Opinia, septembrie 1898 (Anul 2, nr. 97-120)

1898-09-01 / nr. 97

tatea şi de deprinderea lui de a trata chestiunile sociale. In ori ce caz însă s’a recomandat tot deauna şi se recomandă şi azi ca să se uzeze de datele acelor ştiinţe, cu foarte mare prudenţă, de oare­ce adese­ori cea mal mică eroare conduce la rezultate funeste deşi sistemul logic al procedă­­rei ie ireproşabil. Şcoala aceasta, spre deosebire de Comte şi Spencer, poartă numele şi de şcoala «analogico-organică». Aceşti învăţaţi deşi au văzut rezulta­tul la care au ajuns­ inspiratorii lor, to­tuşi continuă de a urma calea bătută de dînşii şi ajung a deveni, fie-ne­permisă expresia, (tot pe calea de analogie de altmintrelea) mai comitant de­cât Comte, mai spenceriani de cit Spencer. Iată un scurt, în ce priveşte generali­tăţile, erorile comise de aceşti sociologi erori comise şi de Comte şi de Spencer şi de care nu se pot desbara, pe cari nu le evită. Caracteristica erorilor, în ce privește generalitățile, ie că se recurge la ana­logii de un ordin inferior. La pag. 3 a lucrărei lui Novicow «Con­science et volonté sociale» găsim : «com­­me les sociétés sont des organismes ont peut déduire â priori qu ’elles se con­­formeront â tous Ies lois de la biologie». Apoi la cap II spune: «lupta pentru viaţă conduce tot­deauna şi sigur spre progres, de­oare­ce tot­deauna cei mai buni reuşesc în această luptă.» Cît priveşte prima aserţiune a lui No­vicov că societăţile se vor conforma le­gilor biologiei pentru că sunt organis­me, nu găsesc necesitate de a o com­bate şi mă mulţumesc a trimite la cele spuse, cu ocazia teoriei lui Spencer, pe care în astă privinţă îl urmează Novi­­cov. (Opinia 14 August). Cât priveşte a doua aserţiune, susţin că nu ie exactă şi o combat cu argu­mente trase din lucrarea lui René Wor­ms —«Organisme et Société» pag. 5, 6, 7 — unul din susţinătorii şcoalei din ca­re face parte Novicov. Iată ce spune Worms «în societatea omenească lupta pentru viaţă conduce, cele mai adese ori, la eliminarea celor mai buni, a ce­lor mai delicate spirite, se eliminează tocmai «floarea omenire!». Un alt adept al acestei şcoale, Lili­enfeld, pare a corecta una din greşeli cînd zice: «viaţa corpului social, a so­cietăţii şi a societăţilor de o integrare şi o diferenciare continuă, cu totul deo­sebită de aceea ce are loc în individ», dar păcătueşte din nou cînd zice: «con­diţia absolută pentru ca sociologia să devie o ştiinţă positivă de ca societatea omenească să fie considerată ca un or­ganism care trăieşte, compus fiind din celule întocmai ca şi organismele in­dividuale». Aceste fiind erorile în ce priveste ge­neralităţile, mîne vom vedea pe cele re­lative la particularităţile fie­cărui autor. (Va urma) PARIA Ai drept să plîngî, atîta, căci vorba nu-i ata. Să gemi încet, ca mielul cînd îi se fură lîna. Inăbuşeşte-ţî pasul,—abia s’atingi ţărîna: Nu simţi că-î este silă cînd are-a te purta?' De vezi copacu’n cale, în umbra lui nu sta— Şi floarea dacă-ţî place, nu poţi întinde mîna. Natura e supusă, dar tu o ştii stăpînă Puternică şi tremuri uitîndu-te la ea. Te-atacă rău­? Lasă-î,te scuipă? Nu r­ăspunde Ţi-au pălmuit obrazul?Pe-al doilea l-ascunde Te-au umilit? Nu geme, te rîd? Să nu tresalţi. Eşti om, dar nu ai suflet la feliu cu ceialalţi. Vrei să trăieşti,—pe lume, o paria, n’ai unde. Ai vrea să zbori,—dar lanţul te-opreşte să te ’nnalţî. Tristis. Ştiinţi-Litere-Arte In timp ce poşta noastră comite cele mai infame „gaffe“, cetim adevărate minuni des­pre poşta engleză, ajunsă la o perfecţiune artistică. După ultima statistică abia trei scrisori s’au rătăcit la 3,780! Şi, lucru ştiut, englejii sunt cel mai laconici In scrierea a­­dreselor.* In timpul şederel sale la Ragatz, Carmen Sylva a găzduit pe princesa Alexandre Bi­­bescu— în calitate de artistă a pianului — zice ziarul „La Fronde.“ * Se ştie că suedezul Nobel, inventatorul faimos al explozivelor, a lăsat prin testament averea toată —zece milioane— spre a se da aceluia care va fi contribuit mai mult pentru cauza păcii universale. Se zice că liga in­ternaţională a păcii are intenţia să acorde Ţarului Nicolae II premiul acesta. * Ziarele din Bucureşti publică lista perso­nalului Operei din capitală. Din Iaşi figu­rează d-na Emma Mezzetti şi d-ra Ortansa Mihailescu. In fruntea repertoriului figurează „Petru Rareş“—tot din Iaşi... * Sindicatul presei pariziane a primit din partea marelui financiar Osiris suma de 100.000 franci destinaţi ca premiu celei mai bune opere de domeniul artistic, industrial sau umanitar ce va apare în timpul marei expoziţiuni de la 1900. Membrii presei vor constitui un juriu examinator. * Raportul parlamentar englez relatează, după un vechiu obiceiu, starea socială a Londrei. Se înregistrează pe anul trecut 41 morţi de foame, în cel mai bogat oraş din lume.“ Numai patru din numele victimelor s’au putut descoperi. * Aci ar fi locul să înregistrăm ştirea că o comisiune de deputaţi italieni a cerut minis­trului de interne să iea act că fem­eea de­putatului De Andreis, condamnat în urma tulburărilor din Milan, a rămas cu totul muritoare de foame. S’a apelat la asociaţii lucrătoare să găsească vre-o ocupaţiune a­­cestei femei.* Marea Neagră otrăvită—iată ultima nou­tate ştiinţifică, a savantului rus Andrusov. In păturile de apă mai adînci de 400 metri ar fi existînd mari citimi de pucioasă care, fac imposibilă ori­ce viaţă a organismelor vii. Cauza e că apa dulce a rîurilor ce se varsă în mare se scurge repede prin Bosfor pe cînd marea Egee nutreşte în adîncime valurile mării cu gazuri vătămătoare. * Un turist englez, dr. Samuel Thomas, a descoperit într’o regiune necunoscută a Al­­pilor, la o înălţime de 2120 metri, un lac ale cărui ape au coloraţia roşie, ca a sla­goiul Întocmai, datorită probabil unei plante care abundă în lac : „Englenis sanguines.“ * Se atribuie o vorbă foarte de spirit îm­păratului Wilhelm II cu ocazia ultimelor manevre din Westphalia. Fiind vorba despre propunerea de dezarmare a Țarului, împă­ratul zise generalilor cu care vorbea : —„Da, da, camarazi. Pacea e asigurată graţie manifestului Majestâţii Sale Nicolae II. Am şi dat ordin să se dee haine civile regimentului de gardă a împăratului Rusiei.“ Nicolae II e comandant al unui regiment german, se Înţelege. * Decanul facultăţii de medicină, d. dr. L. Russ, a plecat la Viena. * In urma concursului ce a avut loc la şco­lile „Culture!,“ trei elevi de gimnaziu vor fi întreţinuţi la Paris pe seama, baronesei de Hirsch în vederea viitoarei şcoli de meserii ce se va întemeia la Iaşi, pe lingă şcolile „Culturii.“* Direcţia gimnaziului Ştefan cel Mare va cere înfiinţarea unei clase divizionare—clasa I—, numărul cererilor de inscriere fiind prea mare pentru numărul locurilor. * După noul regulament al învăţămîntului secundar, examenele de corigere pentru cl. I se ţin în ziua de 1 Septemvrie, celelalte între 2 şi 8 a lunei. Esamenele cuprind probe orale si probe în scris la obiectele ce comportă in cursul anului esamene de scris. Nu întră în rîndul lor: latina, greaca, franceza, geografia. * In curînd va apare Principii de litera­tura filosofîeî și artei, încercare de estetică literară și artistică, lucrare didactică de mare valoare datorită d-lui C. Leonardescu, eminentul nostru profesor universitar. * Cînd frunzele foșnesc, este titlul unui frumos vals, apărut în editura magazinului „Conservatorului.“ Muzica de Linke, cuvintele de Juvara. * In curînd va apare „Sirba Patrioţilor“ o prea frumoasă bucată muzicală, datorită tî­­nărului compozitor Vasile Boldescu. PATERNITATE ADELE SCHREIBER Nemernic, mizerabil!—furios se lovea cu pumnii strînşi în cap. Iarăşi vedea băetul cum stătea în faţa lui în deplină frumuseţă şi strălucitoare gingăşie. Buclele blonde cădeau pe hainele de catifea; simţea desmierdarea guriţei moi şi roşie, auzea rîsul vesel, nenumăratele întrebări serioase şi viclene la care tatăl mereu trebuia să răspundă; credea că vede, ca odinioare, ochii negrii şi plini de nemărginită încredere îndreptaţi spre el. Şi toate acestea le putu el uita ! Din pricina unei închipuiri a minţei sale! Nu-i aparţinea lui copilul cu trup şi suflet ? In adevăr îl dobîndi destul de scump. Va trebui să-l lipească de el cu un ci­ment mai puternic, de­cît legătură de familie, cu o dragoste mai caldă de­cît naşterea şi obiceiului. «Heartstrings numesc englejii acea legă­tură tainică a simţirei, care strînge la un loc două inimi, atît de puternic, că bătăile uneia atîrnă de ceealaltă, atît de pu­ternic în­cît dacă legătura este sfişiată cu violenţă atunci amîndouă inimele sînt nimicite. Simţea o durere înţepătoare la piept, ştia că vine prea tîrziu, copilul lui era pierdut pentru dînsul, şi cu el totul ce putea să-l înfrumuseţeze şi să-i învese­lească viaţa. Prea tîrziu! Prea tîrziu, începu să re­cunoască că nu pricepuse cum să între­buinţeze materia fină încredinţată mînei sale, că a dus la ruină un suflet ome­nesc pe care trebuia el să-l formeze, un suflet care poate că purta în el germe­­nele unor opere măreţe. Oare nu­­era indiferentă origina tru­pească a copilului ? Prin înrîurirea lui, prin dragostea lui, se desfăşurară toţi germenii nobili, prin vina lui s’a vestejit iarăşi totul. Ca un oracul, alăturea de legea cea mare a eredităţei pe care o crede pînă acuma ca singura putere, stătea în faţa lui luptătoarea uriaşă educaţia, înaintînd izbînditor, condusă de puterea nemărgi­nită a dragostei. Prea tîrziu! Prea tîrziu ! Trăsura se opri brusc. — 17 minute trecură de cînd­­era în trăsură; 17 mi­nute scurte în care se poate îmbătrîni! Sudoarea rece stătea pe fruntea lui Guido, cînd îi ieși înainte doctorul, că­ruia comunică motivul venirei sale. (Va urma) Îlg­um70t«n două rînduri de case VIIUcU tî în str. s-tu Lazăr : 3 odăi, bucătărie şi antret la faţă, 7 odăi în curte, pivniţă, beciu, grădină, loc în­tins la stradă pentru construcţiune. A se adresa: Str. Ghîca Vodă, 24. Of* Inchiriat chiar de la 1 Octom­­l/C llll/llll ICI ijrie casele No. 83 din , strada Sărărie , salon, antret, 2 odăi, e­­tac, bucătărie, beciu, cămară pentru lemne etc.; informatiuni acolo. Moşia Ciocîrleştil­oI,,,, h­a“!,ITM de 280 fălci pămînt prima calitate, avînd pădure bună de exploatat, gara Scînteia pe moşie, casă de zid de 6 camere, alte 3 camere de zid pentru servi, 2 coşere, 3 hambare, una stanciolă, 2 pivneţe de pia­tră, grajd pentru 8 cai, şură pentru tră­suri, acoperite cu tablă, fîntînă, 8 pogoane vie, iaz cu peşte, livadă întinsă, toate în perfectă stare. Moşia fără nici o sarcină este de vînzare. A se adresa la proprietar: Alex. Volutză strada Romînă Iaşi, îl r­uşina centrala de Electricitate din Iaşi Representant Inginer S. MARCU­ Str. Ştefan cel mare No. 2 (casa Neusch­otz) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am de cea birourile noastre oficiale pentru Instalaţiuni exterioare şi interioare de ecleraj electric şi de aplicaţiiunea electricităţii pentru scopuri industriale, punîndu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru executarea menţio­­natelor instalaţiuni. Avem în­totdeauna un deposit însemnat de interial electric de cea mai bună calitate, aparate de cel mai nou sistem precum şi un bogat a­sortiment de lămpi de la cele maî simple pînă la cele mai­­elegante. Fiind concesionarii exploatării luminei ele­crice a oraşului Iaşi, deci avîn­d exclusiv dreptul de a recepţiona instalaţiunile interioare, suntem singuri în măsură a face, preţurile cele mai avantajoase esecutînd lucră­rile în modul cel mai solid şi după regulele technice, luînd garanţiile cele mai întinse. In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de expozi­ţie unde se va putea vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. toate puse în mişcare prin electricitate. Planuri, devise şi ori­ce alte informaţiuni relative, sunt gratuite Facem înlesniri de plată Biururile sunt deschise de la 8—12 şi de la 2—7. Cu toată stima DIRECŢIUNEA I I I I I I NUVELA 17) de ACTUALITATI Ca in povesti Ieri au avut loc la Amsterdam serbă­rile încoronării nouei regine,—princesa Wilhelmina Iată amănunte asupra «ca­rului de aur» pe care i l’a dăruit popo­rul olandez într’un elan fără samăn. La întăia vedere a obiectului străluci­tor, rămîi orbit de atîta frumuseţe. Deja în veacul al 17-lea industria trăsurilor de lux era faimoasă în Holanda. Regina Elisabeta a Angliei şi puternici monarhi ai diferitelor state şi-au construit la Am­sterdam trăsurile scumpe. Acea de acum, a reginei Wilhelmina se poate prenu­măra între cele mai minunate ce a pro­dus arta aceasta. Ca și trăsura care a purtat pe Carol X iar mai târziu, a ser­vit la ceremonia de botez a unui copil de al lui Napoleon III, trăsura Holande­­jilor a costat mai bine de un milion de franci. Ca mărime, e inferioară acelora ce se pastreaza în seraiul de la Ildiz-­ Kiosk sau la Moscova; ca lux, se apro­pie de-abia de faimoasele trăsuri ce se păstrează la Schoenbrun ori în muzeul lui Ludovic II al Bavariei. Deşi încăpă­toare, are o graţie şi frumuseţe extra­ordinară , construită în stilul «Renais­sance» şi e împodobit cu aceeaşi îngri­jire din­­punctul de vedere al picturei, al arhitecturii şi tăieturii. Sunt cape d’o­­pere în arta fierăriei ca şi în a lemnă­riei. Pe acoperiş, aşezată pe perne roşii de catifea,—coroana Holandei, iar îm­prejur, strălucitoare şi masive,, armele aurite ale Amsterdamului şi ale celor un­spre­zece provincii ale regatului. Su­perbe statuiete —alegorii înfăţoşează A­­gricultura, Industria, Comerţul şi Mari­na, cele patru ramuri de progres ale Holandei. # Alte scene simbolizează Armata şi Re­ligia, Ştiinţa şi Dreptatea, Arta şi Munca. O grupă lucrată în oţel reprezintă Soa­rele şi constelaţiile. Capra trăsurii e în­făşurată de o ţesătură splendidă : 15 mi­lioane cusături fine, executate în şcolile speciale irolandeze. Una din icoanele ce împodobesc trăsura arată «Irolanda­ tî­­nără» risipind flori, trandafiri şi crini— în faţa figurii ce înfăţoşează Regatul, împrejur se înşiră: Pacea, Agricultura, Comerciul şi Industria—la dreapta, iar Muzica, Poezia, Ştiinţa, Arta, Dreptul, Disciplina şi Ordinea—la stînga. Un alt tablou , copil care poartă armele Ams­terdamului atrag luarea aminte a zeu­lui Mercur asupra muzei Istoriei care însamnă ziua aceasta a încoronării în în cartea de aur a ţării şi a Dinastiei. Un alt tablou arată pe numeroşii prinţi uvînd fericire Prinţesei; altul în fine re­prezintă scene de duioşie populară din viaţa de toate zilele a Holandezilor. Iar tînăra Regină, frumoasă şi emo­ţionată, străbătînd oraşul în trăsura de aur, avea înfăţişarea unei fee din po­veşti. SILUETE ! Cu ochii duşi în zarea albastră Spre alte ţări, în altă lume Pluteşti ca pasărea de mare Mai sus de-a valurilor spume Te miri în sborul tău prin viaţă Că nu mai vezi limanul sfînt: Să pleci,—e ţărmul prea departe Să stai,—ţi-e frică de pămînt, Şi tristă, îmi şopteşti în taină C’ai vrea să mori,—poveste veche ! Eu ştiu un leac ce-mi prinse bine Şi... ţi Vaşi spune—la ureche: Iubeşte!.. pe un Făt din basme Or chiar din lumea celor vii Şi... ţi s’o risipi urîtul Şi dorul morţei timpurii ! Danii. inFORMAŢIi Societatea comercianţilor romîni a a­­vut a­seară o cordială serbare de fami­lie. D. Ştefănescu, preşedintele societăţii, boteza un copil al d-lui Maxim, membru în societate şi fondatorul ei. O masă imensă întrunise pe mal toţi Romînii cari se îndeletnicesc cu negoţul în Iaşi, şi pe mulţi alţii cari, de­şi pro­­fesînd alte meserii, se interesează de a­­proape de mersul acestei ramuri de a­­vuţie naţională. S’au ridicat toasturi, în formă simplă dar pline de miez şi cu adînc înţeles. D. Ştefănescu, într’o cuvîntare abilă, de unde se vedea­­şi îndemînarea omului care ştie să cugete şi întinsa experienţă des­pre afaceri, a expus nevoile comerţului şi mijlocul de a-l face să prospere. D. Ropală, un negustor bătrîn şi în­cercat, a vorbit cu largi amănunte des­pre situaţia comerţului şi despre cauzele cari îl opresc în desvoltare—şi a încheiat făcînd un apel călduros la unirea tutu­ror celor cari au acelaş scop şi urmă­resc acelaş interes. Veterinarul Jocu—inevitabilul Jocu— a stîrnit printr’unul dintr’ale sale dis­cursuri zig-zag, o aşa ilaritate în­cît a ispăşit toate farsele lui cu legendaru-I ghiveciu. D. P. V. Grigoriu, publicist şi poet, a făcut o atingătoare disertaţie asupra sen­timentului naţional şi a mişcat aduna­rea cu o entusiastă cuvîntare patriotică. D. Săndulescu, avocatul eforiei spita­lelor sf. Spiridon, a făcut o interesantă conferinţă asupra atribuţiunilor consili­ului comunal—conferinţă la care a res­­puns cu surprinzător bun simţ d-nii Ro­pală şi Ştefănescu. S’a închinat, apoi, pentru ai casei, pen­tru prieteni, pentru prezenţi şi pentru absenţi. Dintre aceştia, d. Gheorghian, reche­mat în amintirea comesenilor de un splendid speech al d-lui Grigoriu, a fost obiectul unei foarte simpatice demonstra­­ţiuni. Un oare­care Koch, care pretinde că vindecă toate boalele cu frunză de fragi, şi romaniţă, soseşte în oraşul nostru în scop de a da consultaţiuni medicale, cre­­zînd că va găsi naivi cărora să le vîndă buruenile pe cari nu le-a putut desface la Slănic. De­o­cam­dată d. Koch a trimis pe un agent al sau, care se dă drept asistent, să facă propagandă prin oraş. Agentul se numeşte Finkel şi nu e în realitate de­cît un băiat din prăvălia René Fin­kel, magazin de mode în strada Lăpuş­­neanu. Avis consiliului comunal. Direcţiunea şcoalei normale de insti­tutoare din Iaşi aduce la cunoştiinţa pă­rinţilor copilelor din acea şcoală că cur­surile nu vor începe de­cît la 15 Sep­­tembre, cînd se vor termina reparaţiu­­nile clădire­. Ieri, 30 August, fiind aniversarea lu­­ărei Griviţei, s-a oficiat la Mitropolie un tedeum de cătră I. P. S. S. mitropolitul Iosif Naniescu, ajutat de întregul cler, în faţa autorităţilor şi a corpului ofiţeresc. După tedeum un detaşament de in­fanterie, sub comanda căpitanului Io­­nescu, a defilat în faţa colonelului Ale­­xandrescu. D-ra Elena Buznea, directoarea şcoalei normale de institutoare din Iaşi, a luat dispoziţia de a interzice corsetul­ în şcoala ce conduce. Măsura e excelentă întru­cît auzim că unele fete ajunseră să şi doarmă cu corsetul. D. Carol Sulder, agent de publicitate a sosit azi dimineaţă în Iaşi. In strada Tom­a Cozma, de vreo două săp­­tămîni se face un canal. Tot pămlntul scos este svîrlit în stradă, în­cît împedică cir­culaţia cu totul şi se intîmplă accidente. Aşa, Sîmbătă sara femeea Elena Ionescu, care trecea pe acea stradă, din cauza întunericu­lui a căzut în şanţul canalului, făcindu-şi mai multe leziuni. Strada Aron Vodă a ajuns într’o stare de a nu mai putea fi practicabilă. Credem că ar fi bine, ca macar, dacă nu se repară a­­cea stradă, cel puţin să o măture primăria, căci aceasta nu coastă aşa mulţi bani. Primăria s’a pus pe economie. Pe strada Păcurari, în fie­care seară cîte 4—5 felinare sunt ne­aprinse. Pe strada Toma Cozma nici nu mai e nevoe ca se să aprindă fiind­că o luminează felinarile din capătul străzei Păcurari. Se vede că primăriei II trebue bani pentru alegeri. In str. Păcurari No. 32 s’a aprins erl o perdea de la un capăt de ţigară. Interve­nind locatarii, focul a fost localizat. La spitalul Pașcanu a fost internată fe­meea Soltana Orăscu, din strada Mărăci­­neanu, bolnavă de anghină difterică. S’a arestat la penitenciar Gheorghe Con­­durache, perceptor din comuna Miroslava, pentru delapidare de bani, D. Neculai Miclescu, directorul Peniten­ciarului din localitate, a încetat din viaţă. La spitalul Sf. Spiridon a fost internat notarul Constantin Lohan, din comuna Bu­cium, fiind împuşcat din greşală la vinat in umărul drept. D. Popazu Zanianu se ducea acasă ieri pr­in strada Ţicău. Aproape de casă ’I a e­­şit înainte un individ care l’a trântit jos şi l’a căutat de bani. Negăsind nimic la bietul om, ’I a aplicat cîţi­va pumni şi a dispărut apoi. Sub-comisarul Halunga a confiscat de la pitarul Lender Hindler din strada Tataraş No. 41, 19 kilograme pîine, cari aveau lipsă 70 grame. Gh. Bălănescu şi Gh. Ciobanu, ambii mun­citori din Ţicău, fiind turmentaţi de băuturi spirtoase au intrat în casa lui Dimitrie Ghioc şi l-au tăiat la mină cu un cuţit. Au fost arestaţi la secţia Ili­a. In urma informaţiunilor date de noi des­pre furturile de la secţia I, aflăm că d. di­rector al prefecturei a cerut să se facă o anchetă severă pentru aflarea turului.

Next