Opinia, septembrie 1898 (Anul 2, nr. 97-120)
1898-09-01 / nr. 97
tatea şi de deprinderea lui de a trata chestiunile sociale. In ori ce caz însă s’a recomandat tot deauna şi se recomandă şi azi ca să se uzeze de datele acelor ştiinţe, cu foarte mare prudenţă, de oarece adeseori cea mal mică eroare conduce la rezultate funeste deşi sistemul logic al procedărei ie ireproşabil. Şcoala aceasta, spre deosebire de Comte şi Spencer, poartă numele şi de şcoala «analogico-organică». Aceşti învăţaţi deşi au văzut rezultatul la care au ajuns inspiratorii lor, totuşi continuă de a urma calea bătută de dînşii şi ajung a deveni, fie-nepermisă expresia, (tot pe calea de analogie de altmintrelea) mai comitant decât Comte, mai spenceriani de cit Spencer. Iată un scurt, în ce priveşte generalităţile, erorile comise de aceşti sociologi erori comise şi de Comte şi de Spencer şi de care nu se pot desbara, pe cari nu le evită. Caracteristica erorilor, în ce privește generalitățile, ie că se recurge la analogii de un ordin inferior. La pag. 3 a lucrărei lui Novicow «Conscience et volonté sociale» găsim : «comme les sociétés sont des organismes ont peut déduire â priori qu ’elles se conformeront â tous Ies lois de la biologie». Apoi la cap II spune: «lupta pentru viaţă conduce totdeauna şi sigur spre progres, deoarece totdeauna cei mai buni reuşesc în această luptă.» Cît priveşte prima aserţiune a lui Novicov că societăţile se vor conforma legilor biologiei pentru că sunt organisme, nu găsesc necesitate de a o combate şi mă mulţumesc a trimite la cele spuse, cu ocazia teoriei lui Spencer, pe care în astă privinţă îl urmează Novicov. (Opinia 14 August). Cât priveşte a doua aserţiune, susţin că nu ie exactă şi o combat cu argumente trase din lucrarea lui René Worms —«Organisme et Société» pag. 5, 6, 7 — unul din susţinătorii şcoalei din care face parte Novicov. Iată ce spune Worms «în societatea omenească lupta pentru viaţă conduce, cele mai adese ori, la eliminarea celor mai buni, a celor mai delicate spirite, se eliminează tocmai «floarea omenire!». Un alt adept al acestei şcoale, Lilienfeld, pare a corecta una din greşeli cînd zice: «viaţa corpului social, a societăţii şi a societăţilor de o integrare şi o diferenciare continuă, cu totul deosebită de aceea ce are loc în individ», dar păcătueşte din nou cînd zice: «condiţia absolută pentru ca sociologia să devie o ştiinţă positivă de ca societatea omenească să fie considerată ca un organism care trăieşte, compus fiind din celule întocmai ca şi organismele individuale». Aceste fiind erorile în ce priveste generalităţile, mîne vom vedea pe cele relative la particularităţile fiecărui autor. (Va urma) PARIA Ai drept să plîngî, atîta, căci vorba nu-i ata. Să gemi încet, ca mielul cînd îi se fură lîna. Inăbuşeşte-ţî pasul,—abia s’atingi ţărîna: Nu simţi că-î este silă cînd are-a te purta?' De vezi copacu’n cale, în umbra lui nu sta— Şi floarea dacă-ţî place, nu poţi întinde mîna. Natura e supusă, dar tu o ştii stăpînă Puternică şi tremuri uitîndu-te la ea. Te-atacă rău? Lasă-î,te scuipă? Nu răspunde Ţi-au pălmuit obrazul?Pe-al doilea l-ascunde Te-au umilit? Nu geme, te rîd? Să nu tresalţi. Eşti om, dar nu ai suflet la feliu cu ceialalţi. Vrei să trăieşti,—pe lume, o paria, n’ai unde. Ai vrea să zbori,—dar lanţul te-opreşte să te ’nnalţî. Tristis. Ştiinţi-Litere-Arte In timp ce poşta noastră comite cele mai infame „gaffe“, cetim adevărate minuni despre poşta engleză, ajunsă la o perfecţiune artistică. După ultima statistică abia trei scrisori s’au rătăcit la 3,780! Şi, lucru ştiut, englejii sunt cel mai laconici In scrierea adreselor.* In timpul şederel sale la Ragatz, Carmen Sylva a găzduit pe princesa Alexandre Bibescu— în calitate de artistă a pianului — zice ziarul „La Fronde.“ * Se ştie că suedezul Nobel, inventatorul faimos al explozivelor, a lăsat prin testament averea toată —zece milioane— spre a se da aceluia care va fi contribuit mai mult pentru cauza păcii universale. Se zice că liga internaţională a păcii are intenţia să acorde Ţarului Nicolae II premiul acesta. * Ziarele din Bucureşti publică lista personalului Operei din capitală. Din Iaşi figurează d-na Emma Mezzetti şi d-ra Ortansa Mihailescu. In fruntea repertoriului figurează „Petru Rareş“—tot din Iaşi... * Sindicatul presei pariziane a primit din partea marelui financiar Osiris suma de 100.000 franci destinaţi ca premiu celei mai bune opere de domeniul artistic, industrial sau umanitar ce va apare în timpul marei expoziţiuni de la 1900. Membrii presei vor constitui un juriu examinator. * Raportul parlamentar englez relatează, după un vechiu obiceiu, starea socială a Londrei. Se înregistrează pe anul trecut 41 morţi de foame, în cel mai bogat oraş din lume.“ Numai patru din numele victimelor s’au putut descoperi. * Aci ar fi locul să înregistrăm ştirea că o comisiune de deputaţi italieni a cerut ministrului de interne să iea act că femeea deputatului De Andreis, condamnat în urma tulburărilor din Milan, a rămas cu totul muritoare de foame. S’a apelat la asociaţii lucrătoare să găsească vre-o ocupaţiune acestei femei.* Marea Neagră otrăvită—iată ultima noutate ştiinţifică, a savantului rus Andrusov. In păturile de apă mai adînci de 400 metri ar fi existînd mari citimi de pucioasă care, fac imposibilă orice viaţă a organismelor vii. Cauza e că apa dulce a rîurilor ce se varsă în mare se scurge repede prin Bosfor pe cînd marea Egee nutreşte în adîncime valurile mării cu gazuri vătămătoare. * Un turist englez, dr. Samuel Thomas, a descoperit într’o regiune necunoscută a Alpilor, la o înălţime de 2120 metri, un lac ale cărui ape au coloraţia roşie, ca a slagoiul Întocmai, datorită probabil unei plante care abundă în lac : „Englenis sanguines.“ * Se atribuie o vorbă foarte de spirit împăratului Wilhelm II cu ocazia ultimelor manevre din Westphalia. Fiind vorba despre propunerea de dezarmare a Țarului, împăratul zise generalilor cu care vorbea : —„Da, da, camarazi. Pacea e asigurată graţie manifestului Majestâţii Sale Nicolae II. Am şi dat ordin să se dee haine civile regimentului de gardă a împăratului Rusiei.“ Nicolae II e comandant al unui regiment german, se Înţelege. * Decanul facultăţii de medicină, d. dr. L. Russ, a plecat la Viena. * In urma concursului ce a avut loc la şcolile „Culture!,“ trei elevi de gimnaziu vor fi întreţinuţi la Paris pe seama, baronesei de Hirsch în vederea viitoarei şcoli de meserii ce se va întemeia la Iaşi, pe lingă şcolile „Culturii.“* Direcţia gimnaziului Ştefan cel Mare va cere înfiinţarea unei clase divizionare—clasa I—, numărul cererilor de inscriere fiind prea mare pentru numărul locurilor. * După noul regulament al învăţămîntului secundar, examenele de corigere pentru cl. I se ţin în ziua de 1 Septemvrie, celelalte între 2 şi 8 a lunei. Esamenele cuprind probe orale si probe în scris la obiectele ce comportă in cursul anului esamene de scris. Nu întră în rîndul lor: latina, greaca, franceza, geografia. * In curînd va apare Principii de literatura filosofîeî și artei, încercare de estetică literară și artistică, lucrare didactică de mare valoare datorită d-lui C. Leonardescu, eminentul nostru profesor universitar. * Cînd frunzele foșnesc, este titlul unui frumos vals, apărut în editura magazinului „Conservatorului.“ Muzica de Linke, cuvintele de Juvara. * In curînd va apare „Sirba Patrioţilor“ o prea frumoasă bucată muzicală, datorită tînărului compozitor Vasile Boldescu. PATERNITATE ADELE SCHREIBER Nemernic, mizerabil!—furios se lovea cu pumnii strînşi în cap. Iarăşi vedea băetul cum stătea în faţa lui în deplină frumuseţă şi strălucitoare gingăşie. Buclele blonde cădeau pe hainele de catifea; simţea desmierdarea guriţei moi şi roşie, auzea rîsul vesel, nenumăratele întrebări serioase şi viclene la care tatăl mereu trebuia să răspundă; credea că vede, ca odinioare, ochii negrii şi plini de nemărginită încredere îndreptaţi spre el. Şi toate acestea le putu el uita ! Din pricina unei închipuiri a minţei sale! Nu-i aparţinea lui copilul cu trup şi suflet ? In adevăr îl dobîndi destul de scump. Va trebui să-l lipească de el cu un ciment mai puternic, decît legătură de familie, cu o dragoste mai caldă decît naşterea şi obiceiului. «Heartstrings numesc englejii acea legătură tainică a simţirei, care strînge la un loc două inimi, atît de puternic, că bătăile uneia atîrnă de ceealaltă, atît de puternic încît dacă legătura este sfişiată cu violenţă atunci amîndouă inimele sînt nimicite. Simţea o durere înţepătoare la piept, ştia că vine prea tîrziu, copilul lui era pierdut pentru dînsul, şi cu el totul ce putea să-l înfrumuseţeze şi să-i înveselească viaţa. Prea tîrziu! Prea tîrziu, începu să recunoască că nu pricepuse cum să întrebuinţeze materia fină încredinţată mînei sale, că a dus la ruină un suflet omenesc pe care trebuia el să-l formeze, un suflet care poate că purta în el germenele unor opere măreţe. Oare nuera indiferentă origina trupească a copilului ? Prin înrîurirea lui, prin dragostea lui, se desfăşurară toţi germenii nobili, prin vina lui s’a vestejit iarăşi totul. Ca un oracul, alăturea de legea cea mare a eredităţei pe care o crede pînă acuma ca singura putere, stătea în faţa lui luptătoarea uriaşă educaţia, înaintînd izbînditor, condusă de puterea nemărginită a dragostei. Prea tîrziu! Prea tîrziu ! Trăsura se opri brusc. — 17 minute trecură de cîndera în trăsură; 17 minute scurte în care se poate îmbătrîni! Sudoarea rece stătea pe fruntea lui Guido, cînd îi ieși înainte doctorul, căruia comunică motivul venirei sale. (Va urma) Îlgum70t«n două rînduri de case VIIUcU tî în str. s-tu Lazăr : 3 odăi, bucătărie şi antret la faţă, 7 odăi în curte, pivniţă, beciu, grădină, loc întins la stradă pentru construcţiune. A se adresa: Str. Ghîca Vodă, 24. Of* Inchiriat chiar de la 1 Octoml/C llll/llll ICI ijrie casele No. 83 din , strada Sărărie , salon, antret, 2 odăi, etac, bucătărie, beciu, cămară pentru lemne etc.; informatiuni acolo. Moşia CiocîrleştiloI,,,, ha“!,ITM de 280 fălci pămînt prima calitate, avînd pădure bună de exploatat, gara Scînteia pe moşie, casă de zid de 6 camere, alte 3 camere de zid pentru servi, 2 coşere, 3 hambare, una stanciolă, 2 pivneţe de piatră, grajd pentru 8 cai, şură pentru trăsuri, acoperite cu tablă, fîntînă, 8 pogoane vie, iaz cu peşte, livadă întinsă, toate în perfectă stare. Moşia fără nici o sarcină este de vînzare. A se adresa la proprietar: Alex. Volutză strada Romînă Iaşi, îl ruşina centrala de Electricitate din Iaşi Representant Inginer S. MARCU Str. Ştefan cel mare No. 2 (casa Neuschotz) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am de cea birourile noastre oficiale pentru Instalaţiuni exterioare şi interioare de ecleraj electric şi de aplicaţiiunea electricităţii pentru scopuri industriale, punîndu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru executarea menţionatelor instalaţiuni. Avem întotdeauna un deposit însemnat de interial electric de cea mai bună calitate, aparate de cel mai nou sistem precum şi un bogat asortiment de lămpi de la cele maî simple pînă la cele maielegante. Fiind concesionarii exploatării luminei elecrice a oraşului Iaşi, deci avînd exclusiv dreptul de a recepţiona instalaţiunile interioare, suntem singuri în măsură a face, preţurile cele mai avantajoase esecutînd lucrările în modul cel mai solid şi după regulele technice, luînd garanţiile cele mai întinse. In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de expoziţie unde se va putea vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. toate puse în mişcare prin electricitate. Planuri, devise şi orice alte informaţiuni relative, sunt gratuite Facem înlesniri de plată Biururile sunt deschise de la 8—12 şi de la 2—7. Cu toată stima DIRECŢIUNEA I I I I I I NUVELA 17) de ACTUALITATI Ca in povesti Ieri au avut loc la Amsterdam serbările încoronării nouei regine,—princesa Wilhelmina Iată amănunte asupra «carului de aur» pe care i l’a dăruit poporul olandez într’un elan fără samăn. La întăia vedere a obiectului strălucitor, rămîi orbit de atîta frumuseţe. Deja în veacul al 17-lea industria trăsurilor de lux era faimoasă în Holanda. Regina Elisabeta a Angliei şi puternici monarhi ai diferitelor state şi-au construit la Amsterdam trăsurile scumpe. Acea de acum, a reginei Wilhelmina se poate prenumăra între cele mai minunate ce a produs arta aceasta. Ca și trăsura care a purtat pe Carol X iar mai târziu, a servit la ceremonia de botez a unui copil de al lui Napoleon III, trăsura Holandejilor a costat mai bine de un milion de franci. Ca mărime, e inferioară acelora ce se pastreaza în seraiul de la Ildiz- Kiosk sau la Moscova; ca lux, se apropie de-abia de faimoasele trăsuri ce se păstrează la Schoenbrun ori în muzeul lui Ludovic II al Bavariei. Deşi încăpătoare, are o graţie şi frumuseţe extraordinară , construită în stilul «Renaissance» şi e împodobit cu aceeaşi îngrijire dinpunctul de vedere al picturei, al arhitecturii şi tăieturii. Sunt cape d’opere în arta fierăriei ca şi în a lemnăriei. Pe acoperiş, aşezată pe perne roşii de catifea,—coroana Holandei, iar împrejur, strălucitoare şi masive,, armele aurite ale Amsterdamului şi ale celor unsprezece provincii ale regatului. Superbe statuiete —alegorii înfăţoşează Agricultura, Industria, Comerţul şi Marina, cele patru ramuri de progres ale Holandei. # Alte scene simbolizează Armata şi Religia, Ştiinţa şi Dreptatea, Arta şi Munca. O grupă lucrată în oţel reprezintă Soarele şi constelaţiile. Capra trăsurii e înfăşurată de o ţesătură splendidă : 15 milioane cusături fine, executate în şcolile speciale irolandeze. Una din icoanele ce împodobesc trăsura arată «Irolanda tînără» risipind flori, trandafiri şi crini— în faţa figurii ce înfăţoşează Regatul, împrejur se înşiră: Pacea, Agricultura, Comerciul şi Industria—la dreapta, iar Muzica, Poezia, Ştiinţa, Arta, Dreptul, Disciplina şi Ordinea—la stînga. Un alt tablou , copil care poartă armele Amsterdamului atrag luarea aminte a zeului Mercur asupra muzei Istoriei care însamnă ziua aceasta a încoronării în în cartea de aur a ţării şi a Dinastiei. Un alt tablou arată pe numeroşii prinţi uvînd fericire Prinţesei; altul în fine reprezintă scene de duioşie populară din viaţa de toate zilele a Holandezilor. Iar tînăra Regină, frumoasă şi emoţionată, străbătînd oraşul în trăsura de aur, avea înfăţişarea unei fee din poveşti. SILUETE ! Cu ochii duşi în zarea albastră Spre alte ţări, în altă lume Pluteşti ca pasărea de mare Mai sus de-a valurilor spume Te miri în sborul tău prin viaţă Că nu mai vezi limanul sfînt: Să pleci,—e ţărmul prea departe Să stai,—ţi-e frică de pămînt, Şi tristă, îmi şopteşti în taină C’ai vrea să mori,—poveste veche ! Eu ştiu un leac ce-mi prinse bine Şi... ţi Vaşi spune—la ureche: Iubeşte!.. pe un Făt din basme Or chiar din lumea celor vii Şi... ţi s’o risipi urîtul Şi dorul morţei timpurii ! Danii. inFORMAŢIi Societatea comercianţilor romîni a avut aseară o cordială serbare de familie. D. Ştefănescu, preşedintele societăţii, boteza un copil al d-lui Maxim, membru în societate şi fondatorul ei. O masă imensă întrunise pe mal toţi Romînii cari se îndeletnicesc cu negoţul în Iaşi, şi pe mulţi alţii cari, deşi profesînd alte meserii, se interesează de aproape de mersul acestei ramuri de avuţie naţională. S’au ridicat toasturi, în formă simplă dar pline de miez şi cu adînc înţeles. D. Ştefănescu, într’o cuvîntare abilă, de unde se vedeaşi îndemînarea omului care ştie să cugete şi întinsa experienţă despre afaceri, a expus nevoile comerţului şi mijlocul de a-l face să prospere. D. Ropală, un negustor bătrîn şi încercat, a vorbit cu largi amănunte despre situaţia comerţului şi despre cauzele cari îl opresc în desvoltare—şi a încheiat făcînd un apel călduros la unirea tuturor celor cari au acelaş scop şi urmăresc acelaş interes. Veterinarul Jocu—inevitabilul Jocu— a stîrnit printr’unul dintr’ale sale discursuri zig-zag, o aşa ilaritate încît a ispăşit toate farsele lui cu legendaru-I ghiveciu. D. P. V. Grigoriu, publicist şi poet, a făcut o atingătoare disertaţie asupra sentimentului naţional şi a mişcat adunarea cu o entusiastă cuvîntare patriotică. D. Săndulescu, avocatul eforiei spitalelor sf. Spiridon, a făcut o interesantă conferinţă asupra atribuţiunilor consiliului comunal—conferinţă la care a respuns cu surprinzător bun simţ d-nii Ropală şi Ştefănescu. S’a închinat, apoi, pentru ai casei, pentru prieteni, pentru prezenţi şi pentru absenţi. Dintre aceştia, d. Gheorghian, rechemat în amintirea comesenilor de un splendid speech al d-lui Grigoriu, a fost obiectul unei foarte simpatice demonstraţiuni. Un oarecare Koch, care pretinde că vindecă toate boalele cu frunză de fragi, şi romaniţă, soseşte în oraşul nostru în scop de a da consultaţiuni medicale, crezînd că va găsi naivi cărora să le vîndă buruenile pe cari nu le-a putut desface la Slănic. Deocamdată d. Koch a trimis pe un agent al sau, care se dă drept asistent, să facă propagandă prin oraş. Agentul se numeşte Finkel şi nu e în realitate decît un băiat din prăvălia René Finkel, magazin de mode în strada Lăpuşneanu. Avis consiliului comunal. Direcţiunea şcoalei normale de institutoare din Iaşi aduce la cunoştiinţa părinţilor copilelor din acea şcoală că cursurile nu vor începe decît la 15 Septembre, cînd se vor termina reparaţiunile clădire. Ieri, 30 August, fiind aniversarea luărei Griviţei, s-a oficiat la Mitropolie un tedeum de cătră I. P. S. S. mitropolitul Iosif Naniescu, ajutat de întregul cler, în faţa autorităţilor şi a corpului ofiţeresc. După tedeum un detaşament de infanterie, sub comanda căpitanului Ionescu, a defilat în faţa colonelului Alexandrescu. D-ra Elena Buznea, directoarea şcoalei normale de institutoare din Iaşi, a luat dispoziţia de a interzice corsetul în şcoala ce conduce. Măsura e excelentă întrucît auzim că unele fete ajunseră să şi doarmă cu corsetul. D. Carol Sulder, agent de publicitate a sosit azi dimineaţă în Iaşi. In strada Toma Cozma, de vreo două săptămîni se face un canal. Tot pămlntul scos este svîrlit în stradă, încît împedică circulaţia cu totul şi se intîmplă accidente. Aşa, Sîmbătă sara femeea Elena Ionescu, care trecea pe acea stradă, din cauza întunericului a căzut în şanţul canalului, făcindu-şi mai multe leziuni. Strada Aron Vodă a ajuns într’o stare de a nu mai putea fi practicabilă. Credem că ar fi bine, ca macar, dacă nu se repară acea stradă, cel puţin să o măture primăria, căci aceasta nu coastă aşa mulţi bani. Primăria s’a pus pe economie. Pe strada Păcurari, în fiecare seară cîte 4—5 felinare sunt neaprinse. Pe strada Toma Cozma nici nu mai e nevoe ca se să aprindă fiindcă o luminează felinarile din capătul străzei Păcurari. Se vede că primăriei II trebue bani pentru alegeri. In str. Păcurari No. 32 s’a aprins erl o perdea de la un capăt de ţigară. Intervenind locatarii, focul a fost localizat. La spitalul Pașcanu a fost internată femeea Soltana Orăscu, din strada Mărăcineanu, bolnavă de anghină difterică. S’a arestat la penitenciar Gheorghe Condurache, perceptor din comuna Miroslava, pentru delapidare de bani, D. Neculai Miclescu, directorul Penitenciarului din localitate, a încetat din viaţă. La spitalul Sf. Spiridon a fost internat notarul Constantin Lohan, din comuna Bucium, fiind împuşcat din greşală la vinat in umărul drept. D. Popazu Zanianu se ducea acasă ieri prin strada Ţicău. Aproape de casă ’I a eşit înainte un individ care l’a trântit jos şi l’a căutat de bani. Negăsind nimic la bietul om, ’I a aplicat cîţiva pumni şi a dispărut apoi. Sub-comisarul Halunga a confiscat de la pitarul Lender Hindler din strada Tataraş No. 41, 19 kilograme pîine, cari aveau lipsă 70 grame. Gh. Bălănescu şi Gh. Ciobanu, ambii muncitori din Ţicău, fiind turmentaţi de băuturi spirtoase au intrat în casa lui Dimitrie Ghioc şi l-au tăiat la mină cu un cuţit. Au fost arestaţi la secţia Ilia. In urma informaţiunilor date de noi despre furturile de la secţia I, aflăm că d. director al prefecturei a cerut să se facă o anchetă severă pentru aflarea turului.