Neamul Românesc, februarie 1940 (Anul 35, nr. 25-48)

1940-02-01 / nr. 25

I ■ 9 9 9 I 9 9 9 9 IN EDITURA AȘEZĂMÂNTULUI TIPOGRAFIC MTI 1 ^ din Valenii­ d­e-Munte Au apărut următoarele lucrări de Rt. JORG M: Calendarul istoric pentru Români pe anul 1939, cu foi zilnice, ilustrat cu 365 de vederi și lămuriri istorice . Lei 50 — Cuget Clar (Noul „Sămănător“), colecția anul I. • . . . « 180 — » M »» ♦ [UNK] *» II. • • • • «, 180 Istoria Românilor, vol. I, partea l-aii Strămoșii. • • • • * w 150 — „ „ „ „ „ II-a: Sigiliul Romei. .. M 150 — „ „ „ II: Oamenii pământului . . • • • „ 150 — ii și H III: Ctitorii. »•••••••*••• și 180 ~ I, ,, și IV: Cavalerii. ••••*•••••• ,, 260 „ y, yy­pI Vitejii...........................................„ 250 — „ „ „ VI: Monarhii................................. * 300 — „ „ „ VII: Reformatorii............... *. 200 — „ „ „ VIII: Revoluționarii.............. „ 250 — „ „ M IX: Unificatorii........................ „ 250 —■ n­­ii .» -X: întregitorii. .......... „ 300 ” Istoria Lumii, pentru cl. II-a secundară (476-1648) . . . „ 60 — Istoria Românilor, pentru cl. IV-a și a VIII-a secundară „ 140 — istoria lui Mihai Viteazul, vol. I șilI........................... 120 — istoria literaturii românești, partea IlI-a................... . . „ 120 — Doi ani de restaurație. „ 35 — Grecia de azi....................••••••••••••................ „ 70 — O viață de om vol. I, II și III •••••••••••... • „ 240 — O altă istorie contemporană. ....................•••••••• * 50 — Poporul italian...................................... ... ... ... . „ 60 — Supt trei regi .............................................. Trei piese simple pentru oameni modești............................ 50 — Un student în străinătate: Artemie Anderco....... „ 40 — La place des Roumains dans l’Histoire Universele, III. Epoque contemporaine........................................... Adevăr și greșeală în scrierea Istoriei (lecție de deschi­dere la Universitatea din București)...............................„ 10 — Lupta mea contra prostiei (coferință la Liga Culturală) „ 10 — O școală nouă istorică (conferință la Liga Culturală) „ 10 — Vechea artă religioasă la România.............••••••• „ 40 — Ce avem de învățat de la cultura italiană. . ....... „ 15 — Acum patruzeci de ani (versuri). .......................................... 25 — Originalitatea lui Dimitrie Cantemir................................... 10 — Acte românești privitoare la istoria marelui războiu. . „ 20 — Răzbunarea pământului, tragedie antică în 3 acte, pentru teatru în aer liber................. „ 40 — Zbor și Cuib, comedie în trei acte ................................ „ 30 — Se pot cere, RAMBURS, printr’o carte poștală. Se primesc comenzi și în București Str. Dr. Lueger No. 9 telef. 3.03-09. „ 120 — Regimul fiscal al fabricilor­­ VSA/VVVVVVSAAAAA de acid carbonic — Condițiunile de funcționare a fabricilor — ■ Prin legea pentru înființarea, unor ■taxe de consumație etc., din 1 Apri­­llie 1935, — s’a înființat asupra aci­­­dului carbonic, o taxă de consuma­­­­ție de 30 lei de kg. Acidul carbonic se obține fie prin­­ ardere, fie ca produs secundar din ■­fabricațiunea spirtului sau berei, ori 9 din isvoare naturale, după o serie ■ de operațiuni care au de scop puri­■­ficarea și comprimarea lui la pre­­­siuni ridicate (70-80 atmosfere).­­ El se vinde în comerț încărcat c­e tuburi de diferite mărimi 10, 15, 20­0 kg. etc.). Fabricele nefuncționând decât o­­ mică parte din timp, unele câteva­­ zile pe lună — deoarece capacitatea­­ lor de producție este cu mult mai­­ mare față de cantitățile de acid­­ carbonic ce se scot în consumație, 9 sau față de rezervele de tuburi ce 9 posedă, — ministerul, pentru un cat­­ mai bun control, le-a impus anumi­­­­te condițiuni de funcționare. 1 FUNCȚIONAREA FABRICELOR DE ACID CARBONIC 9 1. Fabrici care produc acidul carbo­­­ fic prin ardere sau acele care­­ captează din izvoare naturale . Aceste fabrici sunt obligate a în­ 9 cârca intro tură de fabricație, de 9 una sau mai multe zile, toate tu­­­­burile goale aflate în depozitele lor 9 sau atâtea câte sunt necesare pen­­­­tru vânzările în curs de cel puțin 9 15 zile. După terminarea turei de fabrica­­­­ție, se sigilează, de către un contro-­­ lor delegat în acest scop, dispoziti­­­­vul de încărcare, limbile cântarelor , umplutoare și transmisiunea de la ...­r JUDEȚUL BRAȘOV Primăria comunei Tărlungeni mașina de forță, cu sârmă subțire de alamă și plummburi, fără a se lăsa jos astfel ca fabricația să nu fie posibilă decât cu știrea adiției de constata­re și numai după ce s’au luat toate măsurile de control necesare. Tot în acelaș scop, se aplică si­gilii de ceară și pe ușa cazanului, în interior, care s’ar topi din cauza căl­durei, când fabrica ar funcționa. In căzut când sigiliile menționate mai sus, nu sunt suficiente pentru împiedicarea funcționării clandesti­ne a fabricei, se sigilează și alte părți ale instalațiilor: compresor, roti­ de transmisiune, pompe, ventile, etc., fără a se împiedica însă even­­tualele revizuiri sau reparațiuni ale instalației. Fabricantul, este obligat să anunțe din timp începerea funcționării, bi­roului de control, care va raporta Ad­ției de Constatare spre a delega controlorul pentru ridicarea sigi­liilor. Aplicarea și ridicarea sigiliilor, se face numai sub supravegherea con­trolorului, care va dresa de fiecare dată proces-verbal în 4 exemplare. Un exemplar din procesele-verbale se înaintează Ministerului, al doilea se înaintează Ad­d­ei, al treilea se ține la biroul de control, iar al pa­trulea se lasă fabricantului. Fabrici de acid carbonic anexe a­le fabricilor de spirt și bere In aceste fabrici — unde captarea acidului carbonic este în funcțiune de fermentarea plămezilor dulci sau melasei — după încărcarea tuturor tuburilor goale, se iau măsuri pentru sigilarea dispozitivului de încărcare sigiliile se pot ridica permițân­­du-se funcționarea, atunci când fa­brica poate capta acid carbonic și posedă tuburi goale în de­pozit. 3. Fabrici care a­u pe lângă ele și fabrici de ape gazoase sau ape mi­­nerale, fabrici de ghiață artificiala sau instalatiuni de băi, care între­­buințează acid carbonic. Aceste fabrici nu pot trasporta acidul carbonic necesar instal­ațiuni­­lor anexe, decât în tuburi și taxat. In nici un caz transportul acidu­lui carbonic de la fabrica de acid, la instalațiiniăe menționate mai sus, nu se poate face prin conducte. Fabricele de ape gazase sau mi­nerale, fabricele de ghiață artificia­lă ți instalațiile de băi de pe langa fabricele de acid carbonic, sunt obligate să țină un registru separat, în care ai treacă : a) cantitatea de acid carbonic in­trodusă în fabrică sau instalare anexă, menționându-se ziua și o1,3, când s’a lansato; b) numărul și data biletului de liberă circulație, cu care s’a­ taxat râset*­Im luxb­rul matricol al tuburilor și «tubelor o* Sopit pe vas. «fi­­șa și la «find s’a golit tubul. I 9 9 9 9 9 9 9 9 I Publicațiune No. 125/1940 Se publică spre cunoștință genera­­­­lă, că în ziua de 24 Februarie 1940 9 orele 10 se va vinde la primăria co­­­­munei Tărlungeni județul Brașov, pe o cale de licitație publică, cu respecta­­­­rea disp. art. 88—110 din S. C. P. și a­l regulamentului de funcționare al C. C. 9 L. doi ta­uri de vacă reformați. Prețul inițial este de lei 14 pe kg ■ în viață. Garanția provizorie 1000 leii. Condițiunile de licitație se pot ve­­­­dea la Primăria comunei Tărlungeni, în zilele și orele de serviciu. Tărlungani la 25 Ianuarie 19­10. , Primar, Cpt. Ioan Frățilă. ___ Notar, Demisie­nureav, NEAMUL ROMÂNESC UlN PASAGIU LA COTROCENI Lucrările se vor executa pe direcția C.F.R. In Capitală sunt astăzi 50 puncte ,d­­e br­i&ie și mai cu sea­mă arterele de penetrație sunt tăiate us­eifiáBc i­rteioare de cale ferată. Neajunsurile provocate de această situație, s’au văzut mai cu seamă de când S. T. B. a prelungit liniile v tecaivad până la margi­­nea orașului, pe străzile cari au astfel de atingeri cu calea ferată. Circulația tramvaielor este perturbată de desele lăsări de ba­rieră, cari din măsură de prudență se fac adesea cu câte 20 minute înainte de trecerea trenurilor. Remediu nu există decât­ construi­rea de pasagii inferioare sau superioare, prin care circulația vehi­culelor și a pietonilor să se facă continuu, începutul a fost făcut cu pasagiul dela Mogoșoaia iar recent cu cel dela Grivița, una din realizării meritorii ale d-lui general V. Dombrowski, primarul general al Capitalei. Față de reușita lucrării de la linia Constanța, unde circulația a fost simțitor ameliorată prin construirea pasagiului inferior, de co­mun acord cu direcția generală C. F. R. s’a decis să se înceapă în primăvară lucrările pentru construirea unui pasagiu la linia ferată în dreptul haltei Cotroceni. După terminarea acestui pasagiu se va executa un altul pe șo­seaua polonzingt. In drepful bisericei. Sft. Dumitru. ..i . i: WW Cultura bumbacului, o problemă de economie naționa Ministerul agriculturii acti­vează deosebit prin organele sale, mobilizate sub o conducere înțe­leaptă, în vederea campaniei a­­gricole din primăvară. O presă de specialitate, destul de răspândită stă la dispoziția producătorilor de toate categoriile în ceea ce prive­ște sfaturile ce trebuesc urmate, pentru asigurarea unor bune re­colte în toate ramurile agricole. Dar aceasta nu este îndeajuns. Este nevoie mai mult ca orice de inițiativa particulară a oricărui om legat de pământul său, iniția­tivă care să-l ridice economicește, să obțină un maximum de randa­ment. In ceea ce privește cerealele, re­coltele din ultimii ani s’au dove­dit mai mult decât îndestulă­toare, prisosind astfel cantități apreciabile pentru export. Se cere însă a privi chestiunea printr’o altă latură a prismei politico-economică. Până aci s’a dat o importanță mai mult sau mai puțin deosebită culturii plan­telor textile. Este momentul să schimbăm întrucâtva preocupă­rile de până azi și să dăm extin­dere acestui soiu de culturi. In situația de acum ne găsim oare­cum tributari străinătății prin importuri masive de bumbac; a­­ceastă situație l-a determinat pe d. ministru al agriculturii, prof. GH. IONESCU-SISEȘTI să dea tot sprijinul d-sale în vederea intensificării producției bumba­cului la noi în țară. Bumbacul s-a aclimatizat de minune în terenurile noastre, iar cultivarea lui în condițiunile cunoscute, nu prezintă nici-un risc. Trebuie dată o deosebită a­­tenție în alegerea și păstrarea semințelor, cari, uneori a fost întrebuințată drept combustibil de către unii oameni complect inconștienți. Comori întregi au fost aruncate pradă focului in cuptoarele fabricei de egrenat de la Alexandria (Teleorman). Anul trecut au fost cultivate aproximativ 13.000 de hectare cu o recoltă de 1.000 kgr. pentru hectar, ceiace revine la valoarea de circa o jumătate miliard lei. Un singur hectar poate aduce aproape 40.000 lei venit brut, ceiace prezintă o superioritate simțitoare față de oricare cereală, iata cum această plantă textilă poate ridica simțitor economia națională. Specialiștii vor da tot concursul în alegerea terenurilor prielnice pentru cultivare, pre­cum și îndrumări în selecționarea semințelor. Bumbacul trebuie să acapareze cât mai mult terenu­rile de cultură, dacă nu mai mult, dar în măsura ca să satisfacă ce­rințele interne și să economisim valuta forte pe care o trimitem peste granițe. Pe lângă aceasta se cere din partea cultivatorilor înțelegere deplină a situației de azi, a ce­­rințelor economiei naționale, care tinde la o viață din ce în ce mai prosperă, — pe lângă avantagiile personale ce ei se vor trage din­­tr’o producție atât de căutată și bine plătită. Cultura bumbacului desvoltă paralel diferite alte in­dustrii și în acelaș timp, zilele lungi de iarnă pe care săteanul le pierde în neactivitate vor folosi pentru valorificarea cât mai mare a producției sale. Pe de alt parte recoltarea aces­tei pliante textile lui mai cere a­­tâtea sforțări și sacrificii din par­tea Statului, totdeodată ea consti­tuind și rezo­lvarea u­nei probleme de o deosebită importanță față de situația excepțională de azi când importul­ unor articole de primă necesitate poate fi între­rupt din cauze neprevăzute. Este de datoria cultivatorilor s-ți dea toată osteneala de a înțelege și a contribui la marile sforțări ce se fac pentru dezvol­tarea avuțiilor țării, înfăptuind pe lângă unele câștiguri personale destul de apreciabile, dar și o datorie națională. O. I. /VWN Calitățile alimentare AAAAA și curative ale vinului „ 100 — Suntem producători de vin. Re­coltăm anual circa 7.000.000 hi. A­­ceastă cantitate anuală de vin așteaptă consumatori. Putem să spunem că acest vin este un aliment și trebue tratat ca atare. Nu e vinul folositor sănătății? A afirma acest lucru ar fi o mare greșeală și iată pentru ce . Mai întâi n’ar fi conștiincios să criticăm celelalte băuturi cu scopul de a rămâne vinul învingător. Tre­bue, însă, să recunoaștem, printr’o paralelă just trasă, cari sunt supe­rioritățile unora și ale celorlalte. Ne vom da seama cu ușurință că suntem foarte ingrați cu vinul,e acest gene­ros prieten al omului. Văd zâmbete înflorind pe fața ci­titorilor „Propagandă bahică”. Să fiți liniștiți. Portretul clasic al omu­lui cumsecade care nu fumează, nu joacă cărți, „nu bea vin”, ar trebui retușat. Nu bea vin, cu atât mai rău pentru el. Vom încerca, cât ne va permite spațiul restrâns au unor coloane de ziar, să arătăm câteva păreri asupra vinului. știut este că vița a fost cultivată pe pământul nostru din timpuri preistorice. Herodot ne transmite o zicătoare veche ce se spunea la mesele îm­belșugate : „Toarnă ca la Sciți”. Pu­tem numi, deci, , vinul ca băutura noastră națională. El numără ce-i drept câțiva inamici, dar în schimb de când Noe a plantat primul butuc, de când textele sfinte l-au îmbrăți­șat, vinul n’a încetat de a-și câștiga partizani cari-l pun cu cinste prin­tre alimentele sănătoase și higie­­nice. Adoptată și preferat de națiunile latine, s’a răspândit iute în toată lu­mea. Certificatele lui de capacitate, ca să denumim astfel — ce i-au fost date de maeștrii cei mai de frunte ai lumii medicale — s’ar putea clasa astfel : Vinul este cea mai bună dintre băuturile fermentate higienic. Vinul este un antialcoolic. Vinul este un remediu. Sprijinindu-mă de intersantele observații ale d-lui J. Auquier, se­cretar general al Soc. Științifice de higienă alimentară din Franța, îmi propun să arăt că vinurile este în afară de acestea și un aliment util. D. Auquier spune că vinul, singur dintre toate băuturile fermentate, nu prezintă nici un inconvenient. Berea ar fi prea încărcată cu apă și de aceia duce la obesitate. Cidrul care nu se conservă în sti­cle e expus la fermentații suplimen­tare care sunt vătămătoare, iar când e făcut cu zeamă de pere, dă ușor eferuri ce sunt toxice și atacă dinții. Ceea ce face superioritatea vinului este calitatea ce o are de a stimula fără să vatăme secreția sucurilor di­gestive, fapt care explică folosul unui păhăruț de vin băut înaintea mesei. Următoarea experiență stă la în­demâna oricui. Prelungind munca fizică sau intelectuală până în mo­mentul mesei, sângele se află, atunci strâns în creer sau în mușchii cari au lucrat și nu în stomac, organul ce trebue să intre în funcție odată cu masa. Ar fi nevoe de oarecare odihnă înainte de masă dacă viața de azi ar îngădui acest lucru. In loc de repaos încercați și luați un păhăruț de vin, bere sau cidru. Așteptați cinci minute. Numai Vinul va da acea senzație de căldură în stomac, pre­ludiul unei bune digestii. Consumul băuturilor zise tempera­te crește, e drept, dar nu se compa­ră cu cel al vinului. Din populația globului pământesc 600 milioane oameni beau vin, 500 milioane consumă ceai, 100 milioane consumă cafea și 50 milioane cioco­lată. O materie de alimentație total e o chestie de doză și e rar să găsim un aliment obișnuit care să fie vă­tămător când e consumat în doză mare. Dar cine mănâncă pentru a se alimenta poate să și bea pentru­­ acelaș scop și în aceeași măsură. Cât despre apele minerale care au ce­apă de i­zvor, corpul medical s-a pronunțat asupra lor la timp. Dacă faceți uz de ele exclusiv, și deci abuziv, nu vă expuneți oare la neplăceri ? Cunoscută e pățania în­soțitorilor suferinzilor care se duc la izvoare minerale. Să profit, își zise omul nostru, căci tot sunt aci. In vreme ce apa mine­rală reacționează în bine asupra or­ganelor celui bolnav, face tocmai contrariul pentru cel sănătos, astfel că acesta devine și el client forțat al apelor minerale.’ Apele minerale au materii anor­ganice, prețioase uneori ca terapeu­tică; ele au apoi unele corpuri radio­active. Vinul prezintă însă aceleași avantaje. S’a scris și s’a spus mereu că vi­nul este antialcoolic. In adevăr dacă statisticile înregistrează cifre mari la consumul alcoolului, apoi tot a­­ceste statistici ne arată că spirtul e consumat abuziv tocmai în regiunile neviticole. Vedem în adevăr în localități vi­ticole generații viguroase succedân­­du-se în familii de băutori, fără a­­ căpăta nici un beteșug. Numai beția constantă duce la accidente alcoolice. t Literatura medicală e plină de aprecieri favorabile vinului cari se pot traduce într’o frază: „Vinul este cu desăvârșire băutura cea mai întăritoare”. Vinul amestecat cu apă în părți egale, după 3—4 ore, ucide cu si­guranță bacilii de holeră, de febră tifoidă sau de tuberculoză ce se află în apă. De altminteri proprietățile ste­­rilizante și vindecătoare ale vinului au fost din vechi cunoscute. „Bal­samul samaritean” vin și untde­lemn, este încă în uz, apoi cata­­plasmele cu miez de pâine și vin, apoi vinul cu miere. In Evul­ mediu chirurgii îl întrebuințau la plăgi când n’aveau alt antiseptic. In rezumat, trebue să conchidem că vinul, consumat în cantități chibzuite, influențează totdeauna în bine asupra moralului și fizicului; de acest lucru numai cine n’a în­cercat se mai poate îndoi. Vinul diferă complect de alcool, cu care nu trebue în nici un­ chip­­ confundat. Căci vin­ul este binefă­­­­câtor pe când alcoolul — deși me­­­dicament perfect — este aliment­­ inutil, incapabil să favorizeze­­ pro­­­­ducția muncii. Apoi alcoolul singur­­ este totdeauna rău suportat de or­ganism și numai obișnuința Înșe­lătoare poate ascunde dezastrele ce se aduce. E imposibil să închidem acest ar­ticol fără a com­para valoarea nu­tritivă a vinului cu valoarea sa bă­nească. Există o nesfârșită varietate de vinuri, printre cari unele sunt fără îndoială un mare lux. Unii susțin că vinurile curente, vândute cu prețuri abordabile, și printre cari sunt multe curate și cu acțiune bine­făcătoare, sunt totuși alimente scumpe. Chestiunea e repede și ușor des­­legată dacă o punem în rezolvare pe terenul științific. Să vedem acest tablou (prețul pentru 100 de calorii): Pâine 0,70 lei. Lapte 1,25 lei. Vin 3,80—4,55 lei. Carne 7—8,50 lei. Prețul de 25 lei litrul, pe care l-am ales pentru calculul acestui tablou, este al unui vin obișnuit. Se spune și cu drept cuvânt: „alcoolul ucidă“. Mulți adaugă însă: „Vinul alcoo­lizează”, în speranța că opinia pu­blică va ajunge într’o zi, prin de­ducție și sugestie, să­ creadă că vi­­­­nul ucide și el. Noi vom afirma cu­­ tărie că vinul, pe drept merită să se numere printre alimentele cele mai necesare care nu aduc pagubă nici sănătății, nici pungei, dacă e consumat rațional. Dr. Traian Al. L. (Podgoria). .. **»"•** * " "■ fi ——* Pentru fondul înzestrării armatei Un mare concert de oratorii Stabat Mater de Pergolesi și Orfeo de Monteverdi Luni, 12 Februarie a. c. ora 21 se va da la Ateneul Român sub patronajul Excelenței sale dlui Victor Slăvescu, ministrul înzes­­trării armatei, un mare concert de oratorii: Stabat Mater de Per­­golesi și Orfeo de Monteverdi. Toți artiștii muzicieni dau con­­cursul gratuit, înțelegând să dă­ruiască încasările acestui concert Fondului înzestrării armatei. ORFEO.­­ Din îndemnul duce­­lui Vicenzo Gonzaga de Mantua, Monteverdi ,arie, după pilda școa­­lei noui a Florentinilor (Odeopo Peri, Caccini, Rinuccini, Cava­lieri), opera sa „Orfeo“, care se reprezintă la Venezia in 1607, cu un neîntrecut succes. Muzica, strâns legată de firul dramei, i­­lustreazâ admirabil fiecare perso­naj al scenei, iar orchestrația am­­plă și variată dă caracterul sonor, specific fiecăruiea. Corul (după modelul tragediei antice) comen­tează momente din dramă. Pen­­tru puterea de­xpresie drama­tică și ingenioasa idee de a lega tema­tica muzicală de anumite scene, Wilhelm Tappert il numește pe Monteverdi cu drept cuvânt. Richard Wagner al secolului XVII. Executanți vor fi­ Soc. coral* „Carmen“ sub conducerea d-­ui Ion Chaescu, Orchestra Radio d.lui Beuman-Rădulescu (muzica, Euridice), Nella Dimitriu (Nimfa mesageră), George Ștefănescu (Orfeu), Aurel Alexandrescu și Maxim Vasiliu (păstori), Stefania Stavri (Spiritul), Nicolae Păun (Caron), prof. Stadelmann-orgă, J. Brunner,clavecin. Conducerea muzicală o are d. N. Rădulescu. Biletele s’au pus în vânzare la „Doina“. .......... DREPTUL ȘI FORȚA Din sbuciumul marilor evenimente cari neliniștesc și îngri­jorează omenirea, o idee își face loc tot mai mult: raporturile dintre drept și forță. Ea privește acut prezentul și într’o zi va tre­bui să lămurească’ și să hotărască asupra viitorului. Asupra acestei chestiuni, d-1 consilier regal Prof. G. G. Mi­­ronescu face importante și concludente observații. Reproducem câteva interesante pasagii Astăzi, după ce omenirea a ajuns la o civilizație foarte înain­tată și a făcut progrese atât de frumoase în toate domeniile, tre­cem printr’o epocă de eclipsă a Dreptului și de dominațiune a for­ței, mai ales din punctul de vedere al relațiilor internaționale. Ar fi zadarnic a ascunde acest fapt. •­­ Forța statului reprezentată prin Suveran, hotărăște totul. Pe de altă parte Statul urmează să fie absorbit în state su­­perioare ale națiunilor cari au o misiune istorică sau universală. Sunt deci popoare alese cari au o misiune mai înaltă și trebue să absoarbă popoarele inferioare. Această absorbire se face prin războiu. De aceea este natural și necesar războiul. El este un duel absolut necesar pentru reali­zarea evoluțiunei omenirei. Rezultatul războiului este și trebue să fie totdeauna triumful ideei superioare, adică a statului superior și acest triumf al forței constitue Dreptul. Dela Academia Româna AAAA/AAAAAAAAAAA/WWWWV Academia Română a ținut ședință intimă Vineri, 26 ianuarie a. c. sub președinția d-lui prof. C. Rădu­lescu Motru. D. președinte C. Răd­ulescu-Mobru a salutat pe d. dr. Vasile Gheorghiu, profesor la facultatea de teologie din Cernăuți, care a venit acum pentru întâia oară să ia parte la ședințele Academiei după alegerea sa ca mem­bru de onoare din Mai 1938. D. prof. dr. Vasile Gheorghiu a mulțumit pentru bunele cuvinte cu care a fost întâmpinat de d. președinte C. Ră­­dulescu-Motru și pentru votul dat de Academie la chemarea sa prin­tre membri ei de onoare. D. prof. Alex. Lapedatu,­ secreta­rul general al Academiei, a comuni­cat că defuncta Fotimia Anastasie Gusti a testat Academiei Române întreaga sa avere, constând din câ­teva imobile în București, în Pre­deal și în județul Cahul, din 400.000 lei în numerar și din rentă de Stat. Din această avere Academia este însărcinată să întemeieze un fond cu numele def­unctei și al soțului său defunct Anastasie Gusti, iar din ve­nitul fondului Academiei urmează a acorda burse pentru studiul știin­țelor economice și sociale. In altă ordine de idei d. Alex. La­­pedatu a prezentat următoarele pu­­blicațiuni : 1) Victor Slăvescu: „Ion Ghica economist” (București 1940); 2) Mircea Djuvara: „Despre edu­cația socială a tineretului” (Buc. 1939); b)­­ „Ceva despre... forme” (Buc. 1939) ; c) „Ceva despre ideea de Drept su­biectiv și obligație” (Buc. 1939) ; d) „Dialectique et experience ju­­ridique” — Extras din „Revue Inter­nationale de la Théorle du Droit”, an. 1938, No. 4 (Brno); e) nouvel essaie de Philosophie politique et juridique en Allemagne” Buc. 1939) ; f) „Contemplațiunea estetică în filo­sofia lui Schopenhauer“ (Buc. 1939) ; g) „La politique extérieure de la Roumanie”; h) „Viața etică și valorile ideale după D. Parodi” (Buc. 1939); i) ,fLes grands problémes du Droit: Le Droit positif” (Buc. 1939). Dela d. dr. Crist. Predescu, profe­sor la Facultatea de Agronomie din Cluj, s’au primit o serie de lucrări de specialitate ale d-sale publicate în limba franceză în 1939. Din publicațiile Academiei a apă­rut ,Ambulanța Doamnelor din Iași în 1877-1878” de d. General R. Ro­setti. D. N. Iorga a înfățișat un docu­ment moldovenesc, din 1642, arătând că acest document are mare impor­tanță deoarece aflăm acum pentru întâia oară că a existat o starostie a Trotușului și Bacăului dovedită cu numele unui martor Dumitru Sta­roste al Trotușului și Bacăului, care apare în acel document. D. General R. Rosetti a prezintat mai multe lucrări ale d-lui Al. Cio­­rănescu, dăruite de acesta bibliotecii Academiei. Printre acestea este și teza de doctorat a autorului, ,„L'Anoste en France”, apoi „Les ro­mans de la princesse Conti”, „Tan­­crecte de Voltaire et ses sources de Cazatte”, „Une restitution histori­­que — La Dobroudja terre roumaine” D. N. Bănescu a prezentat al II-lea volum din colecția scrierilor d-lui Théophil Boreas’, profesor la Uni­versitatea din Atena, care apare sub titlul „Analecta” (Atena 1939). După ridicarea ședinței plenare, Secțiunea Istorică a ținut ședință de Secțiune sub președinția d-lui Andrei Rădulescu. iv. General R. Rosetti a cetit comunicarea d-sale „Un nou studiu asupra artei milita­re la Români”. Analizând articolele Colonelului A. Culici din revista Ro­mânia Militară, D-sa arată că în acele articole efectivele potrivnicilor sunt exagerate și că in general au­torul folosind numai scrieri moder­ne vede alcătuirile și operațiunile militare din trecut cu ochii unui soldat contimporan și nu prin pris­ma realităților vremurilor în care s’au înfăptuit. Descrierile bătăliilor de la Vaslui (10 ianuarie 1475) și Răsboeni (iu­lie 1476), făcute de autor nu cores­pund obiceiurilor, posibilităților și tacticei vremei. Colonelul Culici a muncit mult și are multe observații juste. Ar trebui ca in lucrările sale ulterioare să consulte documentele contimporane faptelor pe care le descrie. In discuția ce a urmat acestei co­municări au vorbit d-nii N. Iorga, I. Lupaș și Generalul Rosetti, arătând greutatea și modalitatea stabilirei efectivelor reale. D. Iorga a învede­rat că aceasta este relativ ușor pen­tru Turci care aveau efective cons­tante și foloseau de asemenea pro­cedee constante și de aceea d-sa crede că, cu toate greutățile, Turcii au trecut în 1476 tot pe la Oblucița. Insistă și d-sa asupra nevoei de a se folosi documentele contimporane faptelor, fără de care acestea nu se pot reda exact. Sprijiniți industria și comerțul românesc Inginer VICTOR POPESCU Fabrică de cazane pentru calorifer TUBAL Fabrică și depozit de produse izolatoare de DIATOMIT încălziri centrale, ventilațiuni, insta­­LAȚIUNI TERMICE, SANITARE ȘI INDUSTRIALE Boilere, hidrofoare, pompe Biroul, Calea Plevnei, 12 tel. 3.83.05 Fabrica -Str. înclinată, 127 21. 5.13.91 BUCUREȘTI

Next