Neamul Românesc, februarie 1940 (Anul 35, nr. 25-48)
1940-02-01 / nr. 25
I ■ 9 9 9 I 9 9 9 9 IN EDITURA AȘEZĂMÂNTULUI TIPOGRAFIC MTI 1 ^ din Valenii de-Munte Au apărut următoarele lucrări de Rt. JORG M: Calendarul istoric pentru Români pe anul 1939, cu foi zilnice, ilustrat cu 365 de vederi și lămuriri istorice . Lei 50 — Cuget Clar (Noul „Sămănător“), colecția anul I. • . . . « 180 — » M »» ♦ [UNK] *» II. • • • • «, 180 Istoria Românilor, vol. I, partea l-aii Strămoșii. • • • • * w 150 — „ „ „ „ „ II-a: Sigiliul Romei. .. M 150 — „ „ „ II: Oamenii pământului . . • • • „ 150 — ii și H III: Ctitorii. »•••••••*••• și 180 ~ I, ,, și IV: Cavalerii. ••••*•••••• ,, 260 „ y, yypI Vitejii...........................................„ 250 — „ „ „ VI: Monarhii................................. * 300 — „ „ „ VII: Reformatorii............... *. 200 — „ „ „ VIII: Revoluționarii.............. „ 250 — „ „ M IX: Unificatorii........................ „ 250 —■ nii .» -X: întregitorii. .......... „ 300 ” Istoria Lumii, pentru cl. II-a secundară (476-1648) . . . „ 60 — Istoria Românilor, pentru cl. IV-a și a VIII-a secundară „ 140 — istoria lui Mihai Viteazul, vol. I șilI........................... 120 — istoria literaturii românești, partea IlI-a................... . . „ 120 — Doi ani de restaurație. „ 35 — Grecia de azi....................••••••••••••................ „ 70 — O viață de om vol. I, II și III •••••••••••... • „ 240 — O altă istorie contemporană. ....................•••••••• * 50 — Poporul italian...................................... ... ... ... . „ 60 — Supt trei regi .............................................. Trei piese simple pentru oameni modești............................ 50 — Un student în străinătate: Artemie Anderco....... „ 40 — La place des Roumains dans l’Histoire Universele, III. Epoque contemporaine........................................... Adevăr și greșeală în scrierea Istoriei (lecție de deschidere la Universitatea din București)...............................„ 10 — Lupta mea contra prostiei (coferință la Liga Culturală) „ 10 — O școală nouă istorică (conferință la Liga Culturală) „ 10 — Vechea artă religioasă la România.............••••••• „ 40 — Ce avem de învățat de la cultura italiană. . ....... „ 15 — Acum patruzeci de ani (versuri). .......................................... 25 — Originalitatea lui Dimitrie Cantemir................................... 10 — Acte românești privitoare la istoria marelui războiu. . „ 20 — Răzbunarea pământului, tragedie antică în 3 acte, pentru teatru în aer liber................. „ 40 — Zbor și Cuib, comedie în trei acte ................................ „ 30 — Se pot cere, RAMBURS, printr’o carte poștală. Se primesc comenzi și în București Str. Dr. Lueger No. 9 telef. 3.03-09. „ 120 — Regimul fiscal al fabricilor VSA/VVVVVVSAAAAA de acid carbonic — Condițiunile de funcționare a fabricilor — ■ Prin legea pentru înființarea, unor ■taxe de consumație etc., din 1 Aprillie 1935, — s’a înființat asupra acidului carbonic, o taxă de consumație de 30 lei de kg. Acidul carbonic se obține fie prin ardere, fie ca produs secundar din ■fabricațiunea spirtului sau berei, ori 9 din isvoare naturale, după o serie ■ de operațiuni care au de scop puri■ficarea și comprimarea lui la presiuni ridicate (70-80 atmosfere). El se vinde în comerț încărcat ce tuburi de diferite mărimi 10, 15, 200 kg. etc.). Fabricele nefuncționând decât o mică parte din timp, unele câteva zile pe lună — deoarece capacitatea lor de producție este cu mult mai mare față de cantitățile de acid carbonic ce se scot în consumație, 9 sau față de rezervele de tuburi ce 9 posedă, — ministerul, pentru un cat mai bun control, le-a impus anumite condițiuni de funcționare. 1 FUNCȚIONAREA FABRICELOR DE ACID CARBONIC 9 1. Fabrici care produc acidul carbo fic prin ardere sau acele care captează din izvoare naturale . Aceste fabrici sunt obligate a în 9 cârca intro tură de fabricație, de 9 una sau mai multe zile, toate tuburile goale aflate în depozitele lor 9 sau atâtea câte sunt necesare pentru vânzările în curs de cel puțin 9 15 zile. După terminarea turei de fabricație, se sigilează, de către un contro- lor delegat în acest scop, dispozitivul de încărcare, limbile cântarelor , umplutoare și transmisiunea de la ...r JUDEȚUL BRAȘOV Primăria comunei Tărlungeni mașina de forță, cu sârmă subțire de alamă și plummburi, fără a se lăsa jos astfel ca fabricația să nu fie posibilă decât cu știrea adiției de constatare și numai după ce s’au luat toate măsurile de control necesare. Tot în acelaș scop, se aplică sigilii de ceară și pe ușa cazanului, în interior, care s’ar topi din cauza căldurei, când fabrica ar funcționa. In căzut când sigiliile menționate mai sus, nu sunt suficiente pentru împiedicarea funcționării clandestine a fabricei, se sigilează și alte părți ale instalațiilor: compresor, roti de transmisiune, pompe, ventile, etc., fără a se împiedica însă eventualele revizuiri sau reparațiuni ale instalației. Fabricantul, este obligat să anunțe din timp începerea funcționării, biroului de control, care va raporta Adției de Constatare spre a delega controlorul pentru ridicarea sigiliilor. Aplicarea și ridicarea sigiliilor, se face numai sub supravegherea controlorului, care va dresa de fiecare dată proces-verbal în 4 exemplare. Un exemplar din procesele-verbale se înaintează Ministerului, al doilea se înaintează Addei, al treilea se ține la biroul de control, iar al patrulea se lasă fabricantului. Fabrici de acid carbonic anexe ale fabricilor de spirt și bere In aceste fabrici — unde captarea acidului carbonic este în funcțiune de fermentarea plămezilor dulci sau melasei — după încărcarea tuturor tuburilor goale, se iau măsuri pentru sigilarea dispozitivului de încărcare sigiliile se pot ridica permițându-se funcționarea, atunci când fabrica poate capta acid carbonic și posedă tuburi goale în depozit. 3. Fabrici care au pe lângă ele și fabrici de ape gazoase sau ape minerale, fabrici de ghiață artificiala sau instalatiuni de băi, care întrebuințează acid carbonic. Aceste fabrici nu pot trasporta acidul carbonic necesar instalațiunilor anexe, decât în tuburi și taxat. In nici un caz transportul acidului carbonic de la fabrica de acid, la instalațiiniăe menționate mai sus, nu se poate face prin conducte. Fabricele de ape gazase sau minerale, fabricele de ghiață artificială ți instalațiile de băi de pe langa fabricele de acid carbonic, sunt obligate să țină un registru separat, în care ai treacă : a) cantitatea de acid carbonic introdusă în fabrică sau instalare anexă, menționându-se ziua și o1,3, când s’a lansato; b) numărul și data biletului de liberă circulație, cu care s’a taxat râset*Im luxbrul matricol al tuburilor și «tubelor o* Sopit pe vas. «fișa și la «find s’a golit tubul. I 9 9 9 9 9 9 9 9 I Publicațiune No. 125/1940 Se publică spre cunoștință generală, că în ziua de 24 Februarie 1940 9 orele 10 se va vinde la primăria comunei Tărlungeni județul Brașov, pe o cale de licitație publică, cu respectarea disp. art. 88—110 din S. C. P. și al regulamentului de funcționare al C. C. 9 L. doi tauri de vacă reformați. Prețul inițial este de lei 14 pe kg ■ în viață. Garanția provizorie 1000 leii. Condițiunile de licitație se pot vedea la Primăria comunei Tărlungeni, în zilele și orele de serviciu. Tărlungani la 25 Ianuarie 1910. , Primar, Cpt. Ioan Frățilă. ___ Notar, Demisienureav, NEAMUL ROMÂNESC UlN PASAGIU LA COTROCENI Lucrările se vor executa pe direcția C.F.R. In Capitală sunt astăzi 50 puncte ,de bri&ie și mai cu seamă arterele de penetrație sunt tăiate useifiáBc irteioare de cale ferată. Neajunsurile provocate de această situație, s’au văzut mai cu seamă de când S. T. B. a prelungit liniile v tecaivad până la marginea orașului, pe străzile cari au astfel de atingeri cu calea ferată. Circulația tramvaielor este perturbată de desele lăsări de barieră, cari din măsură de prudență se fac adesea cu câte 20 minute înainte de trecerea trenurilor. Remediu nu există decât construirea de pasagii inferioare sau superioare, prin care circulația vehiculelor și a pietonilor să se facă continuu, începutul a fost făcut cu pasagiul dela Mogoșoaia iar recent cu cel dela Grivița, una din realizării meritorii ale d-lui general V. Dombrowski, primarul general al Capitalei. Față de reușita lucrării de la linia Constanța, unde circulația a fost simțitor ameliorată prin construirea pasagiului inferior, de comun acord cu direcția generală C. F. R. s’a decis să se înceapă în primăvară lucrările pentru construirea unui pasagiu la linia ferată în dreptul haltei Cotroceni. După terminarea acestui pasagiu se va executa un altul pe șoseaua polonzingt. In drepful bisericei. Sft. Dumitru. ..i . i: WW Cultura bumbacului, o problemă de economie naționa Ministerul agriculturii activează deosebit prin organele sale, mobilizate sub o conducere înțeleaptă, în vederea campaniei agricole din primăvară. O presă de specialitate, destul de răspândită stă la dispoziția producătorilor de toate categoriile în ceea ce privește sfaturile ce trebuesc urmate, pentru asigurarea unor bune recolte în toate ramurile agricole. Dar aceasta nu este îndeajuns. Este nevoie mai mult ca orice de inițiativa particulară a oricărui om legat de pământul său, inițiativă care să-l ridice economicește, să obțină un maximum de randament. In ceea ce privește cerealele, recoltele din ultimii ani s’au dovedit mai mult decât îndestulătoare, prisosind astfel cantități apreciabile pentru export. Se cere însă a privi chestiunea printr’o altă latură a prismei politico-economică. Până aci s’a dat o importanță mai mult sau mai puțin deosebită culturii plantelor textile. Este momentul să schimbăm întrucâtva preocupările de până azi și să dăm extindere acestui soiu de culturi. In situația de acum ne găsim oarecum tributari străinătății prin importuri masive de bumbac; această situație l-a determinat pe d. ministru al agriculturii, prof. GH. IONESCU-SISEȘTI să dea tot sprijinul d-sale în vederea intensificării producției bumbacului la noi în țară. Bumbacul s-a aclimatizat de minune în terenurile noastre, iar cultivarea lui în condițiunile cunoscute, nu prezintă nici-un risc. Trebuie dată o deosebită atenție în alegerea și păstrarea semințelor, cari, uneori a fost întrebuințată drept combustibil de către unii oameni complect inconștienți. Comori întregi au fost aruncate pradă focului in cuptoarele fabricei de egrenat de la Alexandria (Teleorman). Anul trecut au fost cultivate aproximativ 13.000 de hectare cu o recoltă de 1.000 kgr. pentru hectar, ceiace revine la valoarea de circa o jumătate miliard lei. Un singur hectar poate aduce aproape 40.000 lei venit brut, ceiace prezintă o superioritate simțitoare față de oricare cereală, iata cum această plantă textilă poate ridica simțitor economia națională. Specialiștii vor da tot concursul în alegerea terenurilor prielnice pentru cultivare, precum și îndrumări în selecționarea semințelor. Bumbacul trebuie să acapareze cât mai mult terenurile de cultură, dacă nu mai mult, dar în măsura ca să satisfacă cerințele interne și să economisim valuta forte pe care o trimitem peste granițe. Pe lângă aceasta se cere din partea cultivatorilor înțelegere deplină a situației de azi, a cerințelor economiei naționale, care tinde la o viață din ce în ce mai prosperă, — pe lângă avantagiile personale ce ei se vor trage dintr’o producție atât de căutată și bine plătită. Cultura bumbacului desvoltă paralel diferite alte industrii și în acelaș timp, zilele lungi de iarnă pe care săteanul le pierde în neactivitate vor folosi pentru valorificarea cât mai mare a producției sale. Pe de alt parte recoltarea acestei pliante textile lui mai cere atâtea sforțări și sacrificii din partea Statului, totdeodată ea constituind și rezolvarea unei probleme de o deosebită importanță față de situația excepțională de azi când importul unor articole de primă necesitate poate fi întrerupt din cauze neprevăzute. Este de datoria cultivatorilor s-ți dea toată osteneala de a înțelege și a contribui la marile sforțări ce se fac pentru dezvoltarea avuțiilor țării, înfăptuind pe lângă unele câștiguri personale destul de apreciabile, dar și o datorie națională. O. I. /VWN Calitățile alimentare AAAAA și curative ale vinului „ 100 — Suntem producători de vin. Recoltăm anual circa 7.000.000 hi. Această cantitate anuală de vin așteaptă consumatori. Putem să spunem că acest vin este un aliment și trebue tratat ca atare. Nu e vinul folositor sănătății? A afirma acest lucru ar fi o mare greșeală și iată pentru ce . Mai întâi n’ar fi conștiincios să criticăm celelalte băuturi cu scopul de a rămâne vinul învingător. Trebue, însă, să recunoaștem, printr’o paralelă just trasă, cari sunt superioritățile unora și ale celorlalte. Ne vom da seama cu ușurință că suntem foarte ingrați cu vinul,e acest generos prieten al omului. Văd zâmbete înflorind pe fața cititorilor „Propagandă bahică”. Să fiți liniștiți. Portretul clasic al omului cumsecade care nu fumează, nu joacă cărți, „nu bea vin”, ar trebui retușat. Nu bea vin, cu atât mai rău pentru el. Vom încerca, cât ne va permite spațiul restrâns au unor coloane de ziar, să arătăm câteva păreri asupra vinului. știut este că vița a fost cultivată pe pământul nostru din timpuri preistorice. Herodot ne transmite o zicătoare veche ce se spunea la mesele îmbelșugate : „Toarnă ca la Sciți”. Putem numi, deci, , vinul ca băutura noastră națională. El numără ce-i drept câțiva inamici, dar în schimb de când Noe a plantat primul butuc, de când textele sfinte l-au îmbrățișat, vinul n’a încetat de a-și câștiga partizani cari-l pun cu cinste printre alimentele sănătoase și higienice. Adoptată și preferat de națiunile latine, s’a răspândit iute în toată lumea. Certificatele lui de capacitate, ca să denumim astfel — ce i-au fost date de maeștrii cei mai de frunte ai lumii medicale — s’ar putea clasa astfel : Vinul este cea mai bună dintre băuturile fermentate higienic. Vinul este un antialcoolic. Vinul este un remediu. Sprijinindu-mă de intersantele observații ale d-lui J. Auquier, secretar general al Soc. Științifice de higienă alimentară din Franța, îmi propun să arăt că vinurile este în afară de acestea și un aliment util. D. Auquier spune că vinul, singur dintre toate băuturile fermentate, nu prezintă nici un inconvenient. Berea ar fi prea încărcată cu apă și de aceia duce la obesitate. Cidrul care nu se conservă în sticle e expus la fermentații suplimentare care sunt vătămătoare, iar când e făcut cu zeamă de pere, dă ușor eferuri ce sunt toxice și atacă dinții. Ceea ce face superioritatea vinului este calitatea ce o are de a stimula fără să vatăme secreția sucurilor digestive, fapt care explică folosul unui păhăruț de vin băut înaintea mesei. Următoarea experiență stă la îndemâna oricui. Prelungind munca fizică sau intelectuală până în momentul mesei, sângele se află, atunci strâns în creer sau în mușchii cari au lucrat și nu în stomac, organul ce trebue să intre în funcție odată cu masa. Ar fi nevoe de oarecare odihnă înainte de masă dacă viața de azi ar îngădui acest lucru. In loc de repaos încercați și luați un păhăruț de vin, bere sau cidru. Așteptați cinci minute. Numai Vinul va da acea senzație de căldură în stomac, preludiul unei bune digestii. Consumul băuturilor zise temperate crește, e drept, dar nu se compară cu cel al vinului. Din populația globului pământesc 600 milioane oameni beau vin, 500 milioane consumă ceai, 100 milioane consumă cafea și 50 milioane ciocolată. O materie de alimentație total e o chestie de doză și e rar să găsim un aliment obișnuit care să fie vătămător când e consumat în doză mare. Dar cine mănâncă pentru a se alimenta poate să și bea pentru acelaș scop și în aceeași măsură. Cât despre apele minerale care au ceapă de izvor, corpul medical s-a pronunțat asupra lor la timp. Dacă faceți uz de ele exclusiv, și deci abuziv, nu vă expuneți oare la neplăceri ? Cunoscută e pățania însoțitorilor suferinzilor care se duc la izvoare minerale. Să profit, își zise omul nostru, căci tot sunt aci. In vreme ce apa minerală reacționează în bine asupra organelor celui bolnav, face tocmai contrariul pentru cel sănătos, astfel că acesta devine și el client forțat al apelor minerale.’ Apele minerale au materii anorganice, prețioase uneori ca terapeutică; ele au apoi unele corpuri radioactive. Vinul prezintă însă aceleași avantaje. S’a scris și s’a spus mereu că vinul este antialcoolic. In adevăr dacă statisticile înregistrează cifre mari la consumul alcoolului, apoi tot aceste statistici ne arată că spirtul e consumat abuziv tocmai în regiunile neviticole. Vedem în adevăr în localități viticole generații viguroase succedându-se în familii de băutori, fără a căpăta nici un beteșug. Numai beția constantă duce la accidente alcoolice. t Literatura medicală e plină de aprecieri favorabile vinului cari se pot traduce într’o frază: „Vinul este cu desăvârșire băutura cea mai întăritoare”. Vinul amestecat cu apă în părți egale, după 3—4 ore, ucide cu siguranță bacilii de holeră, de febră tifoidă sau de tuberculoză ce se află în apă. De altminteri proprietățile sterilizante și vindecătoare ale vinului au fost din vechi cunoscute. „Balsamul samaritean” vin și untdelemn, este încă în uz, apoi cataplasmele cu miez de pâine și vin, apoi vinul cu miere. In Evul mediu chirurgii îl întrebuințau la plăgi când n’aveau alt antiseptic. In rezumat, trebue să conchidem că vinul, consumat în cantități chibzuite, influențează totdeauna în bine asupra moralului și fizicului; de acest lucru numai cine n’a încercat se mai poate îndoi. Vinul diferă complect de alcool, cu care nu trebue în nici un chip confundat. Căci vinul este binefăcâtor pe când alcoolul — deși medicament perfect — este aliment inutil, incapabil să favorizeze producția muncii. Apoi alcoolul singur este totdeauna rău suportat de organism și numai obișnuința Înșelătoare poate ascunde dezastrele ce se aduce. E imposibil să închidem acest articol fără a compara valoarea nutritivă a vinului cu valoarea sa bănească. Există o nesfârșită varietate de vinuri, printre cari unele sunt fără îndoială un mare lux. Unii susțin că vinurile curente, vândute cu prețuri abordabile, și printre cari sunt multe curate și cu acțiune binefăcătoare, sunt totuși alimente scumpe. Chestiunea e repede și ușor deslegată dacă o punem în rezolvare pe terenul științific. Să vedem acest tablou (prețul pentru 100 de calorii): Pâine 0,70 lei. Lapte 1,25 lei. Vin 3,80—4,55 lei. Carne 7—8,50 lei. Prețul de 25 lei litrul, pe care l-am ales pentru calculul acestui tablou, este al unui vin obișnuit. Se spune și cu drept cuvânt: „alcoolul ucidă“. Mulți adaugă însă: „Vinul alcoolizează”, în speranța că opinia publică va ajunge într’o zi, prin deducție și sugestie, să creadă că vinul ucide și el. Noi vom afirma cu tărie că vinul, pe drept merită să se numere printre alimentele cele mai necesare care nu aduc pagubă nici sănătății, nici pungei, dacă e consumat rațional. Dr. Traian Al. L. (Podgoria). .. **»"•** * " "■ fi ——* Pentru fondul înzestrării armatei Un mare concert de oratorii Stabat Mater de Pergolesi și Orfeo de Monteverdi Luni, 12 Februarie a. c. ora 21 se va da la Ateneul Român sub patronajul Excelenței sale dlui Victor Slăvescu, ministrul înzestrării armatei, un mare concert de oratorii: Stabat Mater de Pergolesi și Orfeo de Monteverdi. Toți artiștii muzicieni dau concursul gratuit, înțelegând să dăruiască încasările acestui concert Fondului înzestrării armatei. ORFEO. Din îndemnul ducelui Vicenzo Gonzaga de Mantua, Monteverdi ,arie, după pilda școalei noui a Florentinilor (Odeopo Peri, Caccini, Rinuccini, Cavalieri), opera sa „Orfeo“, care se reprezintă la Venezia in 1607, cu un neîntrecut succes. Muzica, strâns legată de firul dramei, ilustreazâ admirabil fiecare personaj al scenei, iar orchestrația amplă și variată dă caracterul sonor, specific fiecăruiea. Corul (după modelul tragediei antice) comentează momente din dramă. Pentru puterea dexpresie dramatică și ingenioasa idee de a lega tematica muzicală de anumite scene, Wilhelm Tappert il numește pe Monteverdi cu drept cuvânt. Richard Wagner al secolului XVII. Executanți vor fi Soc. coral* „Carmen“ sub conducerea d-ui Ion Chaescu, Orchestra Radio d.lui Beuman-Rădulescu (muzica, Euridice), Nella Dimitriu (Nimfa mesageră), George Ștefănescu (Orfeu), Aurel Alexandrescu și Maxim Vasiliu (păstori), Stefania Stavri (Spiritul), Nicolae Păun (Caron), prof. Stadelmann-orgă, J. Brunner,clavecin. Conducerea muzicală o are d. N. Rădulescu. Biletele s’au pus în vânzare la „Doina“. .......... DREPTUL ȘI FORȚA Din sbuciumul marilor evenimente cari neliniștesc și îngrijorează omenirea, o idee își face loc tot mai mult: raporturile dintre drept și forță. Ea privește acut prezentul și într’o zi va trebui să lămurească’ și să hotărască asupra viitorului. Asupra acestei chestiuni, d-1 consilier regal Prof. G. G. Mironescu face importante și concludente observații. Reproducem câteva interesante pasagii Astăzi, după ce omenirea a ajuns la o civilizație foarte înaintată și a făcut progrese atât de frumoase în toate domeniile, trecem printr’o epocă de eclipsă a Dreptului și de dominațiune a forței, mai ales din punctul de vedere al relațiilor internaționale. Ar fi zadarnic a ascunde acest fapt. • Forța statului reprezentată prin Suveran, hotărăște totul. Pe de altă parte Statul urmează să fie absorbit în state superioare ale națiunilor cari au o misiune istorică sau universală. Sunt deci popoare alese cari au o misiune mai înaltă și trebue să absoarbă popoarele inferioare. Această absorbire se face prin războiu. De aceea este natural și necesar războiul. El este un duel absolut necesar pentru realizarea evoluțiunei omenirei. Rezultatul războiului este și trebue să fie totdeauna triumful ideei superioare, adică a statului superior și acest triumf al forței constitue Dreptul. Dela Academia Româna AAAA/AAAAAAAAAAA/WWWWV Academia Română a ținut ședință intimă Vineri, 26 ianuarie a. c. sub președinția d-lui prof. C. Rădulescu Motru. D. președinte C. Rădulescu-Mobru a salutat pe d. dr. Vasile Gheorghiu, profesor la facultatea de teologie din Cernăuți, care a venit acum pentru întâia oară să ia parte la ședințele Academiei după alegerea sa ca membru de onoare din Mai 1938. D. prof. dr. Vasile Gheorghiu a mulțumit pentru bunele cuvinte cu care a fost întâmpinat de d. președinte C. Rădulescu-Motru și pentru votul dat de Academie la chemarea sa printre membri ei de onoare. D. prof. Alex. Lapedatu, secretarul general al Academiei, a comunicat că defuncta Fotimia Anastasie Gusti a testat Academiei Române întreaga sa avere, constând din câteva imobile în București, în Predeal și în județul Cahul, din 400.000 lei în numerar și din rentă de Stat. Din această avere Academia este însărcinată să întemeieze un fond cu numele defunctei și al soțului său defunct Anastasie Gusti, iar din venitul fondului Academiei urmează a acorda burse pentru studiul științelor economice și sociale. In altă ordine de idei d. Alex. Lapedatu a prezentat următoarele publicațiuni : 1) Victor Slăvescu: „Ion Ghica economist” (București 1940); 2) Mircea Djuvara: „Despre educația socială a tineretului” (Buc. 1939); b) „Ceva despre... forme” (Buc. 1939) ; c) „Ceva despre ideea de Drept subiectiv și obligație” (Buc. 1939) ; d) „Dialectique et experience juridique” — Extras din „Revue Internationale de la Théorle du Droit”, an. 1938, No. 4 (Brno); e) nouvel essaie de Philosophie politique et juridique en Allemagne” Buc. 1939) ; f) „Contemplațiunea estetică în filosofia lui Schopenhauer“ (Buc. 1939) ; g) „La politique extérieure de la Roumanie”; h) „Viața etică și valorile ideale după D. Parodi” (Buc. 1939); i) ,fLes grands problémes du Droit: Le Droit positif” (Buc. 1939). Dela d. dr. Crist. Predescu, profesor la Facultatea de Agronomie din Cluj, s’au primit o serie de lucrări de specialitate ale d-sale publicate în limba franceză în 1939. Din publicațiile Academiei a apărut ,Ambulanța Doamnelor din Iași în 1877-1878” de d. General R. Rosetti. D. N. Iorga a înfățișat un document moldovenesc, din 1642, arătând că acest document are mare importanță deoarece aflăm acum pentru întâia oară că a existat o starostie a Trotușului și Bacăului dovedită cu numele unui martor Dumitru Staroste al Trotușului și Bacăului, care apare în acel document. D. General R. Rosetti a prezintat mai multe lucrări ale d-lui Al. Ciorănescu, dăruite de acesta bibliotecii Academiei. Printre acestea este și teza de doctorat a autorului, ,„L'Anoste en France”, apoi „Les romans de la princesse Conti”, „Tancrecte de Voltaire et ses sources de Cazatte”, „Une restitution historique — La Dobroudja terre roumaine” D. N. Bănescu a prezentat al II-lea volum din colecția scrierilor d-lui Théophil Boreas’, profesor la Universitatea din Atena, care apare sub titlul „Analecta” (Atena 1939). După ridicarea ședinței plenare, Secțiunea Istorică a ținut ședință de Secțiune sub președinția d-lui Andrei Rădulescu. iv. General R. Rosetti a cetit comunicarea d-sale „Un nou studiu asupra artei militare la Români”. Analizând articolele Colonelului A. Culici din revista România Militară, D-sa arată că în acele articole efectivele potrivnicilor sunt exagerate și că in general autorul folosind numai scrieri moderne vede alcătuirile și operațiunile militare din trecut cu ochii unui soldat contimporan și nu prin prisma realităților vremurilor în care s’au înfăptuit. Descrierile bătăliilor de la Vaslui (10 ianuarie 1475) și Răsboeni (iulie 1476), făcute de autor nu corespund obiceiurilor, posibilităților și tacticei vremei. Colonelul Culici a muncit mult și are multe observații juste. Ar trebui ca in lucrările sale ulterioare să consulte documentele contimporane faptelor pe care le descrie. In discuția ce a urmat acestei comunicări au vorbit d-nii N. Iorga, I. Lupaș și Generalul Rosetti, arătând greutatea și modalitatea stabilirei efectivelor reale. D. Iorga a învederat că aceasta este relativ ușor pentru Turci care aveau efective constante și foloseau de asemenea procedee constante și de aceea d-sa crede că, cu toate greutățile, Turcii au trecut în 1476 tot pe la Oblucița. Insistă și d-sa asupra nevoei de a se folosi documentele contimporane faptelor, fără de care acestea nu se pot reda exact. Sprijiniți industria și comerțul românesc Inginer VICTOR POPESCU Fabrică de cazane pentru calorifer TUBAL Fabrică și depozit de produse izolatoare de DIATOMIT încălziri centrale, ventilațiuni, instaLAȚIUNI TERMICE, SANITARE ȘI INDUSTRIALE Boilere, hidrofoare, pompe Biroul, Calea Plevnei, 12 tel. 3.83.05 Fabrica -Str. înclinată, 127 21. 5.13.91 BUCUREȘTI