Obiectiv, mai 2002 (Anul 1, nr. 12-14)

2002-05-02 / nr. 12

Vârsta a treia preia ștafeta Douăzeci de pensionari vor să fie respectori pentru primărie Edilii nu i-au băgat în seamă Un grup de bătrâni, membri ai Uniunii Pensionarilor s-a oferit să dea amenzi sibienilor care nu respectă curățenia orașului. Inițatorul proiectului, Constantin Dobre a fost prezent la ultima ședință de Consiliu Local unde a Totul pentru Sibiu, totul pentru curățenie Cei douăzeci de pensionari nu vor nici un ban pentru această misiune, însă doresc legitimații eliberate de primărie, pentru a fi respectați de oameni. “Noi oricum stăm degeaba în casă și nu facem nimic, așa măcar o să fim utili comunității”, spune liderul lor, Constantin Dobre. “Trebuie să fie cineva care să-i ia la rost pe cei care aruncă hârtii pe stradă sau calcă în picioare spațiile verzi. Noi suntem oameni bătrâni și ne pricepem. Nu vrem să luăm nici un ban pentru această treabă, doar cerut ajutorul primăriei pentru a primi legitimații, iar președintele ședinței, consilierul PSD loan Banciu i-a promis sprijinul. Pensionarii­ inspectori trebuiau să se întâlnească luni, 29 aprilie cu loan Banciu, însă acesta nu a s­a să primim permise de transport gratuite și legitimații care să demonstreze că suntem trimiși de primărie, să avem și noi o autoritate, să nu fim luați peste picior că ne-am apucat să facem de capul nostru ordine”, afirmă hotărât Constantin Dobre. Pensionarul spune că în urmă cu șapte ani, în Sibiu, a mai funcționat o astfel de echipă: “Pe timpul primarului Șerbu eu și soția mea am fost controlori. Verificam dacă oamenii se îngrijesc de cură­țenia orașului. Și pe timpul lui Con­­durat a mai funcționat, însă numai doi ani. Pe atunci formam “Sfatul bătrânilor” și eram respectați de oameni”, își aduce aminte bătrânul­ pnut de cuvânt ‘‘Mi-a părut foarte rău că nu ne-a băgat nimeni în seamă. Așteptăm să vedem, mai încercăm și săptămâna viitoare”, spune dezamăgit “inspectorul - șef’, Constantin Dobre. “Drepți ca brazii” Pensionarii sunt ferm convinși că-și pot duce la capăt misiunea și nu cred că bătrânețea îi va împiedica în vreun fel. “Uitați-vă la noi că suntem drepți ca brazii. Suntem oameni responsabili, care știu ce au de făcut. Noi ne știm între noi și toți suntem de încredere, oameni gospodari care au fost ceva la viața lor”, consideră sibianul. Constantin Dobre spune că activitatea grupului pe care îl conduce poate fi extinsă și spre alte domenii: “de exemplu, putem controla biletele sibienilor de pe autobuzele și troleele Tursib. Ar trebui să vorbim cu Dorel Florian despre această problemă, pentru că ne putem ocupa”. Pensionarii sibieni au exemplul “Comitetului de bătrâni” din Oradea, unde aceștia inspectează orașul și dau amenzi orădenilor care nu respectă curățenia. “Merg prin toate cartierele și unde văd că este mizerie sau la răspundere pe cei de la Aso­ciațiile de locatari. Oradea este acum un oraș frumos și curat, Sibiul de ce nu ar putea fi?”, se întreabă pensio­narul. Liderul pensionarilor s-a gândit chiar și la valoarea amenzii care ar trebui să fie de circa 25.000 lei, acce­sibilă oricărui buzunar. Alin Bratu Bolnavii fug de Paște acasă , peste 1.300 de bolnavi s-au externat deja din secțiile Spitalului Clinic Județean, ca să petreacă sărbătorile în familie Cel puțin 12 pacienți din fiecare secție a Spitalului Clinic Județean din Sibiu, au plecat acasă în fiecare zi a ultimei săptămâni. Mulți dintre bolnavi s-au externat la cerere, chiar dacă afecțiunea lor nu a fost vindecată, pentru că vor să își petreacă sărbă­torile de Paște alături de cei dragi. Medicii afirmă că nu le-au dat dru­mul decât celor care erau într-o stare suficient de bună. Pe parcursul săptămânii trecute, peste 1.300 de bolnavi și-au făcut fișele de externare. O parte dintre aceștia se vor întoarce pe paturile spitalului după sărbători. Potrivit pur­tătorului de cuvânt al Spitalului Clinic Județean, dr. Carmen Natea, în spital au mai rămas mai puțin de 6.000 de pacienți internați. Dintre aceștia, însă, o mare parte vor pleca chiar în zilele de dinaintea Paștelor, ca să stea împreună cu familiile lor măcar în Duminica învierii. Adela Mohanu LOCAL Obiectiv Nr. 12, 2­­­8 mai 2002 Cioabă reneagă congresul rromilor patronat de Guvernul Poloniei Regele rromilor, Florin Cioabă, nu recunoaște Congresul Mondial al Rromilor care se desfășoară la în­ceputul lunii mai în Polonia. Deși congresul este susținut de către Con­siliul Europei și este sub patro­najul Guvernului Poloniei, regele spune că singura organizație recunoscută pe plan mondial care are un cuvânt de spus în privința rromilor este “Ro­mani Union”, al cărei­­ prim-vicepreședinte este. “Romani Union”­­ este singura orga­­­­nizație a rromilor §g­ luată sub aripă de către ONU, care a și atestat-o drept organ consultativ în ceea ce privește problemele rromilor din întreaga lume. Potrivit regelui Cioabă, organizația a ținut cel de-al V-lea congres mondial al său în urmă cu doi ani, la Praga. Centrul Creștin al rromilor a delegat un reprezentant care se va deplasa în Polonia, însă acesta va susține și în plenul congre­sului că întâlnirea nu îi reprezintă pe rromii de pretutindeni. Congresul Mondial al Rromi­lor din Polonia este la a doua etapă și se desfășoară în orașul Lodz. Locul desfă­șurării a fost ales pentru semnificația sa, aici fiind amplasate ghetourile rromilor și evreilor în timpul Holo­caustului. în ca­drul discuțiilor sunt abordate subiecte legate de reprezenta­rea rromilor în Europa, despă­gubirea victimelor de etnie rromă ale Holocaustului și de problemele refu­giaților de etnie rromă. Congresul Mondial al Rromilor își propune să-i reunească pe acti­viștii rromi în vederea creării unui Forum European al Rromilor, unei fundații care să administreze fondu­rile de despăgubire a victimelor Ho­locaustului și a unei organizații de­dicate problemelor refugiaților și emi­granților rromi. Manifestarea va fi prezidată de Sergiusz Kwieck, unul dintre supraviețuitorii Holocaustului. Pentru prima dată, toate persoanele interesate vor avea șansa de a parti­cipa la congres prin Internet. Florin Cioabă spune că o even­tuală nouă organizație nu ar mai avea ce să rezolve pentru rromii de­portați de către naziști, pentru că “Romani Union” a semnat deja un protocol cu guvernul german, prin care acesta se obligă să plătească fiecărui supraviețuitor al lagărelor de exterminare câte 1.000 de mărci (aproximativ 500 de euro). Potrivit regelui Cioabă, peste 1.300 de deportați din România și-au primit deja banii, iar restul de 700 urmează să și-i primească imediat după sărbătorile de Paști. Adela MOHANU Ciobanii din Mărginime așteaptă să vină grecii și turcii să le cumpere mieii Tradiția sărbătorilor de Paști este ca de pe masa nici unei familii să nu lipsească friptura de miel alături de cozonac și ouă roșii. Sunt ani buni de când la români această tradiție a devenit un lux. Miei sunt destui, numai banii lipsesc. Cei mai puțin afectați de scumpirea mieilor sunt sibienii la care nu le place mielul. Câștigul ciobanilor este minim Prețul unui kilogram de came de miel a urcat până la o sută de mii de lei cu câteva zile înainte de Duminica Mare. Anul trecut un kilogram de came de miel costa 70 de mii. “Ce să le dăm oamenilor cu 20 de mii de lei ? Ni se face rușine nouă când îi vedem cît de necăjiți sunt” spune Nicolae Cruceat, un cioban din Rășinari. Ciobanii care vin din Mărginime la Sibiu nu reușesc să vândă mai mult de patru miei pe zi. Concurența pe piață de anul acesta este mare pentru că au venit și turmele din Bărăgan ale stoienarilor. Ciobanii sunt gata să sacrifice 235.000 de miei, cu 10.000 de animale mai mult ca anul trecut. Dacă piața merge prost, ciobanii vor fi nevoiți să își păstreze mieii. Ioan Fleschin, din Rășinari și nu prea crede că va câștiga mare lucru. “Se vând rău că nu sunt bani. Oamenii intră, se uită și puțini sunt cei care cumpără. Și mai puțini sunt cei care își permit să cumpere un miel întreg.” Ciobanii spun că în ciuda prețurilor afacerea nu le aduce venituri mari. “Chiria pentru spațiul folosit este de 500 mii de tei. Dacă mai adăugăm și costul transportului, avizul ce trebuie luat de la Direcția Sanitară, plus tăiatul mieilor, câștigul este minim,” spune un alt cioban. Pe timpul lui Ceaușescu mieii se vindeau mai bine Ciobanii din Mărginime își amintesc cu nostalgie de “vremurile bune din tim­pul lui Ceaușescu”. într-un timp în care hrana era raționalizată aceștia reușeau să facă încasări fabuloase vânzând carne de miel și brânză. După Revoluție au existat doar doi ani în care vânzările au mers extrem de bine­­ în 1991 și în 1998. “în urmă cu patru ani am vândut foarte bine pentru că am avut cerere de miel vii pentru Italia, Grecia și am primit 50.000 pe kilogram.” Ilie Grebenia spune că “Cele mai bune vânzări le-am avut în 1991 și pe timpul lui Ceaușescu. Acum săracii oa­meni de unde să facă bani? Cei care cumpără un miel de 12 kilograme în cei care au bani mai mulți.” Și în ziua de astăzi ciobanii tot în străini își pun nădejdea. ” La Miercurea a venit un grec, a pus banii jos și a cumpărat câți miei a dorit” spune inginerul Dumitru Trandafir de la Direcția Generală pentru Agricultură și Industrie Alimentară Sibiu (DGALA). Alina MOSCALU

Next