Neamul Românesc, martie 1933 (Anul 28, nr. 45-71)
1933-03-01 / nr. 45
ASul XXvi Nr. 45 NEAMUL ROMÂNESC ____________________ZIARUL PARTIDULUI NAȚIONALIST-DEMOCRAT DIRECTOR POLITIC N. IORGA REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA BUCUREȘTI (I) Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) Telefon 3Ü2 SO 2 LEI Mlercnrl | Martie 1833 P I 18 ț*ră Pe un an, 600 fcet > Pe »ase tent, 100 te« ABQNAMANT1 : Pentru autorttătți și testit :Hani. IQQQ ței In străinătate: Pe un an, 1800 Lei t Perase tunt. 600 le, I DIRECTOR N. GEORGESCU INTERNE / * Trăim în frigurile endemice, prelungite de astă dată trei luni, pe care le dă în România, redactarea budgetului. D. ministru al finanțelor mărturisește că a ajuns la limita așteptărilor. Pretinde colegilor să accepte și altfel decât în teorie, politica economiilor cu orice preț, politica echilibrărilor cu orice sacrificiu. Aplicarea acestei linii de guvernământ, nu e însă prea ușoară. Nu e destul să vrei să tai, ca minunea echilibrului să se opereze ca sub o formulă magică. Reducerile sunt adeseori, imposibile, și in multe cazuri, provoacă adevărate nenorociri. Nu poți lăsa spitalele, și acum lipsite de o parte a strictului necesar, în ruină, fără medicamente și fără hrana mizerabilă a bolnavilor. Nu e de jucat cu apărarea națională, sau cu mijloacele de comunicație, veritabile artere ale unui organism social. Curbele aplicate salariilor, au ajuns să le înjumătățească și au totdeauna, triste rezultate de ordin moral. Lipsit de posibilitățile minime ale traiului, slujbașul nu are decât două mijloacele ca să-și poată duce o existență penibilă sau să apeleze la beneficii lăturalnice, într’o mă■sură care presupune exploatarea directă a calităței și a semnăturei lui, sau să-și caute aiurea, — dar unde ? — câștigul care să-i acopere cea ce-i zmulge aproape în fiecare an, autoritatea superioară. Politica de economii și de impozite, se sprijină pe o metodă clasică și nefericită. Cele dintâi, dezorganizează aparatul public. Ultimele, ruinează pe contribuabil, reducândul la un sclav al fiscului, pentru care muncește, își riscă averea și se zbate ca un nebun, ca la urma urmelor să constate că nu i-a mai rămas decât nădejdile risipite. Căci după o cercetare deosebit de riguroasă, impunerile lovesc intens nu numai un venit precar și adesea nerealizat, dar însuși capitalul particularului. " Se va spune că nu ajung criticile, și că statului îi trebuesc venituri. De unde pot fi prinse, dacă nu din dări noi, și din tăeri mereu înainte ? Totuși există și alte soluții. Una, monopolul alcoolului, cu legea votată de noi, oferă Statului un venit de un miliard lei pe an. Ea se aplică insă numai în Muntenia, Oltenia, și Dobrogea, foarte puțin in Basarabia. In Ardeal, spirtul negru continuă să se fabrice, și să se vândă aproape in libertate. In Bucovina și Moldova aceeași stare de lucruri. Nimeni nu reacționează, împotriva fabricanților mari și mici, clandestini și atotputernici... O aplicare, foarte severă, a legei monopolului, ar intrei beneficiul ei,cu siguranță. Visteria ar încasa un plus de 1M—a miliarde pe an. Se opun insă, cu îndârjire, forțele nefaste, forțele electorale. Potentații din județe, se tem de indignarea alegătorilor, chiar când sunt splrturi fără autorizație și contrabandiști de spirt scos de sub impunerea legală. Cazanul clandestin, a devenit de mult, o instituție sacrosanctă. E o impietate, dacă nu un sacrilegiu, să fie confiscat. Ce-ar zice badea cutare și devotatul clănțău electoral cutărică ? Statul pierde două miliarde pe an. Spirtul rămâne un domeniu in care nimeni nu are dreptul să dreseze procese de contravenție, fără ca să fie destituit a doua zi... Frauda e notorie și îndrăzneață. Calitatea ei regională, o pune la adăpost de represalii legale. O parte a Țărei, plătește alcoolul cu iooleilitrul. Unde electoralii sunt viziti atotputernici, onor publicul se alimentează mult mai eftin în interesantul lichid. Iar d. ministru Madgearu amenință cu demisia, pentru că după valul de impozite și de curbe ucigătoare, nu știe de unde să mai scoată 150 milioane... ...Dar mai sunt și alte miraculoase izvoare de venit. Le vom reaminti, celor cari nu sunt sclavii cluburilor, sau ai votanților aprovizionați din belșug, cu spirt negru și regionalist. .Viermele care roade Í Pus la vot, cu apel nominal, proectul de lege pentru reducerea salariilor funcționarilor publici, a stârnit mare vâlvă în lumea dăscălească, care a încercat de astă dată o dureroasă surpriză și o profundă decepție. Din 30 de învățători parlamentari, numai 3 au votat în contra proectului.Strigătul de desperare al președintelui asociației generale a învățătorilor, la discuția pe articole: „Învățători, din cameră, ce aveți de spus ?“ — va striga multă vreme în conștiințele utile dăscălești. Gestul de solidaritate al învățătorilor parlamentari, desvăluie de data aceasta pentru toți și cu prisosință, o îngrijorătoare stare de lucruri, care va trebui să dea mult de gândit dăscălimei, învățătorul parlamentar, care în consfătuirea asociației județene, a ținut fără să-i fi tras cineva de limbă următorul limbaj: „voiu susține cu toată căldura sufletului meu, dreptele cereri ale noastre, și voiu face apel și la ceilalți colegi parlamentari să se solidarizeze în susținerea acestor drepturi“, iar în Parlament a dat bir cu fugiții, nu mai poate fi tolerat pe viitor a mai face parte din asociația ale cărei interesează neghioabă, ca aceia că el este înțeles să le servească astfel. Oricât s’ar ascunde după es cualesul țărănimei, și țărănimea fiind contra salariaților, a fost obligat să voteze pentru proect!? Dar ca să meargă în mijlocul învățătorilor și să făgăduiască sprijinul său, tot obligat a fost ? Dar să mergem ceva mai departe in lumpa învățătorilor și să cercetăm cu toată obectivtatea. Câți din dascălii trimiși de cluburi în control, diferite consilii, comisiuni de examinare și diferite însărcinări, ar fi făcut altfel decât colegii lor parlamentari ? Și câți din dascălii grămădiți în celelalte partide, în opoziție azi, n’or face mâine la fel ? S’a convins cred și cel mai îndărătnic dintre învățători, că o grea criză sufletească apasă corpul învățătoresc și că aceia ce se numește asociația generală a învățătorilor nu este în fond decât o adunătură de profitori cu rândul, și de deficitari perpetui. S’a convins cred de asemenea că politicianismul este viermele care roade de multă vreme și cu multă putere de distrugere și ultimele legăminte ce au mai rămas tefere, ale unui corp ce nu mai poate reacționa decât numai pentru pâine, și nici atunci unii, abandonând pentru totdeauna înaltele comandamente morale ce trebuie să călăuzească viața de toate zilele ale unui corp cu așa de mare și frumos rol social! Asociația învățătorilor nu este doar atât de puternică cum ar vrea s’o arate conducătorii ei, pentru că-i lipsește chiagul sufletesc, acel suflet unitar care nu se formează decât printr’o ținută morală ireproșabilă a fiecărui dascăl în parte... Păcatul inițial este evident! Din grupuri de învățători ce se mâncau între ele de la politică, actualul președinte al asociației generale a înjghebat cu grabă asociațiuni județene, de multe ori recurgându-se la compromisuri, comitete de conducere din reprezentanții tuturor partidelor, în frunte cu un învățător inofensiv, sub care luptele între ei puteau continua în largul lor, pentru a putea convinge învățătorimea din asociație de superioritatea vederilor lor politice și, dacă se poate, să ducă cât o putea pe tavă, plocon, acelora de la cari așteptau blidul de linte. Iar când asociația avea de luat vreo hotărîre, aceia ce hotărau reprezentanții (Continuare în pagina II-a) -— -----xox----------Conferințele Ateneului „Prof. N. Iorga“ Astă seară la ora 9 are loc în amfiteatrul Fundației Universitare .Carol I“. a XI-a conferință din ciclul anului 1932—1953, organizat de ateneul „Profesor N. Iorga’1. D. prof. Han! Bulfinski va vorbi despre : „România sub cei trei Regi, văzută de prof. N. Iorga”. Biletele la agenția teatrală ..Dan”, calea Victoriei nr. 47, la biroul de voiaj A. R. P. R, piața Palatului Regal și, în seara conferinței la casa fundației Carol I. Autorii morali ț mi ® 1tr^-deplorabilel? scene de la București, Cluj și Iași, sunt responsabili, deși legea nu-i poate atinge și deși au o conștiință care să-i mustre, și aceia pe care oricine are memorie și poate să judece trebuie să-i arăte ca autorii morali, și năcăjită, fără învățătura școlii și fără educația vieții publice, aude strigătele care vin din mijlocul acelora cari, oameni politici și intelectuali, s'au împărtășit de situații cu mult mai fericite. ‘ H ? < Ea aude și crede- Și, odată ce crede, ea nu face același lucru ca intelectualul" și politicianul care uită adesea peste cîteva zile articolul pe care l-a scris, discursul pe care l-a ținut, gestul pe care l-a făcut. Ea preface în acțiune credința ei. Dar această credință e că o întreagă clasă dominantă fură și petrece. Acusările se complecteaza de la o tabără la alta, și ele alcătuiesc un formidabil rechizitoriu, care duce la revolta. .Cînd Clujul Bollilor a urlat ura lui un an de zile și mai bine, cînd cutare, amestecat in orice otrăvire a spiritului public, anunța zilnic revoluția care trebue să fie cînd Fortii și Ternii ridică împotriva Statului pe înșiși servitorii lui, ce vreți să facă Bogății sau cum li mai zice șefilor ridicării din ateliere ? . Numai cît aceștia vor face pușcărie, iar ceilalți vor ocupa catedre și locuri pe banca ministeriala..* F. IORGA Mitoiul lui Isok H Im la Mu t s’a oferit la Sorbona, un volum omagial cu colaborările somităților franceze Sâmbătă, 25 Februarie a. c., la orele 5 d. a., a urmat la Sorbonna, în Amfiteatrul Descartes, o mare festivitate științifică. După ultima sa prelegere, d. profesor N. Iorga a fost călduros sărbătorit de un mare grup de savanți istorici ai Franței. I s-a oferit un volum omagial „Métanges Nicolae Iorga" cuprinzând 57 articole și memorii oferite marelui istoric român de amicii săi francezi. Comitetul de moare cuprinde pe d-nil_Charlotte, Rectorul Universității din Paris, ca prezident de onoare, pe d. Charles Diehl, membru al Institutului ca prezident activ, d. Ch. Bémont, membru al Institutului, și F. Lot membru al Institutului, vice-prezident, și pe d. dictor Ianculescu, subdirector al Școalei Române din Franța, secretar. Solemnitatea a avut o deosebită amploare. D. profesor N. Iorga a fost călduros elogiat pentru remarcabila sa operă științifică. Vom da pe larg, darea de seamă a acestei sărbătoriri, care înalță știința noastră și ridică și mai mult prestigiul României. * Textul Statutului Micii Înțelegeri Articolul 1. Un Consiliu Permarnent al Statelor Micei Ințelegeri, compus din Miniștrii Afacerilor Streine a celor trei Țări respective, sau de Delegați speciali, numiți în acest scop, este constituit ca organ director al politicei comune a grupului celor trei. State. Hotărîrile Consiliului Permanent vor fi luate cu unanimitate. Articolul 2. Consiliul Permanent în afară de raporturile sale regulate pe cale diplomatică, se întrunește in mod obligatoriu cel puțin de trei ori pe an. Articolul 5. Președintele Consiliului Permanent este Ministrul Afacerilor Streine al Statului unde se ține întrunirea obligatorie anuală. Articolul 4. In toate chestiunile cari sunt discutate precum și în toate deciziuniile cari sunt luate, fie în ce privește raporturile Statelor Micei înțelegeri între ele, fie în ceea ce privește raporturile lor cu terții, principiul egalității absolute a celor trei State a, Micei înțelegeri este respectat în mod riguros. Articolul 5. Conform nevoilor situat ruinei, Consiliul Permanent poate să hotărască ca într’o chestiune determinată reprezentațiunea sau apărarea punctului de vedere a Statelor Micei înțelegeri să fie încredințată unui singur Delegat, sau Delegațiunei unui singur Stat. Articolul 6. Orice Tratat politic al fiecăruia din Statele Micei Integeri, orice act unilateral schimbând situațiunea politică actuală a unuia din Statele Micei înțelegeri față de un Stat terț, precum și orice acord economic care are consecințe politice importante, va cere de aci înainte consimțământul unanim al Micei înțelegeri. Tratatele politice actuale ale ficăruia din Statele Micei înțelegeri cu Statele terțe vor fi, în mod progresiv și pe cât posibil, unificate. Articolul 1. Un Consiliu Economic al Statelor Micei înțelegeri pentru coordonarea progresivă a intereselor economice a celor trei State, fie între ele, fie în raporturile lor cu Statele terțe, este constituit. 171 Articolul 8. Consiliul Permanent are facultatea de a crea alte organe.Stabile sau temporares . Articolul 9. Un Secretariat al Consiliului Permanent este creat, sediul său este stabilit totdeauna pentru un an in capitala Președintelui de exercițiu al Consiliului Permanent. O secțiune a Secretariatului va funcționa în mod permanent la sediul Societății Națiunilor la Geneva, — rar Articolul 10. Politica comună a Consiliului Permanent trebue sa fie inspirată de principiile generale conținute azi toate marile acte internaționale ale politicei de după război, i Articolul 11. Convențiunile de alianță între România și Cehoslovacia, din 25 Aprilie 1929, între România și Jugoslavia, din 7 Iunie 1921, și între Cehoslovacia, și Jugoslavia din *[ August 1922, cari sunt complectate prin dispozițiunile prezentului Pact, precum și Actul General de Consiliațiune, Arbitraj și Regulament Judiiiar, semnat de către cele trei State ale Micei înțelegeri la Belgrad la 21 Mai 1929, sunt foinoite pentru un timp nelimitat. Articolul 12. Prezentul Pact va fi ratificat și schimbul de ratificări va avea loc la Praga, cel mai târziu cu ocaziunea celei mai apropiate reuniuni anuale obligatorii. El va intra în vigoare în ziua schimbului de ratificări. Bugetul Franței Paris, 26. (Rador). — Camera a sfârșit, în cursul ședinței de noapte, examinarea în a doua citire a proectului financiar, în forma în care fusese amendat de către Senat. S-a hotărît introducerea, pentru anul 1933, a unui impozit progresiv și excepțional asupra salariilor funcționarilor de stat, cu un salar de peste 15.000 franci anual. Funcționarii cari vor fi suferit o curbă de cel puțin 10% vor fi scutiți de acest impozit. Impozitul este de 2 până la 8 la sută, cu scutirea salariului minim, fixat la 15.000 franci. De asemenea va fi supus unui asemenea impozit și indemnizația parlamentarilor, cărora li se va aplica impozitul asupra indemnizațiilor brute, fără scăderi. Proectul impozitului pe salarii a fost adoptat cu 387 voturi contra 207, după o intervenție a d-lui Daladier, care a pus chestiunea de încredere. De asemenea a fost adoptată și reducerea creditelor militare, pe care Senatul o respinsese. In urma acestui vot Camera rămâne în desacord cu Senatul atât în privința impozitului asupra salariilor cât și cu privire la reducerea creditelor militare. [mirai Unii graselor in Uniri ZIUA | Sâmbătă la ora 4 d. a. s’a întrunit in sala mare de ședințe a municipiului, al VIII-lea congres al Uniunii orașelor din România, prezidat de ă. D. I. Dobrescu, primarul general al Capitalei. La acest congres au asistat reprezentanții tuturor orașelor din România. CUVÂNTAREA D-LUI DEM. I. DOBRESCU Deschizând congresul d. Dem. I. Dobrescu arată că de închegarea uniunii orașelor din România depinde însăși civilizația țării. D-sa socotește indispensabilă autonomia administrativă și financiară a primăriilor și stabilitatea consiliilor comunale. Exagerările centralismului, — spune d-sa, — constituesc un mare pericol social. Numai autonomia comunală, a produs și menține civilizația politică și a moralei sociale. Uniunea orașelor are marele rol, de a pune bazele, unei politici orășenești, pentru a nu se pierde echilibrul între sat și oraș. Numai țările cu sate tari și cu orașe mari, pot să se bucure de toate binefacerile unei adevărate civilizațiuni. In sprijinul modernizării acestora s’a creat și la noi încă de anul trecut „Institutul urbanist“." Trebue să convingem opinia publică că viitorul țărei românești stă nu numai in tăria satelor, dar și în civilizația orașelor sale — a încheiat d-sa. Intrându-se în ordinea de zi s’a discutat după citirea rapoartelor asupra: controlului, obligațiilor, moravurilor și stabilității consililor comunale, asupra reglementării șomajului, problema școlilor, a asistenții, a poliției administrative și comunale, despre comunele suburbane și funcționarii comunali. ZIUA ZI Duminică dimineața au continuat lucrările congresului sub președinția d-lui Botioc, care citește raportul pe 1931—32 și propune alegerea noului comitet al Uniunii. D. D. I. NICULESCU, ajutor de primar al Municipiului face o amplă expunere asupra finanțelor comunale, cerând ca statul să lase veniturile comunale comunelor. D-sa socotește că reorganizarea finanțelor comunale nu se poate face decât prin această măsură și pe revenirea la liberă percepere. Au mai făcut apoi expuneri d-nn: Mihail Văgăunescu (Bacău), Botioc (Arad), I. Pele (Oradea), Sibirsky (Chișinău) și Andriescu (Botoșani). MM EXTERNE La 5 Martie au loc alegerile în Germania. Se va pronunța cu această ocazie întreg poporul german asupra drumurilor de urmat ce aoi înainte. Cancelarul Hitler, al cărui program se cunoaște acum în detaliu atât asupra politicii interne cât și a politicei sale externe, are să dea lupta deschis. Campania electorală care se desfășoară cu inevitabile ciocniri sângeroase păstrează conturul atitudinilor dârze, pe care numai oamenii cari știu ce au, ce pot și ce vor le pot avea. „Vrem excluderea marxismului din viața Germaniei“ declară von Papen, și ca un ecou răbufnesc cu furie gloanțele comuniștilor amenințați în opera lor distructivă .Dar nu numai această formă o îmbracă opoziția germană. Este trădată lupta dintre două clase mai ales prin declarațiunile prelatului Kaas, președintele partidului centrului, care a declarat că Istoria Germaniei nu a început în Noembrie 1918 și nici nu s-a sfârșit la 30 Ianuarie 1933.. Hitler este un bun propagandist și un mare idealist, a declarat oratorul, dar de aici până la rangul unui conducător de stat cu calitățile unui Bismarck este o distanță foarte mare. De altfel încă un punct din programul lui Hitler a fost lămurit zilele acestea cu ocaziunea interviewului acordat reprezentantului lui „Associated Press“ când cu privire la datoriile de război a declarat că acestea trebuesc plătite în orice caz. D-sa a avut totdeauna acelaș punct de vedere în această chestiune și îl are și astăzi. Insă n’a lăsat să plutească nici o îndoială asupra faptului că chestiunea plății datoriilor nu este o chestie de voință, ci una de putință, și că în primul rând un debitor, de la care are cineva de primit bani, nu trebue sa fie în prealabil nimicit prin măsuri politice sau economice. Evenimentul la ordinea zilei este însă războiul chino-japonez. Nu este de glumit cu dislocările de mase pe care le provoacă acest război, și cu atât mai mult, cu cât, după cum am mai spus cu toată unanimitatea de la Geneva, lucrăturile de culise sunt începute încă de mult, volritari. Domnule președinte, domnilor deputați, dacă am luat cuvântul la discuțiunea generală a acestei legi, vă mărturisesc că nu am făcut-o dintr’un motiv de interes personal, pentru că in județul meu nu se desființează nici o judecătorie. Am ținut insă, a lua cuvântul numai pentru a vă arăta că, pe zi ce trece dv. perseverați în greșeala pe care ați făcut-o și în guvernarea trecută, de a nu voi cu nici un chip să faceți economii la diferitele departamente, aducând cu modul acesta, ușurări pentru masa mare a contribuabililor, pătura țărănească, pe care afirmați mereu că o reprezentați. Veniți încontinuu cu înmulțirea numărului funcționarilor și, în speță, a magistraților. Domnilor deputați, partidul național-țărănesc a venit prima oară la putere ca un partid de massă. Venirea sa a fost atunci așteptată de tot norodul ■— să nu contestăm lucrul acesta — în special pătura țărănească având ferma convingere că numai dv. erați indicați să faceți acele mari degrevări în bugetul țării, să comprimați cheltuelile și să aduceți ușurări pe toată linia. La prima guvernare, după cum am spus adineaori, ați făcut o greșeală.... HARALAMB ȘERBANESCU : Și când erați prefect la noi ? D. M. I. GHEORGHIU: Da, am fost prefect și-mi pare bine că pe banca ministerială se află d. ministru Ioanițescu ca să apelez la memoria d-sale să-și aducă aminte de raportul pe care l-am făcut eu în privința reducerii numărului funcționarilor polițienești. Prima dată, când au venit la putere, în 1928, fiind prefect, am dat ordin — fără ca să am instrucțiuni de la centru — pentru suprimarea tuturor secretarilor și casierilor comunali de la comuni, pentru ca din două posturi să se facă numai unul, iar dintre gardiști să se suprime, până la un sfert din câți erau. Am venit la ministerul de interne; subsecretar de stat era d. Ioanițescu, conducând poliția și siguranța. I-am dat raportul, prin care arătam că in orașul Cahul am găsit 70 de gardiști, 5 comisari, 7 subcomisari, un aparat polițienesc suficient pentru o capitală de județ de cel puțin 60.000 locuitori, iar nu pentru un oraș, cum era Cahul cu 15.000 locuitori. Prin acel raport, având in vedere formarea bugetului pe 1929, rugam să se facă mari economii la personal, între altele numărul gardiștilor să fie redus la 30. Domnul Ioanițescu m’a felicitat. In cabinetul d-sale se mai afla și prefectul poliției din Galați, care auzind de raportul meu adresându-i-se îi spunea: domnule ministru, dați-mi mie, am nevoie de încă cinci circumscripții de atâția comisari, de atâția gardiști etc. Când am văzut că pe de o parte eu cer desființarea atâtor posturi, ca să fac economie, iar pe de altă parte, vine un alt coleg să le ceară pentru județul lui, deci, nu se realiza nici o economie, am pus raportul in buzunar și am plecat. Pentru că m’ați provocat, am căutat să vă dau acest exemplu să vă lămuresc asupra concepțiilor mele și de modul cum m’am comportat ca prefect in guvernarea dv. din 1929. D. D. R. IOANIȚESCU, ministrul muncii, sănătății și ocrotirilor sociale. Este exactă numai prima parte că ai cerut reduceri, dar în ce privește partea a doua, că celălalt prefect de la Galați, a cerut înființări, nu este exact. D. M. I. GHEORGHIU: Aduceți - vă bine aminte, dacă nu era un prefect care cerea înființarea de noui circumscripții ? D. D. R. IOANIȚESCU, ministrul muncii, sănătății și ocrotirilor sociale. Dar se compară Calculul cu Galații? 1 D. M. I. GHEORGHIU: Eu vorbesc in principiu. Când veneam și vă puneam la dispoziție reducerea unui număr important de funcționari și vedeam că alt prefect cerea înființări de posturi, atunci mi-am zis: ce se va întâmpla? Vor pleca de la mine, dar nu pentru a se face economii. Nu înțelegeam ca prin economiile, pe care le făceam in județul meu, să înleznesc altor prefecți înființări de posturi, când și așa erau prea multe în toate județele. V’am dat această explicație pentru că m’ați provocat.. Prin urmare politica pe care dv. și credeți-mi că nu vă spun cu răutate, căci am fost alături de dv., am cunoscut programul și am fost convins mai mult ca dv. de programul care v’a călăuzit pe vremuri în opoziție și vă călăuzește poate și azi pe o parte din dv., trebuia să reduceți bugetul de la 40 miliarde la 25 miliarde și puteați să faceți aceasta, eraui cei mai indicați, căci nu ați venit la putere sprijiniți pe cadrul funcționăresc, ci pe masele mari. Ați făcut încadrări, însă pe sprânceană și dacă ținem seama de cei încadrați in serviciul auxiliar și de funcționarii pensionați, erau doi funcționari la un post. Ce cereau massele ? Degrevări, ușurări pe toată linia. Ori ce s’a întâmplat ? In loc să veniți cu comprimări la cheltueli, ați venit din prima zi, la bugetul din 1929, cu măriri de impozite, zecimi la impozitul agricol, la clădiri, la comercial, etc. Viața economică în loc să meargă crescând, a suferit acel cataclism tradus pentru plugari, in scăderea dela 6 lei la 1,50 a prețului kgr. de orz. Prin urmare, am ținut să vă atrag atențiunea fiind convins că și astăzi se găsesc printre dv. foarte mulți de bună credință, cari vor să meargă pe un drum sănătos și doresc, de pe urma guvernării actuale, să rămână ceva: massele să rămână cu credința că într’adevăr sunteți exponenții țărănimii. Dv. și astăzi mai faceți impresia că perseverați în greșelile făcute la 1928—1931, pentru că nimeni nu concepe un surplus de funcționari, față de marea massă, a funcționarilor, care există in țară. ÎNAINTE DE RĂZBOI Să ne gândim la ceea ce era Țara Românească înainte de război. Cred că nu exagerez când spun că pu La Camera Legea Itopium iurai. Discursul d-lui deputat M. Gheorghiu (Continuare în pag. II-a). xox-Manifestatie a nationaliștilor turci la Ankara Ankara, 26. (Rador).Un grup de 600 studenți au manifestat in fața biroului Companiei de Wagons-Lits din Istambul, spărgând geamurile. Cauza acestei manifestații este concedierea de către companie a unui funcționar, care ar fi vorbit în limba turcă.