Neamul Românesc, noiembrie 1934 (Anul 29, nr. 234-257)
1934-11-01 / nr. 234
Anul XXIX Nr. 234 raia poștală plătită în numerar «mf. «probă«! Oh. G Ie P. T. T. Mo. 155038/931 ___REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA —Joi î Noembrie uppy-hdr Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) 2 Lei 1 Ia <arăî Pe an’ 600 lei. Pe șase luni 300 lei h. georgescu M. IORGA BUCUREȘTI (I) ^ ABONAMENTE Pentru autorrtfăți și instituțiual 1000 U* Telefon 3,70.88 lei străinătate. Pe un an, 1200 tei; pe șase luni, 600 tei In curând: Isisul unei lente, 1000 si de M. JORGM Alegerile, se eea Cunoaștem supremul argument al demagogiei. Ea se impune Coroanei, sau încearcă să se impună, pe baza „rezultatelor alegerilor". Dacă „Țara", analfabetă și ademenită, își arată încrederea către cutare fracțiune demagogică. — Regele n'are dreptul să-și desemneze sfetnicii. El trebue să asculte comandamentul bătăușilor, sentința superficială și ridicula, a minciuna, electorale. Suveranul rămâne un simplu instrument, care așteaptă să i se dicteze... Prerogativa Lui rămâne o iluzie, cu satisfacția că ea ar fi constituțională... Dar cum se crează „curentele" la urne? Cum operează maeștrii sufragiului ignorant, naiv și universal ? O spune încă odată, Mareșalul Averescu: „Pentru ca alegătorii să dea indicațiuni demne de luni în serioasă considerațiune, este indispensabil ca ei să fie conștienți de importanța votului pe care-l dau,și să aibă cunoștințe limpezi ,și complecte, de modul cum treime să se achite de îndatoririle lor. Trebuie să aibă deci o serioasă și solidă pregătire intelectualii și sufleteasca. Unde capătă cetățeanul nostru această pregătire? La întrunirile publice ? Dar acestea au devenit, după cum se știe deja &e taitlu lumea, o uriașă oanemeniță a le »cemerm-i, având ca resort principal MINCIUNA FARA NICI O INFRANARE, așa cum o folosesc șarlatanii în bâlciuri. Dela asemenea întruniri, participanții pleacă nu numai cu totul nelămuriți, dar ce este mai grav, ei duc în mintea lor idei funeste, căci cu totul în opoziție cu interesele vitale, deși poate departale, ide țării, și deci și cu interesele permanente ale națiunii. Trebuie, părăsită, deci această metodă, căci, și dacă dă unele avantaje vremelnice politicienilor lipsiți de scrupule, în schimb ea este dăunătoare și prezentului, dar mai cu seamă, viitorului neamului". Sunt numai adevăruri dezolante, în recenta demascare a demagogiei. E o lipsă de respect, să impui Regelui, concluziile bâlciului electoral. O îndrăzneală, să pretinzi în numele țărei minute, ca Factorul Constituțional să fie la remarca șarlatanilor demagogi, simplu agent de execuție al aventurierilor electorali. Guverne de ordine, de sacrificiu, de creațiune, conduse de aleșii Neamului, nu extrase din prăfăria periferică, iată ce trebue României. România nu are nevoe de asociații exploatatoare, care, după ce au înșelat mulțimile, să comande Coroanei. Permanențele naționale, refuză neted, aventurile șarlatanilor politici. • mo Deli de Stat dl franța In toate cercurile politice, hotărrîrea premiului ministru al Franței, cf. Doumergue, de a propune ,,reforma Statului", a produs o impresie praf unidă. Bazată pe inecesități adânci și îndepărtate, reforma vine întru un ceas hotărâtor pentru restabilirea prestigiului țării, atât de des zdruncinat de luptele și conflictele cu așa zisa democrație slujită de spiritul mediocrității și a falsei suveranități electorale. Vântuil de rătăcire și desechilibru al demagogiei, a produs mai aleis în țara cu regim parlamentar și democratic, experimentat de multe decenii, cu o Constituție ajjilicată de mai bine de cincizeci de ani, aceleași concluizii întristătoare ca și în România. Darr reforma radicală și salvatoare pe care o ridică spreședintele consiliului de miniștri francez, întâmpină o rezistență din cele mai aprige din partea acelei democrații bazate pe spiritul coteriilor și partidelor frământate de interesul egoist care primează interesului permanent obștesc. Formulele răsunătoare au zăpăcit timp îndelungat conștiința publică ce se arată, atât de adesea ori, dezorientată prin exprimarea sufragiului universal, în Franța, ca și la noi. Demagogia votului și tirania mediocrității, prezintă astăzi pretutindeni aceleași primejdioase piedici, pe care numai un spirit chibzuit, o înțelepciune luminata și o mână sigură le poate înlătura. Proiectul primului ministru francez trebuie considerat ca un eveniment politic ale cărui repercusiuni se înfățișează consiiderabile in organizarea ordinei creatoare și consolidării morale ale Statului. Din apelul viguros adresat poporului francez se desprinde voința aceasta fermă de a nu da în lături, în fața valului reacționar și dezorganizator, și a salva prin cele mai potrivite mijloace, atât prestigiul Franței, cât și progresul ei pe căile civilizației pe care o reprezintă în chip atât de strălucit. Curajul ce se cere în clipele acestea hotărî toate pentru a duce luspta împotriva zbuciumului mediocrității politicianiste, va aduce izbânda dorită de întreaga opinie luminată a statelor europene. Suprema voința a președintelui de consiliu francez, ea impune să fie desăvârșită în această lumină călăuzitoare, căciialtfel tirania absurdă care merge până la năruirea intereselor vitale ale națiunii, își va continua opera de dezagregare c amenință atâtea State. O pildă vie, ca o făclie nestinsă trebuie să constituie evenimentul politic din Franța, ale cărei rezultate nu se pot ivi decât în consensul unanim al conștiințelor cu dragoste de neam, de pretutindeni. ^ Chirurgi români, aleși membri ai Asociației franceze de chirurgie D. dr. Petre T. Topa, medic primar și director al Spitalului de Chirurgie și Mecanoterapie al Asociației patronale din București, secretarul general al partidului naționalist-democrat, de sub conducerea d-lui prof. N. Iorga și d-nii Crîstide și Dimitriu, au fost aleși membrii ai „Asociației franceze de chirurgie". _____ iii I I niiBifwiii 11 ii ni mu 'I iii iiiiihii ipiiiim mi De ce va reuși imprumutul de înzestrare " „Acest îmipruim!Uit va reuși, deoarece <teipă o matură și prudentă chibzuință, tehnica tei, concusiunile lui și edinitatea lui, studiate cu atâta sârguimnță și grijă, constituesc pentru toți cei ce dețin o cât de mică făra cât de mare economie, plasamentull cel mai avantajos astăzi și tot atât de sigur pentru mâine. Acest împrumut v>a reuși, pentru că el este destinat, nu să acopere deficite, nu să satisfacă necesități de consum care se pierd și nu creiază, ci să organizeze baza de apărare teăiuratru și în afară a națiunei noastre. Așa fiind, orice român înțelegând scopul înalt al împrumutului, va aduce cu hotărâre și, cu satisfacțiune, contribuțiunea lui bănească, așa cum, la 1916, din acela? aate firânat și sublim patriotism, el și-a jertfit sângele său. Și nimeni nu mată va convinge că ostașul dela 1916, nu este patriotul cetățean dela 1934"“. „Viitorul" Mitiță Constantinescu _______smbsc crărior "de Stat la Ministerul de Finanțe Un interpret periculos de periculos interpret al ideilor partidului său este șugubățul moldovean de la Iași pe care bolilismul, de bovină zăpezeală, parcă ar fi, cu șeful în frunte, taurii cei mai autentici, buni de angajat pentru a corrida la Madrid, ar face imposibilul ca să-l poată goni dintr'o tovărășie unde, cu toată demisia „croaților", tot ei sînt de fapt stăpîni. . Fălcîndu-se a explica „Statul țerănesc", d. Costăchescu distruge de fapt toată bizara teorie a unei formațiuni care ar fi periculoasă dacă n'ar fi cu totul nerealisabilă. Căci, odată ce e votul universal, țara e de fapt a țeranilor. Ei pot să ocupe orice loc în ea. Un învățător care nu s'a interesat nici odată de catedra sa sătească și de învățămînt și a cărui fișă la Ministeriu are, dfoarr zece rînduri în cincisprezece ani, poate anunța că lui i se cuvine conducerea unei țeri dăruite de Dumnezeu cu o splendidă intelectualitate. Atunci ce se mai voiește pentru ea să ne „țerănim" cu toții ? Parvenitismul „țerănoilor" și falșilor țerăniști, se pare că nu ajunge ? Formula d-lui Costăchescu, un perfect piice sans rife vine la timp. Ea poate reuni toate sufragiile oamenilor cuminți din partide și din afară de ele. N. ICH6A Ce s’a făcut pentru arhivele noastre — Conferința ținută la Universitatea Radio în seara de 27 Octombrie, de d. prof. N. Iorga — Trecutul unei teri, parte integrantă din present, căci noi trăim prin „oamenii cari au fost“, in așezămintele lor, in bogăția adunată de dânșii prin munca lor, înconjurați de frumuseța pe care au realisat-o in monumente și alte opere de artă, ne hrănim cunoștințile din agonistta pe care ni-au lăsat-o și ne măngăiem, ne îndemnăm prin poesia rămasă dela dânșii, se cuprinde în cronici și istorii, dar și în scrisorile particulare pe care le uităm prin salvare sau le distrugem, și în actele publice, de multe feluri, de la un biet raport al celor ce s‘au petrecut într'un sat până la actele cele solemne, iscălite și pecetluite pentru afaceri importante sau mari evenimente politice de înalți demnitari și de Suverani. De mult încă ele s-au păstrat, în vederea împrejurărilor care se pot produce sau în legătură cu interese care dăinuiau, în arhive, ceia ce înseamnă ,,deposit de lucruri vechi", ba unele din aceste documente chiar în tesaurul unei țeri. Cu schimbările dese ale Domnilor noștri, cu lipsa de legături între unul și altul, la noi se vor fi păstrat foarte puține acte de stat în vremea mai veche. Oricum, nici o urmă nu și-a rămas de asemenea așezăminte, pe când orice localitate, cât de măruntă, din Italia poate să ne lăuimească din vremile cele mai îndepărtate asupra vieții ei in toate privințele, prin hârtii și acte de socoteli care ni s-au păstrat. Unele socoteli însă ca ale lui Gheorghe Ștefan, Domnul Moldovei la jumătatea secolului al XVll-lea, pe cari le-am tipărit în volumul V din studiile și documentele privitoare la istoria Românilor, arată că măcar la Vistierie era grija conservării unor însemnări, sigur că un Domn așa de înviirat ca Dimitrie Cantemir din Moldova va fi făcut o regulă în ce privește scrisorile și socotelile sale, pe care apoi le-a dus în Rusia exilului său, risipindu-se acolo. Primejdia era aceasta pe care am arătat-o dela început, în lipsa de legătură, de interese comune, de solidaritate între Domniile care se urmau. In felul acesta s'au adus cele mai mari pagube cunoștinții istoriei noastre. Doar când și când, dintr’o arhivă personală împrăștiată, dacă prindem câte o scrisoare cu caracter politic, cum e cașul, unic, al hârtiilor luate în pribegia lui prin Apus dela 1591 la 1594, de Domnul Moldoveanu Petru Șchiopul, faptului că Imperialii Austrieci între cari a murit la Bolzana (Bozen), în Tirol, au pus mâna pe tot ce a rămas deliu din sul, ni le-a conservat în întregime. Fanarioții m-au adus în această privință, prin spiritul lor îngrijit șironerație, cele mai mari servicii. Avem condica în care Vodă Constantin Mavrocordat punea să se însemne poruncile trimese dregătorilor săi, totdeauna în romînește — i-am făcut loc în volumul VI din aceiaș culegere a mea —, așa încât cunoaștem toate resorturile unei administrații la noi pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. Alți Domni, și anume în Muntenia, au făcut, îndată după aceasta și mai mult, anume au făcut condici de ordonanțe, pe care le lăsau după dînșii, nefiind vorba de acte politice și mai ales secrete. Răposatul V. A. Urechiă a tipărit această adevărată comoară. Registre de socoteli se păstrau la Iași, deși între însemnările lor puteau să fie unele neplăcute pentru Pani și cei din jurul lor. D. PROF. N. IORGA Primejdia risipirii arhivelor Arhive în toată forma, și nu colecții particulare ale Domnilor, cari le luau la plecarea lor din Scaun, ajungînd astfel a se risipi cu totul, le găsim în țerile noastre spre sfârșitul secolului acestuia, al XVII-lea. Astfel Constații Brâncoveanu făcea să i se copieze în registre și notele cheltuielilor reale din care se făcea ceia ce după moda turcească se chema un anatefter și unele porunci și hotărîri privitoare la dăjdiile aruncate asupra supușilor săi. Li-am făcut loc și unora și altora în acelaș volum. Și de X ^/Bi |U (Copii Eiiare in numărul de mâine) Măsuri bune, dar nerespectate Pentru o astfel de operă culturală eu luasem de altfel însumi printr’un articol din legea invățămîntului secundar, articol care n’a fost abrogat, dar care nu s’a aplicat, cum s’a făcut, de altfel, cu acela pe care continuu a-l judeca foarte folositor ,care scria pe orice profesor să facă un număr de care la altă școală decît a sa, ca să se îndemne astfel cei învechiți și fără lectură, cei cari se lasă furați de alte ocupații și-și neglijează catedra. Prevedeam că și în orice localitate din tot corpul didactic, de orice grad, de la rectorul de Universitate pînă la cel mai nou și mai modest institutor să se formeze un Consiliu cultural în suma căruia să fie în toate direcțiile, supraveghierea și îndemnul. Nu s’a făcut nimic în acest sens. S'ar mai putea face oriunde o societate a amicilor trecutului, ca aceia a amicilor Universității din Paris. Cum s’au întemeiat societăți de amiciție pentru țerile prietene, ba une ori și cu cele care n’au avut și nu pot să aibă o prietenie cu noi, de ce nu s’ar încerca și astfel de tovărășii? Numai în acest chip, cu oameni din partea locului, avînd cehii deschiși asupra ceia ce se petrece, se poate împiedeca pierderea unei informații fără care istoria noastră e condamnată să rămîie pentru totdeauna o înșirare cronologică de evenimente curat politice avînd un caracter central, pe cînd ea trebuie să cuprindă orice manifestație de viață oriunde și ori în ce proporții ea s’ar fi petrecut. Cum am rugat adesea pe ascultători miei la cursuri și conferințe să-mi trimeată spre consultare scrisori private din saltarele lor — și puțini m’au ascultat, a cît de puțini! —, tot așa rog pe acei ce mă ascultă în această seară să facă poliția nimicitorilor de arhhive și, cum găsesc la un magazin dovada jafului, să mă înștiințeze pentru a încerca să-l împiedec. Cum nu s’a făcut după votarea legii mele pentru Arhive statistice, pe care o ordonasem, e singura cale prin care s’ar putea împiedeca răul. Se a isipit Instlirtul If IIIÂII Sentimentul național, totdeauna dar mai cu seamă în actualele împrejurări interne și externe, precum , scopul împrumutului, comandă oricărui bun român, în limita mijloacelor lui, să considere ca onoare a figura printre subscriitori. , Pe lângă că se va face un bun plasament, sigur și rentabil, temeiuri suficiente pentru a determina subscrierea împrumutul prezintă beneficiile concurării la premii multe și cu drept cuvânt importante. Românii buni trăesc cu încredere in viitorul României, contribuirea lor la înzestrarea moșiei strămoșești asigură viitorul acesteia, ceia ce însemnează asigurarea propriului lor viitor, împlinind și din acest punct de vedere datoria lor către Patrie, continuă pilda faptelor patriotice ale străbunilor noștrii, D. ION SAVESCU de pe urma cărora se trăiește în România mai bine ca oriunde. Ion Săvescu Dir. Gen. al Bănceî EXTERNE — Populația turcă a sărbătorii și cu mare fast a II-a aniversare a republicei turcești. Cu acest prilej, Marea adunare națională turcă a ținut ședință solemnă, felicitând pe Gaziu. O strălucită revistă militară a încheiat serbările. Astăzi se deschide la Ankara, la ministerul de externe, conferința Consiliului permanent al Înțelegerii balcanice. Încă elecr, d. Titulescu a avut noi lungi întrevederi cu primul ministru turc, cu ministrul de externe Terețk Rușdy Bey, cu miniștrii justiției și internelor ai Turciei, dar cea mai importantă întrevedere a d-lui Tittlesett a fost cea avută cu Gaziul, și care a durat două ore. Această lungă conferință a președintelui, republicii turce cu d Tittlesett este cu atât mai importantă, cu cât ea țune în evidență interesul deosebit pe care-l atribue Gaziul, pactului balcanic și conferinței, care se deschide mâine. Toate ziarele pariziene de seară acordă o importanță excepțională consiliului de miniștri, care se va ține astăzi dimineață, sub președinția d-lui Doumergue. Chiar la descinderea ședinței, d. Harriot va pune în curent pe primul ministm cu rezoluțiile congresului radical-socialist din Nantes și-i va cere informațiuni suplimentare asupra planului său de reformă a statului. KsastraBH Din ziare și reviste AAAAA WNAi W WWWWWWWW f t Țicnea ia* * oameniioi* cinstiți „In ultimul număr al „României roui“, o pagină întreagă este rezervată unui trivial articol, intitulat: „Un țicnit, câțiva țicniți —trebuie internați sau sancționați!“. Pamfletul de o rară dar caracteristica murdărie, este purtat împotriva celor cari condamnă pe tributarii „Sicodei". Îndeosebi, împotriva d-lui profesor Nicolae Iorga, D. N. Iorga este numit „agent al Siguranței“, „apostol care scrie bucuros pentru onorar“ și, firește, „țicnit“ ! Nu vom comenta prea mult nerușinarea oficiosului d-lui Romulus Boilă. Să remarcăm numai că la urma urmei, este preferabil să fii chiar agent al Siguranței românești, decât al ocnașului Seletzky, și că onorariile „Skodei“ nu sunt în buzunarele sărace, dar cinstite, ale d-lui Nicolae Iorga, ci în acele obeze, ale celor dela conducerea „României Noui“. Și că, întradevăr, in psihologia unor anumiți profitori politici, se numește „ticnit“, cel care nu fura ! Atât“, „Țara Noastră" Căi*ți și Biblioteci pentru „Secuime** „...Adică pentru Românii înstrăinați din ținuturile secuiești, din județele Civic, Odorheiu și Trei Scaune, despre care sa putut spune că sunt „morminte de conștiințe românești". Cărți și biblioteci, dar firește și școli, biserici, și publicații de propagandă, ziare și reviste de trezire la viața românească a fraților pierduți și nereveniți însă, deși se găsesc azi liberi, sub cârmuirea lor proprie. Cărți și biblioteci — înțelegem — nu numai pentru ei, dar și pentru noi, mulți, cari noi cunoaștem starea lor. E de mirare și drept e că orice lămurire ori explicare nu ne micșorează vina, dar fapt e că a lipsit preocuparea de această gravă și însemnată chestiune de interes național și trebuie s'o recunoaștem, atât de-a dreapta, cât și de-a stânga Carpaților. Și ce ne-ar folosi acum învinuirea, părerea de rău ori ,,plângerea la ziduri ?“ Numai cunoașterea, Jzdărirea, consensul și isprava românească, lucrul, repede și bine ! Căci întârzierea e primejdioasă, iar boala grea și starea jalnică. Astăzi, în 1934, în cele 3 județe, funcționarii minoritari, sunt 90% și mulți nu cunosc limba statului ; astăzi, din ele 106 comune ale 1. Trei Scaune, în 78 Românii nu-și cunosc limba; astăzi încă se citește Sf. Evanghelie în ungurește, în sate de Români ortodoxi; astăzi se transcriu încă în limba maghiară nume neaoșe de Români, cari nu se recunosc. Acolo, propaganda minoritară, prin școală și biserică, e puternică și-ar fi îndreptățită pentru ai lor, minoritaici, dar nu pentru înstrăinații noștri. Iar noi nu punem stavilă, ci dimpotrivă la dăm apa la moară, căci n avem școli, nici biserici, nici elemente pregătite, ori mijloace materiale, n'avem cărți și biblioteci, nici foi de propagandă — așa cu dreptuleare d. A. Iorga, când afirmă că acolo „Românii continuă a se înstrăina“. Iată deci pentru ce d-l N. Iorga a așezat în programul de acui Ditute al Ligii Culturale, încă de acum trei ani, această chestiune a Românilor secuizați“. , „Gazeta Cărților" D. Milioara-Râmnic î» [entifelat fii lui Mihina Parastasul pentru Zulnia Iorga și George Iorga Ploești. 28. — O pioasă ceremonie s’a desfășurat Duminică dimineața la mănăstirea „Zamfira“ din județul nostru. S’a oficiat un parastas cu prilejul împlinirii a șase luni de la moartea d-nei Zuliina Iorga, mama d-lui prof. N. Iorga și parastase pentru Gheorghe Iorga și Adriana Iorga, fratele și fiica marelui cărturar. ASITENȚA Ceremonia a avut loc în prezența membrilor familiei, a prietenilor și cunoscuților ilustrului nostru savant. Se aflau de față : d. prof. N. Iorga cu d-na și d-rele, d-na Maria Gh. Iorga, d. locot.-colonel Chiirescu cu d-na, d-na Lucia Bogdan Seihten ; din București au luat parte d. prof. universitar Nae A. Constantinescu, d. prof. Remus Caracaș, d-na și d. Ilie Al. Ardeleanu, secretarul „Ligii culturale“, d. Vasile Pană Buescu cu d-na, d. Dumitru Dincă, d. N. Stroilă, ed. Din Ploești d-na și d. prof. Dem. Munteanu-Râmnic, fost subsecretar de stat la interne, d. Ștefan D. Moțoi fost primar al municipiului, din Văleni, d-na și d. loan Constantinescu-Delabaia, d-ra Victoria Dima, directoarea școalei de misionare „Regina Maria“ împreună cu elevele școalei, revizor școlar Const. Al. Popescu, etc. SLUJBA RELIGIOASA Slujba religioasă a fost oficiată de preotul Atanase Negoiță asistat de un sobor de maici, care a dat răspunsurile liturgice. După oficierea serviciului religios din mănăstire, asistența a ieșit afară in curte lângă mormintele Zulniei Iorga și fiului ei Gheorghe, aflate în vecinătatea clădirii bisericii. Aci s-a oficiat un parastas pentru odihna sufletelor defuncților Zulnia, Gheorghe și Adriana N. Iorga. La ora 12 jum. solemnitatea a luat sfârșit. ■------—— Importanta copoii rămâi de chirurg e In Zilele de 5—5 Noembrie cor., se va ține în amfiteatrul facultății de medicină din București, congesul societății române de chirurgie. M. 8. Regele, în dorința de a sprijini cultura țării, a acordat acestui congres științific, înaltul Său patronaj. Președinte activ al congresului va fi d. prof. dr. Bălăcescu, decanul facultății de medicină. Cu ocaziunea acestui congres se vor pune, la București, bazele federației de chirurgie a țărilor din Mica înțelegere și a țărilor vecine.