umane, ca în prezența acestei exhibbițiuni Lovituri barbare, încleștări de fiară is» bituri de canibali, contorsiuni de șacali flămânzi, furie de câine turbat, frecături de epileptici, — și mai presus de toate, o infectă degajare de degradantă animalitate. Vedeam ^sportul favorit al zilei, — și mă dumeream desăvârșit de legătura de cauzalitate dintre el și o mulțime de manifestări morbide din viața sufletească de azi. Dar îndurerarea mea este mai usturătoare privind efectul, de a dreptul ticălos, pe care spectacolul îl avea asupra sufletului copiilor din sală. Gălăgioși și văzâtori până atunci, copiii deveniră pe dată tăcuți și reflectivi, ca și cum ar fi simțit în jurul lor, respirarea otrăvită a unei mari dihănii ,nevăzute. Am urmărit etapele progresive ale dezastrosului atentat moral. Când loviturile erau mai brutale, auzeam respirări de milă în jurul meu, și chiar exclamații: „săracul!“, „vai de el“ și chiar condamnarea sa definitivă: „sălbatecul !" ' Când lupta înceta pentru câteva clipe, copilărimea rămânea tot gânditoare, uitând de râs și de gălăgie. Simțeam cum o forță ocultă, rea și mișchină, se furișează în lumea sufleteastă a copiilor și smulge de acolo lumina, floarea de preț a vârstei, darul pe cum Dumnezeu Pa dat celor mici și naivi .. . IW iîm Iar la sfârșit când elanul bestial al unuia din samipioni ajungând la un paroxism de nebunie, isbutește să doboare la pământ pe adversarul istovit, în loc de urale aprobatorii, copii răspunseră printr’o tăcere profundă. Tribunalul sufletului lor dădea spectacolului o totală dezaprobare. După câteva clipe de tăcere, mai înainte ca ei să-și reia putința unei noui înveseliri, se auziră și duioase cuvinte de milă pentru cel căzut, — ceea ce dovedea, per a contrario, dreptțeț ’ pentru învingător. Mi-am dat atunci seama că boxul, ca și jazzul nu sunt altăceva decât o invazie a întunerecului ’ african și australian în lumina europeană. Reacțiunea copiilor de la cinematograf, era o dovadă care nu putea fi infirmată prin nimic.. -----------xox-----—— | Programele». ___| Intre fruntașii grupării de sub șefia d-lui George Brătiau s-au ivit linele disensiuni cu privire la orientarea partidului și la modificarea radicală a programului cerută de unii ca o condiție esențială a menținerii și lărgirii cadrelor partidului. Șeful grupării lucrează la fixarea liniilor generale ale nouei orientări, însemnările unui trecător . . Cărțile „Cizit limbrul Sebastian“ roman de , Franz Werfel (Cultura Națională) Trebue să însemnăm de la început că, după zeci de volume de literatură românească pe care le-a oferit cititorilor săi editura „Cultura Națională“, această primă și selectă traducere nu însemnează nicidecum o capitulare. I s’a adus învinuirea aceasta, nedreaptă, credem. Și mai credem de asemenea că, dimpotrivă, gestul editurii are o semnificație. Una ce nu merită interpretări greșite. Pentru că nu e vorba de acele traduceri comerciale din care unii editori își creiază doar venituri, fără nici o altă grijă. Dovadă, a fost ales un roman admirabil, operă a unui scriitor autentic — nu numai „reputat"... Iar traducerea a fost încredințată unui scriitor de talent, nu unui tălmaci plătit cu zece bani pagina. „CAZUL JUDECĂTORULUI SEBASTIAN“ de Franz Werfel, este — în criza de public lectoricesc de care se tot vorbește astăzi — o încercare care-și asumă marele merit de a îndepărta gustul cititorilor de la scrierile nemeritoase. Acelea pe care i le impune o reclamă dezechilibrată. Noi, o mai spuneam și cu altă ocazie: astfel de opere esențiale ca substanță dar totdeodată verificate — și pe placul marelui public, când sunt traduse cu îngrijire cum e romanul lui Werfel în românește, sunt desigur în stare să țină piept concurenței nefaste a traducerilor de rând și să i schimbe —mai ales să schimbe— orientări dăunătoare gustului lecrtorilor. E un punct de vedere care, astăzi mai ales interesează. Subiectul e de senzație. — Adică ce place marelui public. Dar analiza introspectivă și investigația stărilor sufletești ale judecătorului Sebastian, e conformă — că expresie și mijloace — celei mai bune literaturi. — Adică ce convine și postulatelor artei scriitoricești. Nu vom povesti firește subiectul. Ar fi să răpim inutil textului atât de atrăgător la lectură, ineditul și savoarea, captivante. Vom spune numai că e vorba de un puternic proces de conștiință care se rezolvă tot atât de surprinzător cum se desfășură întreaga acțiune a romanului." Dacă — precum se zice — o însușire (deci"nu dacă o editare) a unor anumite romane e aceea că „nu le poți lăsa din mână până la sfârșit...", atunci o calitate în plus (și nu numai o însușire") a romanului „Cazul judecătorului Sebastian" este — pentru cititori — și aceasta. Deosebirea începe însă de la un mod lăuntric de introducere succesivă în subiect și de mijloace de expresie, care — zestre de la Dumnezeu sau talent — aparține ca o insignă distinctivă romancierului de față. Și e, aceasta, mica deosebire esențială.... CICERONE THEODORESCIJ