Opinia, martie 1899 (Anul 2, nr. 238-262)

1899-03-02 / nr. 238

fruntea sus, îmbrăcat cu un cămeşoi gros de in şi cu iţari. In picioare avea opinci, în cap* * * o tureană albă, pe spate tîra un cojoc miţos şi la mijloc era încins cu un bilă roş. Talia înaltă, faţa albă şi părul negru, lung şi creţ îi eşea de sub căciulă, bătînd cu capetele ceafa. Cine ştie dacă acesta n’ar fi vlăstar al celor morţi pe aceste locuri... El mi-a povestit cel întăi ceea ce a fost odată pe aci. Era prin luna lui Decembrie, în pri­mele zile chiar. Toamna caldă şi fru­moasă trecuse de mult marginele sale. Arborii îşi rărise de mult frunzele şi se vedea hăt departe. Lunca Bîrladului, la­­ dulcele raze ale soarelui, bătea în fu­r­giniţi şi o tăcere domnea asupra între-a­gel văi. Din sat se vede ca ’n strachină şe­sul Bîrladului. Valea aci numără aproa­pe cîte­va sute de metri. Ştefan numai cu geniul seu militar atit de ager, a pu­tut găsi o ast­feliii de posiţie prielnică în care să poată sfarîma cu totul pu­terea Turcilor. Mă uitam cu deamănuntul să-mi ră­­mîe deapururea întipărită in minte a­­ceastă posiţie şi cu ochii răsleţi cău­tam vre-un punct (loc) în care poate lupta ar fi fost mai crâncenă... Cîte vieţi în floarea vrîstei, tot Romîni, ji de-ai noştri!, unul şi unul, n’or fi îngră­­ji­şat cu singele lor pămînhd, care astă­zi face admiraţia noastră şi pe care ei l-au apărat cu atîta căldură?! Me gindeam atunci, putea-vom fi şi noi vre-odată folositori patriei ? Vor mai fi răsboae ca acestea ? De sigur că nu ! Cum ne vom a­para atunci ţara ? Nu vom munci de­cît prin şcoală a ridica pe Romîni, muncă care e tot aşa de grea şi chiar ne costă viaţa. Moartea vitejască o dorim, este o moarte instan­tanee, cealaltă este o moarte chinuitoare... Dar aceasta o facem cu drag, căci e pentru scumpa noastră Romînie. Şi cum atunci mergeam pentru întăiaşi dată pe cararea spinoasă a apostolatului (dăscă­liei) întovărăşit de un prieten de şcoală, plecarăm înainte căutînd cu tot focul i­­nimei noastre «Deşteaptă-te Române». Numirea satului de Cînţălăreşti vine de­ acolo, că aci ’şi avea Ştefan cel Mare cancelaria sa, adică cartierul său gene­ral. Numai prin iscoade a putut Ştefan afla, pe unde umblă Turcii şi a-i atrage în această strîmtoare. Podul de piatră, zis a lui Ştefan cel Mare, e situat pe pîrăul Cînţălăreşti, ce curge mal în sus intre Dobrosloveşti şi Cînţălăreşti prin văgăuna dealului plo­pului. Acest pîrlă poate în vechime se zicea şi Racovăţul, după cum spune cro­­j­ni­carul Ureche. Aci la Cînţălăreşti este o pivniţă de piatră, în care se zice că Ştefan îşi ţi­nea provisiile şi deasupra ar fi fost o clădire in care locuia el. Astă­zi pe a­­ceastă pivniţă se află un han. Biserica de aci e făcută de lemn de locuitorul Petru Cozmiia în anul 1807. Locuitorii sunt răzăşi, care sunt abia vre-o 30 în care se găsesc după statis­tici 125 suflete. întinderea totală a comunei este de 3800 hectare, din care 600 hectare i­­maş, 205 păduri şi lunci, iar restul e pămînt arabil. Populaţia comunei este de 2005 su­flete dintre cari 570 capi de familie. Străini sunt 28 suflete evreeşti şi 7 su­flete greceşti. Şcoala e situată în comuna Bărzeşti şi e înfiinţată la 1864-Se găsesc 216 ştiutori de carte ceea ce vine 0.10. Progresul este greu de fă­cut mai cu samă în comunele rurale, unde cătunele se găsesc adesea ori foar­te departe de centrul comunei. Locuitorii de aci pe lîngă ocupaţiile cu agricultura, cresc şi viţa de vie şi fabrică vin bun, mai cu samă cei din Munteneşti. Agricultura încă nu este in părăsire, căci se găsesc in comună 250 stupi. Industria casnică este în floare, căci fe­meile lucrează inul şi cinepa. Lemnăria este practicată mai cu samă de locui­torii din comuna Brăhăşoaia. Pie teritoriul acestei comune este şi o moară cu aburi, care macină pe lingă porumb şi gr­iu. Starea materială a locuitorilor este bună şi sunt oameni foarte economi. In toată comuna sunt 192 cai, 764 boi 720 vaci, 10 bivoli, 10 capre, 445 porci şi 2593 oi. Veniturile comunei anual se urcă la 10.522 lei şi 10 bani. La cheltueli e fi­xată suma de 9211 lei 56 bani, ceea ce dă un excedent de 1310 lei 54. Aceste cifre cred că vorbesc de la sine. 1999 Fevru­arie 21 Chirilă Răşcanu Negreşti (Vaslui) Afacerea Bedmar înaintea Culrţei de Casaţiune Cunoscuta afacere a succesiunei mar­chizei de Bedmar (Luţica Păladi) a ve­nit toui înaintea secţiunilor­ unite ale Curţei de casaţiune. Minorii Lemotheux, instituiţi legatari universali prin testamentul Doamnei de Montufar, a doua soţie a marchizului de Bedmar, asupra averei moştenită, com­pusă din trei moşii din Moldova (Baia, Tîmpeşti şi Horodniceni), au­ cerut tri­miterea în posesiune, care le-a fost re­fuzată de Tribunalul Suceava şi de Cur­tea de Apel Iaşi, in temeiul art. 7­­ V din Constituţiune. (V. Dreptul Nr. 75 din 1891, pag. 600 şi Nr. 13 din 1892, pag. 100) In urm­a recursului făcut de minori, represintaţi de tutorul lor legal Theodor Lemotheux, înalta curte a lăsat deci­­siunea Curţei de laşi şi a trimis aface­rea înaintea Curţei de apel din Bucu­reşti (Dreptul Nr. 68 din 1898, pag. 576). Curtea de trimitere prin decisiunea Nr. 198 din 7 Octom­bre 1898, a respins a­­pelul minorilor adoptînd în totul moti­vele din sentinţa Tribunalului Suceava. Afacerea venind din nou­ înaintea Cur­ţei de casaţiune pentru acelaşi motiv, a fost judecată de secţiunile­ unite care au menţinut jurisprudenţa stabilită în a­­ceastă materie consisting în soluţiunea următoare: Instanţa de fond sezisată de o cerere de punere in posesiune nu are a se o­­cupa de naţionalitatea legatarului şi de aplicarea art. 7 § V. din Constituţiune, de­oare­ce punerea în posesiune a unei succesiuni, fiind numai un mijloc pentru conservarea şi administrarea averei, nu are de cît un caracter provisoriu şi prin­­tr’însa nu se modifică întru nimic condi­­ţiunile şi validitatea drepturilor de moş­tenire ale unei persoane. Păpuşoi Curtea de Galaţi, căria afacerea a fost­­ trimisă, conform art. 74 din legea Cur­ţei de casaţiune, are a se conforma ju­­risprudenţei Curţei supreme. Se ştie că succesiunea marchizei de Bedmar a dat prilej şi unui alt proces în petiţiune de hereditate din partea rudelor sale colaterale. Acest proces în care s’a cerut anularea căsătoriei dintre Luţica Palade şi marchizul de Bedmar, ca fiind oprită după dreptul canonic, s’a terminat prin respingerea acţiune!. Curtea de căsaţiune a decis în cauză că însoţirea între creştini ortodoxi şi cel de altă dogmă, oprită după canoul 72 al sinodului VI ecumenic din Constan­­tinopole, odată săvîrşită, nu se poate a­­nula, de­oare­ce după acest canon, îm­­pedicarea la alcătuirea căsătoriei nu era dirimantă, ci numai proibitivă. (Dreptul Nr. 54 din 1896, pag. 473 şi Nr. 60 din 1895, pag. 497). OPINIA Agricultură, Comerciu şi Industrie VÎRGU. DI­­CEREAL11 27 Februarie 1899. Urcarea preţurilor în New-York n’a prea fost de lungă durată. Cursul de astă­zi ne-a semnalat o scă­dere simţită, care a antrenat şi pe a­­cea a păpuşoiului. Se pare că fermitatea nu poate să se menţină din cauză că ofertele continue de grîu din Argentina, fac ca încărcările din America de Nord, să devină din ce în ce mai puţine. Pe de altă parte, nevinderea făinei descurajează pe morari, cari au maga­zinele pline; apoi cum este şi timpul favorabil pretutindenea face pe specu­lanţi să creadă că preţurile cerealelor vor scădea încă şi mai mult.­­ Numai agricultorii noştri nu vor să se supună preţurilor străinătăţii. Noi nu ştim dacă ei fac bine sau rău, faptul este că el perd mai multe ocaziuni fa­vorabile de a se desface de produsele lor. Se cere tot 38 de fr. pentru chila de păpuşoiu în gară, pe cind exporta­ţi­un­ea nu dă mai mult de 35 fr. pe chilă. Este adevarat că velniţele oferă cele mai bune preţuri, dar aceste fabrici pot ele uti­liza tot păpuşoiul, de cît se dispune ? Ultimile operaţiuni de la Brăila sunt destul de instructive pentru cercurile noastre agricole. S’au vîndut 3000 hec­tolitri de grîu în greutate de 74—77x/2 kilogr. cu un preţ variant între 10 şi 11 fl. 75 în magazin. Cumpărătorii sunt numai morari bră­­ileni, de­oarece exportaţiunea nu poate­­ plăti aceste preţuri.­­ Păpuşoiul disponibil a obţinut 8 fr. 30 hectolitru în vagon. Păpuşoiul roşu a putut fi vîndut cu 9.32 suta de kilogr. în magazin. Cîte­­va vagoane de orz s’au putut vinde cu ‘ 10 fr. 50. 1 « « chimia medicală şi bio­logică, de farmacologie, materii medicale și arta formulărei. 1 catedră de istoria naturală medicală. 1 « « clinica chirurgicală. 1 « « medicină operatoare și a­natomie topografică. 1 catedră de patologie internă 1 « «clinica medicală. 1 « «teoria și clinica obstetri­cală. 1 « «anatomia patologică. 1 « «medicina legală. 1 « «igienă 1 « «clinica ginecologică. 1 « « « dermatologică și si­filiopatică. 1 catedră de clinica oftalmologică. 1 « « « infantilă. Profesorul de fisică de la facultatea de ştiinţe face cursul de fisică medicală. d) Facultatea de drept 1 catedră de drept roman. 1 « « « «­­ « « « civil. 1 « « « « « penal cu procedura lui. 1 catedră de drept administrativ şi con­stituţional. 1 catedră de economie politică şi fi­nance. 1 catedră de filosofia dreptului şi drep­tul ginţilor. 1 catedră de drept comercial cu pro­cedura lui. Art. 55. Pe viitor, crearea unei catedre universitare din cele ocupate de un ti­tular nu se va putea face de­cît prin lege. Tot așa, dacă o catedră universitară, ocupata de un titular, devine vacantă, ea nu se va mai putea suprima de­cît prin lege. Legea pentru crearea sau suprimarea u­­nei catedre universitare nu se va putea propune Camenilor, de­cît după ce se va fi luat avisul consiliului facultăţei res­pective şi avisul conform al Senatului Uni­­versităţei respective. Avisul consiliului facultăţei se va pu­tea da, sau din iniţiativa lui, sau după cererea Ministerului. (Va urma). Griii pred. în mal ■Săcaiă „ „ Paris Cursul de închidere: Budapesta Grîfi predarea în mart. fl. * „ april „ Păpuşoiu „ mal Viena Griii pred. în mart-ap. fl. Berlin mărci Grîu pred. în Fevruar II.­­ „ „ mart-iunie „ Faină „ mart-iunie „ New- York Grîfi pred.în mart mai cent. Chicago Grîfi pred. Păpuşoi , mal cent. iulie „ mal „ Ieri Azi Difer. 10.40 10.313 9.82 9.89.— 8.62 8.52 10 9.79 9.772 157-156.—1 143.­142.— ■ .’0­ 21.50 20.455 21.­21.—— 21.95 21.905 76-75 V.% 74“/. 73% 7//8 40’/. 40%81 /• 71“/. 70*', 1% 70% 69% 1% 36; 35°/.% Re­gulament * pentru numirea docenţilor, agregaţilor şi profesorilor universitari şi pentru a­­plicarea art. 45,78,79 şi 80 din lege. (Urmare) c) Facultatea de medicină 1 catedră de anatomie descriptivă. 1 « « istologie. 1 « « patologie generală şi tera­pie. 1 « « « chirurgicală, pro­tese şi aparate de fracturi, 1 catedră de fisiologie umană. INFORMAŢII Un incident caracteristic s’a produs Sîmbătă la Cameră, şi care denotă sta­­rea bolnăvicioasă a d-lui Sturdza. D. I. Poenaru-Bordea se întreţinea cu d. Nacu, căruia îl anunţa că membrii disidenţi vor combate cu înverşunare atit noua lege a minelor cît şi legea modificatoare a procedurei electorale. D. D. Sturdza auzind aceasta se apropie de d. Poenaru- Bordea și-l rugă in numele lui Dumne­zeu­ să voteze legile căci alt­fel va fi ne­voit să demisioneze. D. Al. Djuvara so­sind în acel moment făcu următorul respuns d-lui Sturdza: «cu ast­fel de ar­gumente voeşti să ne convingi de nece­sitatea reformelor prezentate de guvern? Vă înşelaţi dacă credeţi că făcînd apel la Dumnezeu­ veţi putea influenţă depu­taţii. Eu vă declar ca voii lua cuvintul în contra legei electorale pe care o voii combate-o ca o ruşine pentru partidul liberal». — Ba o veţi vota ! o veţi vota ! în­cepu a striga istericul prim-ministru, fu­rios şi făcînd gesturi desordonate. Văzind starea de surescitare şi de milă ce înfăţişa d. Sturdza, d. Djuvara s’a retras dînd din umeri şi zimbind. Serviciul technic al judeţului Iaşi a întocmit planul devizul pentru şi con­struirea unui local de primărie, în co­muna Gropniţa, lucrare care se urcă la valoarea de 15.853 lei şi 96 bani. Planul şi devizul fiind aprobate de consiliul technic superior, s-au trimis comunei spre a face licitaţia. Ministrul instrucţiunei publice a cerut episcopului de Rîmnic să traducă înain­tea consistorului pe preotul Pretorian, din Rîmnicul Vîlcea, pentru faptul că a distribuit scrieri socialiste şi anarhice printre populaţiunea rurală. Procurorul tribunalului Dolj, însărci­nat de ministrul justiţiei cu facerea an­chetei cu privire la schingiuirile ţărani­­nilor de la Poiana, şi-a depus raportul în minile procurorului general de pe lîngă Curtea de Apel din Craiova. Din concluziile acelui raport, reiese contra prefectului districtului, d. Vrăbiescu, şi contra agenţilor săi, fapte foarte agra­vante. Ei ar fi schingiuit în modul cel mai barbar mai mulţi săteni, cari sunt azi internaţi în spitalele rurale din judeţ. D. Al. Djuvara pregăteşte un mare discurs în contra proiectului de lege pri­vitor la modificarea legei electorale co­munale. D. I. Nădejde declară, în numărul de ore al ziarului Lumea Nouă, că se re­trage din conducerea partidului, iar zia­rul îl încredinţează comitetului executiv al clubului muncitorilor din Bucureşti. Pe de altă parte, în acelaşi ziar, comi­tetul executiv declară că consiliul gene­ral al partidului descomplectîndu-se, el își reia autonomia sa. Clubul muncitori­lor nu va mai fi compus de­cit din ro­­mîni. El­ a fost, eliberat din spitalu­l Sf. Spiri­don fochistul Vasile Panaitescu, care în urma catastrofei de la Birnova primise mai multe contuziuni. El este acum pe deplin restabilit. Preotul Constantin de la biserica 40 de Sfinţi s’a plîns poliţiei, că din ziua de 27 nu s’a mai întors de la liceu fiul său Con­stantin, în etate de 13 ani. Astă­zi începe examenul căpitanilor aspi­ranţi la gradul de maior. In strada Arapu No. 89 s’a aprins şi ars un grajd de scânduri proprietatea lui Iosub Cuperman din Bucureşti. De la acest grajd a luat foc şi casa cu No. 87 asigurată la societatea Brăila pentru suma de 3675 lei. Focul se crede că ar fi luat naştere de la un capăt de ţigară aruncat în gunoiul de la grajd. In strada de Sus la casa cu No. 60, evreul Haim­ Sadagurschi umblind cu luminarea in­­tr’un garderob pentru a scoate nişte turtă dulce, din nebăgare de samă a aprins nişte lenjuri, şi fără să fi observat focul a închis garderoba. Pe la 12 oare noaptea a isbucnit focul. Cei din casă au sărit imediat şi­ au­ localizat. In strada Şosaua Socola No. 7, astă noapte pe la ora 4 dimineaţă a isbucnit un foc la casele evreului Avram sin -Strut, cotiugar, arzînd toată casa. Casele erau asigurate la societatea „Naţională" pe suma de 3000 lei. Nu se ştie cauzele acestui incendiu. Comisarul secţiei a 4-a a trimis înaintea parchetului pe individul Marcu­ Vainer, văc­­suitor de cisme, pentru că a lovit pe ser­gentul din punctul Hălel. Comisia secţia 4-a a trimes parchetului actele contra lui Aron sin Moise, care a lovit cu un cotiugar pe copila clara Aron, în etate de 2 ani şi jumătate. 8. FOIŢA ZIARULUI «OPINIA» 14) GORDON Din scrisorile vii sinucis Tot ast­fel unele suflete simţitoare, cu­prinse ca din senin de-o duioasă nostal­gie, ori de chinul aducere­ aminte a unei iubiri, trecută, dar nici­odată uitată, ori de torturele geloziei, găsească-se ele ori unde, în adunări jalnice sau in adunări vesele, caută atunci a’şi îndepărta aceste sentimente printr’o rază de iubire curată printr’o poftă de satisfacere, sau de răz­­bunare asupra lor înşi­le, cu cel d’intăi eşit înainte, care cu lăcomie, cu ură chiar îşi îngroapă visele lor, ar putea să uite, să respire uitarea, sermanele amăgite.... Ast­fel eu, azi la dejun, am fost prins de aducere aminte a dulcei tale priviri. Ana adorată şi mişcat pînă în adîncul sufletului meu, cu ochii în lacrimi, mă uitam ţintă în ochii unei tinere şi pa­lide cântăreţe de teatru, care stă în a­­ceeaşî odae a restaurantului, la o masă din faţa mea. Peste cîte­va clipe palizii sei obraji erei­ brăzdaţi de lacrimi. Şi atunci tresărind, abia atunci, observai că sermana fată era îmbrăcată In haine de doliu. De ce m’a mişcat ea pe mine? De ce-am mişcat-o eu într’atîta pe ea?... Poate că ochii ei negrii şi trişti, mi-au trezit aducerea aminte a dulcei, a odih­nitoarei tale priviri, Ana mea iubită, Ana mea perdută.... * * * 1 Mart 189.... Azi am văzut cu mulţumire că liliecii au început a Înmuguri. Am fost şi trist şi mulţumit la vederea acestei vieţi nouă care începe a se trezi, a circula prin în­gheţatele crenguţe... Şi cît de zadarnică, banală, ridicolă chiar îmi pare marea operă a nature!. Acelaş lucru de-atîtea mii şi mii de ani, acelaş lucru!... Dar această reîntinerire a naturei nu-i oare numai o închipuire a noastră ? De ce n’ar fi, cînd însă­şi viaţa noastră e o închipuire, un vis, cînd trupul nostru e un bulgăre de ţă­­rînă, iar sufletul o lumină veşnic călă­toare. Sufletul e ca şi raza soarelui, care trecînd peste un bulgăre de ţărină, îl luminează o clipă, cît trece. II dă splen­doare din splendoarea sa, îşi tremură scînteeiele sale aurii pe firele murdare ale bulgărului, şi apoi dispare i­ute, tre­ce mai departe, luminând aiurea, pe cînd bulgărele remme negru, murdar, nimi­cit.... (Va urma) Ştefan Al. Negruzzi Licenţiat al Facultăţei juridice din Paris ADVOCAT Piaţa Unirei. Oarele consult. 5—7 p. m. ♦ Institutul Vaccinat­e -IAŞÎ- ♦ Face cunoscut ca vaccinările şi revaccinările încep la 1 Martie a. c. Chemările acasă se fac prin o cartă poştală str. Sf. Lazăr (casă proprie). % Vaccin proaspăt zilnic Eu­geniu Melik licenţiat In drept de la Paris AVOCAT Strada Paladi­srepresentant Inginer S. MARCU Uşina centrală de Electricitate din Iaşi 1Str. Ştefan cel mare No. 2 (casa IVensch­otz Pt. I) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am deschis birourile noastre oficiale pentru Instalaţiuni exterioare şi interioare de ecleraj electric şi de aplicaţiunea electricităţii pentru scopuri industriale, punîndu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru executarea menţio­natelor instalaţiuni. Ca concesionari ai iluminatului electric din oraşul Iaşi, suntem pe de o parte obligaţi prin contractul nostru de concesiune a executa la cerere ori­ce soiu de instalaţiuni electrice după tariful instalaţiunilor comunale, iar pe de alta, avînd cel mai mare interes ca aceste instalaţiuni să fie e­­xecutate în condiţiunile cele mai bune şi după regulele technicei moderne, oferim garanţiile cele mai întinse pentru instalaţiunile particulare execu­tate de noi. In acest scop am organizat un serviciu special, compus din personal bine instruit şi cu o practică îndelungată în astfelii de lucrări. Avem în­totdeauna un deposit însemnat de material electric de cea mai bună calitate, aparate de cel mai nou sistem precum şi un bogat a­sortiment de lămpi de la cele mai simple pînă la cele mai elegante. Totodată facem cunoscut onor. Public că am deschis în birourile noastre o sală de exposiţie, unde se poate vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. toate puse în mişcare prin electricitate, funcţionînd zilnic de la ora 4­ 7 p. m. Planuri, devise şi ori­ce alte informaţiuni relative, sunt gratuite Facem înlesniri de plată. Birourile sunt deschise de 8—la 12 și de la 2—7. Cu toată stima Directorul Tisinei, Ing. L. Teodoreanu

Next