Noul Observator, 2001 (Anul 2, nr. 1-8)

2001-01-05 / nr. 1

■ anuL и п [UNK]. / [ia] т s­и ianuarie вс [UNK]/ u sarramânaL ne опта și inFormar­ u заоа lei u Consiliul Local Primăria Sf Jimbolia ’ Jimbolia Cu deosebită considerație vă invită să parti­cipați la dezvelirea monumentului poetului Mihai Eminescu. Evenimentul va avea loc vineri, 12 ianuarie, ora 15, la Biblioteca Orășenească Jimbolia. "Eminescu este în tot atâtea feluri ca înfățișare, în câte feluri sunt ca înfățișare cei care-i înțeleg opera, cei care-i adaugă monada cu propria lor monadă". (Nichita Stănescu - Despre înfățișarea lui Eminescu) aan/EL­IAIEHI Cu toate că la trecerea din anul 1999 în 2000 mentalul popular a socotit că trecem în nou mileniu, lucrurile nu stau tocmai așa din punctul de vedere al cronologiei istorice. Abia în acest din urmă Revelion am pășit într-un nou mileniu. Desigur că și acest lucru este relativ și ține, mai degrabă, de tradiția creștină de extract european. Spre exemplu, în lumea musulmană, calendarul este cu câteva sute bune de ani în urma calendarului nostru, deoarece ei numără anii după istoria sacră a lui Mahomed; în alt fel, în lumea veche româ­nească, și nu numai, calendarul avea numă­rătoare dublă, una care este a noastră, alta cu câteva mii de ani - șase la număr­­ înainte, întrucât acolo curgerea vremii se socotea pornind de la facerea lumii, adică de la Geneza din Biblie. Ar mai fi de spus că una dintre întrebările chinuitoare ale omenirii dintotdeauna este aceasta care ne vine (poate) în minte în chiolhanul Anului Nou, între sarmale și vinuri, și anume: unde se îndreaptă istoria și care este rostul curgerii eterne a timpului? (continuare în pagina 3) Puțină filosofie între sarmale și vin 9 9 Revelionul mileniului Plictisiți de veșnicul revelion, desfășurat anual în aceeași atmosferă haotică și curioși de felul cum se petrece în alte locuri ultima seară a anului 2000, ne-am “înarmat” cu un reportofon și un aparat de fotografiat, după care am colindat mai toate localurile unde “lumea bună” serbează venirea noului mileniu, în unele locuri am fost primiți cu o neașteptată căldură, în altele­­ cu răceală; este adevărat că și afară a fost frig, dar șampania ar fi trebuit să-i încălzească pe unii, măcar la suflet, întrebările planificate pentru organizatori și invitații lor însă nu ne-au descurajat în a ne continua mica anchetă. Astfel, am îndrăznit a întreba: ■ 1. Ce fel de muzică i-a convins pe invitați să se ridice de la masă? 2. Ce jocuri de societate au fost cuprinse în programul revelionului? 3. Care dintre perechile participante ar putea fi numită “perechea mileniului”? 4. Care a fost punctul cel mai apreciat din meniu? 5. Părerea despre “anunțarea” unei întreruperi de curent peste o oră? 6. Dacă suma de bani cerută a meritat să fie dată? 7. Dacă invitații au avut parte de o organizare diferită în alți ani? (urmare în pagina 2) Un magazin vechi cu "față” nouă . Redeschis în 13 decembrie 2000, magazinul mixt de pe Calea Kikindei nr. 18 (fostă Calea Comloșului), aparținând firmei SC. JIMBOLIENII-VIO­LIDI S.R.L., cu asociat unic Viorel Popuțe, este magazinul cu cele mai mici prețuri din Jimbolia. pats ma a Traffico regolare a Ventimiglia, transitabili le strade del Trentinô Alto Adige Maltempo, dopo le bufere si torna a viaggiare pats ma /a Iragom srpske tradicije Bozie bata paa/na /з Dreikönigsfest Horoszköp mar cel гoueea Noroc, sănătate și muncă plătită! La fiecare început de an obișnuim să ne urăm noroc, sănătate și bani. într-o țară în care mai mult de jumătate din populație trăiește sub limita sărăciei, urarea de bani mulți are o intensitate aparte pe care cineva din lumea bogată nu o înțelege. La români, în general la națiunile sărace, ea este intim legată de noroc, șansă. Nimeni nu se gândește să ureze cuiva “serviciu bun” sau “să-ți găsești de lucru”, ci să câștige la bingo, loto, Joker. Să deducem de aici că nu suntem un popor cu un cult al muncii sau că nu avem încredere în munca cinstită? Eu cred că e riscant de tras o asemenea concluzie, dar o astfel de judecată are o anumită doză de adevăr: în primul rând, ar trebui spus răspicat că România nu va fi niciodată o țară prosperă dacă locuitorii ei nu pot trăi decent din rodul muncii lor. Cu alte cuvinte, dacă, la capătul lunii, orice angajat din orice domeniu își poate pune ceva bănuit deoparte după ce și-a plătit tot ce avea de plată, înseamnă că lucrurile merg bine, înseamnă că orice muncă, indiferent de calificarea ei, este apreciată de societate și răsplătită ca atare. Din păcate, de mai bine de zece ani, în România salariul­ este resimțit de majoritatea populației ca un soi de ajutor de șomaj. Și așa și este, de vreme ce retribuția unui­­ să spunem­­ profesor, abia ajunge pentru plata întreținerii! Ceea ce rămâne se duce pe mâncare și trista concluzie a acestui fenomen s-ar putea rezuma așa: muncim pentru ca să mâncăm! Dar nici măcar nu mâncăm bine, iar cantitatea de carne pe cap de locuitor (continuare în pagina 2) Ziarul Observator se poate cumpăra în Jimbolia numai la Kasa (Z&K S.R.L.)

Next