Opinia, martie 1899 (Anul 2, nr. 238-262)
1899-03-02 / nr. 238
fruntea sus, îmbrăcat cu un cămeşoi gros de in şi cu iţari. In picioare avea opinci, în cap* * * o tureană albă, pe spate tîra un cojoc miţos şi la mijloc era încins cu un bilă roş. Talia înaltă, faţa albă şi părul negru, lung şi creţ îi eşea de sub căciulă, bătînd cu capetele ceafa. Cine ştie dacă acesta n’ar fi vlăstar al celor morţi pe aceste locuri... El mi-a povestit cel întăi ceea ce a fost odată pe aci. Era prin luna lui Decembrie, în primele zile chiar. Toamna caldă şi frumoasă trecuse de mult marginele sale. Arborii îşi rărise de mult frunzele şi se vedea hăt departe. Lunca Bîrladului, la dulcele raze ale soarelui, bătea în furginiţi şi o tăcere domnea asupra între-agel văi. Din sat se vede ca ’n strachină şesul Bîrladului. Valea aci numără aproape cîteva sute de metri. Ştefan numai cu geniul seu militar atit de ager, a putut găsi o astfeliii de posiţie prielnică în care să poată sfarîma cu totul puterea Turcilor. Mă uitam cu deamănuntul să-mi rămîe deapururea întipărită in minte această posiţie şi cu ochii răsleţi căutam vre-un punct (loc) în care poate lupta ar fi fost mai crâncenă... Cîte vieţi în floarea vrîstei, tot Romîni, ji de-ai noştri!, unul şi unul, n’or fi îngrăjişat cu singele lor pămînhd, care astăzi face admiraţia noastră şi pe care ei l-au apărat cu atîta căldură?! Me gindeam atunci, putea-vom fi şi noi vre-odată folositori patriei ? Vor mai fi răsboae ca acestea ? De sigur că nu ! Cum ne vom apara atunci ţara ? Nu vom munci decît prin şcoală a ridica pe Romîni, muncă care e tot aşa de grea şi chiar ne costă viaţa. Moartea vitejască o dorim, este o moarte instantanee, cealaltă este o moarte chinuitoare... Dar aceasta o facem cu drag, căci e pentru scumpa noastră Romînie. Şi cum atunci mergeam pentru întăiaşi dată pe cararea spinoasă a apostolatului (dăscăliei) întovărăşit de un prieten de şcoală, plecarăm înainte căutînd cu tot focul inimei noastre «Deşteaptă-te Române». Numirea satului de Cînţălăreşti vine de acolo, că aci ’şi avea Ştefan cel Mare cancelaria sa, adică cartierul său general. Numai prin iscoade a putut Ştefan afla, pe unde umblă Turcii şi a-i atrage în această strîmtoare. Podul de piatră, zis a lui Ştefan cel Mare, e situat pe pîrăul Cînţălăreşti, ce curge mal în sus intre Dobrosloveşti şi Cînţălăreşti prin văgăuna dealului plopului. Acest pîrlă poate în vechime se zicea şi Racovăţul, după cum spune crojnicarul Ureche. Aci la Cînţălăreşti este o pivniţă de piatră, în care se zice că Ştefan îşi ţinea provisiile şi deasupra ar fi fost o clădire in care locuia el. Astăzi pe această pivniţă se află un han. Biserica de aci e făcută de lemn de locuitorul Petru Cozmiia în anul 1807. Locuitorii sunt răzăşi, care sunt abia vre-o 30 în care se găsesc după statistici 125 suflete. întinderea totală a comunei este de 3800 hectare, din care 600 hectare imaş, 205 păduri şi lunci, iar restul e pămînt arabil. Populaţia comunei este de 2005 suflete dintre cari 570 capi de familie. Străini sunt 28 suflete evreeşti şi 7 suflete greceşti. Şcoala e situată în comuna Bărzeşti şi e înfiinţată la 1864-Se găsesc 216 ştiutori de carte ceea ce vine 0.10. Progresul este greu de făcut mai cu samă în comunele rurale, unde cătunele se găsesc adesea ori foarte departe de centrul comunei. Locuitorii de aci pe lîngă ocupaţiile cu agricultura, cresc şi viţa de vie şi fabrică vin bun, mai cu samă cei din Munteneşti. Agricultura încă nu este in părăsire, căci se găsesc in comună 250 stupi. Industria casnică este în floare, căci femeile lucrează inul şi cinepa. Lemnăria este practicată mai cu samă de locuitorii din comuna Brăhăşoaia. Pie teritoriul acestei comune este şi o moară cu aburi, care macină pe lingă porumb şi griu. Starea materială a locuitorilor este bună şi sunt oameni foarte economi. In toată comuna sunt 192 cai, 764 boi 720 vaci, 10 bivoli, 10 capre, 445 porci şi 2593 oi. Veniturile comunei anual se urcă la 10.522 lei şi 10 bani. La cheltueli e fixată suma de 9211 lei 56 bani, ceea ce dă un excedent de 1310 lei 54. Aceste cifre cred că vorbesc de la sine. 1999 Fevruarie 21 Chirilă Răşcanu Negreşti (Vaslui) Afacerea Bedmar înaintea Culrţei de Casaţiune Cunoscuta afacere a succesiunei marchizei de Bedmar (Luţica Păladi) a venit toui înaintea secţiunilor unite ale Curţei de casaţiune. Minorii Lemotheux, instituiţi legatari universali prin testamentul Doamnei de Montufar, a doua soţie a marchizului de Bedmar, asupra averei moştenită, compusă din trei moşii din Moldova (Baia, Tîmpeşti şi Horodniceni), au cerut trimiterea în posesiune, care le-a fost refuzată de Tribunalul Suceava şi de Curtea de Apel Iaşi, in temeiul art. 7 V din Constituţiune. (V. Dreptul Nr. 75 din 1891, pag. 600 şi Nr. 13 din 1892, pag. 100) In urma recursului făcut de minori, represintaţi de tutorul lor legal Theodor Lemotheux, înalta curte a lăsat decisiunea Curţei de laşi şi a trimis afacerea înaintea Curţei de apel din Bucureşti (Dreptul Nr. 68 din 1898, pag. 576). Curtea de trimitere prin decisiunea Nr. 198 din 7 Octombre 1898, a respins apelul minorilor adoptînd în totul motivele din sentinţa Tribunalului Suceava. Afacerea venind din nou înaintea Curţei de casaţiune pentru acelaşi motiv, a fost judecată de secţiunile unite care au menţinut jurisprudenţa stabilită în această materie consisting în soluţiunea următoare: Instanţa de fond sezisată de o cerere de punere in posesiune nu are a se ocupa de naţionalitatea legatarului şi de aplicarea art. 7 § V. din Constituţiune, deoarece punerea în posesiune a unei succesiuni, fiind numai un mijloc pentru conservarea şi administrarea averei, nu are de cît un caracter provisoriu şi printr’însa nu se modifică întru nimic condiţiunile şi validitatea drepturilor de moştenire ale unei persoane. Păpuşoi Curtea de Galaţi, căria afacerea a fost trimisă, conform art. 74 din legea Curţei de casaţiune, are a se conforma jurisprudenţei Curţei supreme. Se ştie că succesiunea marchizei de Bedmar a dat prilej şi unui alt proces în petiţiune de hereditate din partea rudelor sale colaterale. Acest proces în care s’a cerut anularea căsătoriei dintre Luţica Palade şi marchizul de Bedmar, ca fiind oprită după dreptul canonic, s’a terminat prin respingerea acţiune!. Curtea de căsaţiune a decis în cauză că însoţirea între creştini ortodoxi şi cel de altă dogmă, oprită după canoul 72 al sinodului VI ecumenic din Constantinopole, odată săvîrşită, nu se poate anula, deoarece după acest canon, împedicarea la alcătuirea căsătoriei nu era dirimantă, ci numai proibitivă. (Dreptul Nr. 54 din 1896, pag. 473 şi Nr. 60 din 1895, pag. 497). OPINIA Agricultură, Comerciu şi Industrie VÎRGU. DICEREAL11 27 Februarie 1899. Urcarea preţurilor în New-York n’a prea fost de lungă durată. Cursul de astăzi ne-a semnalat o scădere simţită, care a antrenat şi pe acea a păpuşoiului. Se pare că fermitatea nu poate să se menţină din cauză că ofertele continue de grîu din Argentina, fac ca încărcările din America de Nord, să devină din ce în ce mai puţine. Pe de altă parte, nevinderea făinei descurajează pe morari, cari au magazinele pline; apoi cum este şi timpul favorabil pretutindenea face pe speculanţi să creadă că preţurile cerealelor vor scădea încă şi mai mult. Numai agricultorii noştri nu vor să se supună preţurilor străinătăţii. Noi nu ştim dacă ei fac bine sau rău, faptul este că el perd mai multe ocaziuni favorabile de a se desface de produsele lor. Se cere tot 38 de fr. pentru chila de păpuşoiu în gară, pe cind exportaţiunea nu dă mai mult de 35 fr. pe chilă. Este adevarat că velniţele oferă cele mai bune preţuri, dar aceste fabrici pot ele utiliza tot păpuşoiul, de cît se dispune ? Ultimile operaţiuni de la Brăila sunt destul de instructive pentru cercurile noastre agricole. S’au vîndut 3000 hectolitri de grîu în greutate de 74—77x/2 kilogr. cu un preţ variant între 10 şi 11 fl. 75 în magazin. Cumpărătorii sunt numai morari brăileni, deoarece exportaţiunea nu poate plăti aceste preţuri. Păpuşoiul disponibil a obţinut 8 fr. 30 hectolitru în vagon. Păpuşoiul roşu a putut fi vîndut cu 9.32 suta de kilogr. în magazin. Cîteva vagoane de orz s’au putut vinde cu ‘ 10 fr. 50. 1 « « chimia medicală şi biologică, de farmacologie, materii medicale și arta formulărei. 1 catedră de istoria naturală medicală. 1 « « clinica chirurgicală. 1 « « medicină operatoare și anatomie topografică. 1 catedră de patologie internă 1 « «clinica medicală. 1 « «teoria și clinica obstetricală. 1 « «anatomia patologică. 1 « «medicina legală. 1 « «igienă 1 « «clinica ginecologică. 1 « « « dermatologică și sifiliopatică. 1 catedră de clinica oftalmologică. 1 « « « infantilă. Profesorul de fisică de la facultatea de ştiinţe face cursul de fisică medicală. d) Facultatea de drept 1 catedră de drept roman. 1 « « « « « « « civil. 1 « « « « « penal cu procedura lui. 1 catedră de drept administrativ şi constituţional. 1 catedră de economie politică şi finance. 1 catedră de filosofia dreptului şi dreptul ginţilor. 1 catedră de drept comercial cu procedura lui. Art. 55. Pe viitor, crearea unei catedre universitare din cele ocupate de un titular nu se va putea face decît prin lege. Tot așa, dacă o catedră universitară, ocupata de un titular, devine vacantă, ea nu se va mai putea suprima decît prin lege. Legea pentru crearea sau suprimarea unei catedre universitare nu se va putea propune Camenilor, decît după ce se va fi luat avisul consiliului facultăţei respective şi avisul conform al Senatului Universităţei respective. Avisul consiliului facultăţei se va putea da, sau din iniţiativa lui, sau după cererea Ministerului. (Va urma). Griii pred. în mal ■Săcaiă „ „ Paris Cursul de închidere: Budapesta Grîfi predarea în mart. fl. * „ april „ Păpuşoiu „ mal Viena Griii pred. în mart-ap. fl. Berlin mărci Grîu pred. în Fevruar II. „ „ mart-iunie „ Faină „ mart-iunie „ New- York Grîfi pred.în mart mai cent. Chicago Grîfi pred. Păpuşoi , mal cent. iulie „ mal „ Ieri Azi Difer. 10.40 10.313 9.82 9.89.— 8.62 8.52 10 9.79 9.772 157-156.—1 143.142.— ■ .’0 21.50 20.455 21.21.—— 21.95 21.905 76-75 V.% 74“/. 73% 7//8 40’/. 40%81 /• 71“/. 70*', 1% 70% 69% 1% 36; 35°/.% Regulament * pentru numirea docenţilor, agregaţilor şi profesorilor universitari şi pentru aplicarea art. 45,78,79 şi 80 din lege. (Urmare) c) Facultatea de medicină 1 catedră de anatomie descriptivă. 1 « « istologie. 1 « « patologie generală şi terapie. 1 « « « chirurgicală, protese şi aparate de fracturi, 1 catedră de fisiologie umană. INFORMAŢII Un incident caracteristic s’a produs Sîmbătă la Cameră, şi care denotă starea bolnăvicioasă a d-lui Sturdza. D. I. Poenaru-Bordea se întreţinea cu d. Nacu, căruia îl anunţa că membrii disidenţi vor combate cu înverşunare atit noua lege a minelor cît şi legea modificatoare a procedurei electorale. D. D. Sturdza auzind aceasta se apropie de d. Poenaru- Bordea și-l rugă in numele lui Dumnezeu să voteze legile căci altfel va fi nevoit să demisioneze. D. Al. Djuvara sosind în acel moment făcu următorul respuns d-lui Sturdza: «cu astfel de argumente voeşti să ne convingi de necesitatea reformelor prezentate de guvern? Vă înşelaţi dacă credeţi că făcînd apel la Dumnezeu veţi putea influenţă deputaţii. Eu vă declar ca voii lua cuvintul în contra legei electorale pe care o voii combate-o ca o ruşine pentru partidul liberal». — Ba o veţi vota ! o veţi vota ! începu a striga istericul prim-ministru, furios şi făcînd gesturi desordonate. Văzind starea de surescitare şi de milă ce înfăţişa d. Sturdza, d. Djuvara s’a retras dînd din umeri şi zimbind. Serviciul technic al judeţului Iaşi a întocmit planul devizul pentru şi construirea unui local de primărie, în comuna Gropniţa, lucrare care se urcă la valoarea de 15.853 lei şi 96 bani. Planul şi devizul fiind aprobate de consiliul technic superior, s-au trimis comunei spre a face licitaţia. Ministrul instrucţiunei publice a cerut episcopului de Rîmnic să traducă înaintea consistorului pe preotul Pretorian, din Rîmnicul Vîlcea, pentru faptul că a distribuit scrieri socialiste şi anarhice printre populaţiunea rurală. Procurorul tribunalului Dolj, însărcinat de ministrul justiţiei cu facerea anchetei cu privire la schingiuirile ţăraninilor de la Poiana, şi-a depus raportul în minile procurorului general de pe lîngă Curtea de Apel din Craiova. Din concluziile acelui raport, reiese contra prefectului districtului, d. Vrăbiescu, şi contra agenţilor săi, fapte foarte agravante. Ei ar fi schingiuit în modul cel mai barbar mai mulţi săteni, cari sunt azi internaţi în spitalele rurale din judeţ. D. Al. Djuvara pregăteşte un mare discurs în contra proiectului de lege privitor la modificarea legei electorale comunale. D. I. Nădejde declară, în numărul de ore al ziarului Lumea Nouă, că se retrage din conducerea partidului, iar ziarul îl încredinţează comitetului executiv al clubului muncitorilor din Bucureşti. Pe de altă parte, în acelaşi ziar, comitetul executiv declară că consiliul general al partidului descomplectîndu-se, el își reia autonomia sa. Clubul muncitorilor nu va mai fi compus decit din romîni. El a fost, eliberat din spitalul Sf. Spiridon fochistul Vasile Panaitescu, care în urma catastrofei de la Birnova primise mai multe contuziuni. El este acum pe deplin restabilit. Preotul Constantin de la biserica 40 de Sfinţi s’a plîns poliţiei, că din ziua de 27 nu s’a mai întors de la liceu fiul său Constantin, în etate de 13 ani. Astăzi începe examenul căpitanilor aspiranţi la gradul de maior. In strada Arapu No. 89 s’a aprins şi ars un grajd de scânduri proprietatea lui Iosub Cuperman din Bucureşti. De la acest grajd a luat foc şi casa cu No. 87 asigurată la societatea Brăila pentru suma de 3675 lei. Focul se crede că ar fi luat naştere de la un capăt de ţigară aruncat în gunoiul de la grajd. In strada de Sus la casa cu No. 60, evreul Haim Sadagurschi umblind cu luminarea intr’un garderob pentru a scoate nişte turtă dulce, din nebăgare de samă a aprins nişte lenjuri, şi fără să fi observat focul a închis garderoba. Pe la 12 oare noaptea a isbucnit focul. Cei din casă au sărit imediat şi au localizat. In strada Şosaua Socola No. 7, astă noapte pe la ora 4 dimineaţă a isbucnit un foc la casele evreului Avram sin -Strut, cotiugar, arzînd toată casa. Casele erau asigurate la societatea „Naţională" pe suma de 3000 lei. Nu se ştie cauzele acestui incendiu. Comisarul secţiei a 4-a a trimis înaintea parchetului pe individul Marcu Vainer, văcsuitor de cisme, pentru că a lovit pe sergentul din punctul Hălel. Comisia secţia 4-a a trimes parchetului actele contra lui Aron sin Moise, care a lovit cu un cotiugar pe copila clara Aron, în etate de 2 ani şi jumătate. 8. FOIŢA ZIARULUI «OPINIA» 14) GORDON Din scrisorile vii sinucis Tot astfel unele suflete simţitoare, cuprinse ca din senin de-o duioasă nostalgie, ori de chinul aducere aminte a unei iubiri, trecută, dar niciodată uitată, ori de torturele geloziei, găsească-se ele ori unde, în adunări jalnice sau in adunări vesele, caută atunci a’şi îndepărta aceste sentimente printr’o rază de iubire curată printr’o poftă de satisfacere, sau de răzbunare asupra lor înşile, cu cel d’intăi eşit înainte, care cu lăcomie, cu ură chiar îşi îngroapă visele lor, ar putea să uite, să respire uitarea, sermanele amăgite.... Astfel eu, azi la dejun, am fost prins de aducere aminte a dulcei tale priviri. Ana adorată şi mişcat pînă în adîncul sufletului meu, cu ochii în lacrimi, mă uitam ţintă în ochii unei tinere şi palide cântăreţe de teatru, care stă în aceeaşî odae a restaurantului, la o masă din faţa mea. Peste cîteva clipe palizii sei obraji erei brăzdaţi de lacrimi. Şi atunci tresărind, abia atunci, observai că sermana fată era îmbrăcată In haine de doliu. De ce m’a mişcat ea pe mine? De ce-am mişcat-o eu într’atîta pe ea?... Poate că ochii ei negrii şi trişti, mi-au trezit aducerea aminte a dulcei, a odihnitoarei tale priviri, Ana mea iubită, Ana mea perdută.... * * * 1 Mart 189.... Azi am văzut cu mulţumire că liliecii au început a Înmuguri. Am fost şi trist şi mulţumit la vederea acestei vieţi nouă care începe a se trezi, a circula prin îngheţatele crenguţe... Şi cît de zadarnică, banală, ridicolă chiar îmi pare marea operă a nature!. Acelaş lucru de-atîtea mii şi mii de ani, acelaş lucru!... Dar această reîntinerire a naturei nu-i oare numai o închipuire a noastră ? De ce n’ar fi, cînd însăşi viaţa noastră e o închipuire, un vis, cînd trupul nostru e un bulgăre de ţărînă, iar sufletul o lumină veşnic călătoare. Sufletul e ca şi raza soarelui, care trecînd peste un bulgăre de ţărină, îl luminează o clipă, cît trece. II dă splendoare din splendoarea sa, îşi tremură scînteeiele sale aurii pe firele murdare ale bulgărului, şi apoi dispare iute, trece mai departe, luminând aiurea, pe cînd bulgărele remme negru, murdar, nimicit.... (Va urma) Ştefan Al. Negruzzi Licenţiat al Facultăţei juridice din Paris ADVOCAT Piaţa Unirei. Oarele consult. 5—7 p. m. ♦ Institutul Vaccinate -IAŞÎ- ♦ Face cunoscut ca vaccinările şi revaccinările încep la 1 Martie a. c. Chemările acasă se fac prin o cartă poştală str. Sf. Lazăr (casă proprie). % Vaccin proaspăt zilnic Eugeniu Melik licenţiat In drept de la Paris AVOCAT Strada Paladisrepresentant Inginer S. MARCU Uşina centrală de Electricitate din Iaşi 1Str. Ştefan cel mare No. 2 (casa IVenschotz Pt. I) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am deschis birourile noastre oficiale pentru Instalaţiuni exterioare şi interioare de ecleraj electric şi de aplicaţiunea electricităţii pentru scopuri industriale, punîndu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru executarea menţionatelor instalaţiuni. Ca concesionari ai iluminatului electric din oraşul Iaşi, suntem pe de o parte obligaţi prin contractul nostru de concesiune a executa la cerere orice soiu de instalaţiuni electrice după tariful instalaţiunilor comunale, iar pe de alta, avînd cel mai mare interes ca aceste instalaţiuni să fie executate în condiţiunile cele mai bune şi după regulele technicei moderne, oferim garanţiile cele mai întinse pentru instalaţiunile particulare executate de noi. In acest scop am organizat un serviciu special, compus din personal bine instruit şi cu o practică îndelungată în astfelii de lucrări. Avem întotdeauna un deposit însemnat de material electric de cea mai bună calitate, aparate de cel mai nou sistem precum şi un bogat asortiment de lămpi de la cele mai simple pînă la cele mai elegante. Totodată facem cunoscut onor. Public că am deschis în birourile noastre o sală de exposiţie, unde se poate vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. toate puse în mişcare prin electricitate, funcţionînd zilnic de la ora 4 7 p. m. Planuri, devise şi orice alte informaţiuni relative, sunt gratuite Facem înlesniri de plată. Birourile sunt deschise de 8—la 12 și de la 2—7. Cu toată stima Directorul Tisinei, Ing. L. Teodoreanu