Opinia, aprilie 1899 (Anul 2, nr. 263-286)
1899-04-01 / nr. 263
ANUL n No. 263 Inmănul 10 Bani abonamentele încep la 1 şi 16 ala ne-cord luni şi sa plătesc totd’auna Înainte In Iaşi la Casa Administraţiei In judeţie şi streinătate prin mandate poştale Un anunţari 30 lei, in streinState 40 tel Saaa luni 15 . . . 20 . MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZ ADMINISTRAŢIA Ne 41.-Saral» Gellel - Ne. 42 EDIŢIA DE SEARA IAŞI — JOI 1 APRILIE 1899 Numărul 10 Bani IMIXIIURNE la Iaşi şi judeţe se primesc numai la Administraţie Instruintitate, direct la administraţie şi toate oficiile de publicitate Aminttri la pag. IV . . . . 20 b. luni* . . III Inserţiile şi reclamele . 50 . „ Un număr vechi A S*4» bani hmdaotiaCvT; a Mo. ia - *tralM ^Iiei --Sie. 4» ir ZIAR CONSERVATOR COTIDIAN ■ V. 1 Lascar Catargiu, ultimul din giganții unei generațiuni ale cărei fapte vor rămine scrise cu litere de aur In cartea neamului romînesc, a dispărut, cînd incă toată lumea recunoştea că era chemat să formeze din nou guvernul ţarei. Ce mlndră generaţie! Ceea ce eşia din capul lor, li se părea lor însuşi la început un vis. Multe din aceste visuri curînd au devenit realitate, graţie entusiasmului, graţie muncelor stăruitoare, fără preget. Lascar Catargiu, ajuns la vîrsta de 76 de ani, se ridicase şi prin meritele lui şi prin prestigiul fruntaşilor generaţiunei din care făcea parte, mai presus de contimporanii bătrîneţii sale. Numai stimă şi veneraţiune în jurul său. Adversarul cel mai fanatic îşi punea pază gurer cînd vorbea de Lascar Catargiu. Unirea Principatelor, Constituţia din 1866, stabilirea şi menţinerea dinastiei străine, vor rămîne titlurile de capitenie ale vieţei politice a lui Lascar Catargiu. Nimenin eroii generaţiei lui, n’au făcut atîta jertfa pentru Unire, ca Lascar Catargiu. Ideia i s’a părut atît de mare şi iubirea de ţară era atît de calda, In cît au făcut să tacă intr’însul amorul propriu, momelele cele mal fascinătoare, ambiţia cea mal legitimă. Cîte exemple care se mal găsesc în istoria popoarelor, cînd un om să poata ajunge domn în ţară sa— cum a putut să ajungă Catargiu la 1859 —şi să şi sacrifice o atare situaţie, pentru o idee, pentru unirea ţărilor surori?. La 1866 Catargiu rîdicîndu-se mai presus de patimele omineşti, a conlucrat cu adversarii săi politici la organisarea ţărei, la aşazarea constituţiei şi la stabilirea dinastiei străine, călcînd interesele clasei din care făcea parte, din care se recrutai obişnuit Domnii. Utilitatea dinastiei străine, era pentru dînsul o raţiune de stat atît de mare încît, poate, este singurul dintre fruntaşii noştri politici, cari cred că nici cu gîndul n’au păcătuit contra dinastiei. Lascar Catargiu a scapat dinastia în 1871 şi el a menţinut’o făcindu-l o pavăză din prestigiul său, pe cînd dinastia era încă discutată şi Regele Carol nu dobîndise autoritatea care o are acum. Meritul lui Catargiu este cu atît mai mare, cu cit lupta pentru dinastie fără să ceară nimic de la tron, ştiind chiar foarte bine că iubirea regelui pentru dînsul era cam măsurată, pentru că a dat totdeauna Cezarului ce este a Cezarului, dar nimic mai mult. Lascar Catargiu a făcut mai puţin sgomot decît Brătianu şi Kogălniceanu, pentru că n’avea meşteşugul oratoriei, pentru că nu îmbrăca în formule de efect r gîndirea sa. Avea însă, o inteligenţă solidă, un bun simţ fără seamăn, care l’a ajutat să încunjure multe greşeli, cari au fost imputate lui Brătianu şi Kogâlniceanu. Bunul său simţ l’a făcut că şi la bătrîneţa era tot atît de accesibil progresului ca şi la tinereţe. A fost între cei dîntăiu care a admis Intrarea elementelor democrate în partidul conservator, care a încurajat formele noue de luptă a partidului prin presă, prin întruniri etc. Acum 2 ani a dat o dovadă uimitoare de lărgime politică, cînd a intins mîna adversarilor, pentru a aduce pacea în Biserică şi în ţară, deşi ştia că acest ajutor însamnă îndepărtarea partidului sau de putere. Ţara îl făleşte, pentru că simte ce fiu a pierdut. Dînsul moare fericit pentru că puţini se duc dintre cei vii, ca Lascar Catargiu, cu conştiinţa împăcată că şi-a făcut cu prisos datoria. Memoria lui nu va trăi numai în noi care l-am cunoscut în viaţă. Memoria lui Lascar Catargiu, va fi veşnică, pentru că numele lui, este deja un nume istoric. „Opinia“ Membrii duhului conservator întruniţi aseară au însărcinat pe d. Grigorie Cogălniceanu să transmită respectuoasele lor condoleanţe doamnei Efrozina Catargi. Preşedintele clubului nostru a trimis imediat următoarea telegramă : D-nei Efrozina Lascar Catargi Bucureşti. Năprasnica ştire despre moartea scumpului vostru soţ şi veneratul nostru şef, au respindit jalea şi cea mai adîncă durere în inimile tuturor prietinilor noştri, devotaţii lui soldaţi. Omul care a luptat o jumătate de veac pentru înalţarea patriei şi pentru binele poporului român nu mai este. Memoria lui însă va remînea pururea sădită adine in inimile bunilor români şi va fi un etern exemplu de virtute, abnegaţie, patriotism şi simţiri înalte. Doliul ce se întinde astăzi asupra ţărei este purtat de întreaga romănime, şi fie, ca în jalea nemărginită a poporului se găsiţi o mângâiere la durerea fără margini care vă loveşte. Interpret sentimentelor unanime ale clubului conservator din Iaşi, vă rog să primiţi respectuoasele noastre condoleanţe. Preşedintele clubului conservator ORIGORIE KOKUA KEANI D. General Manu, preşedintele clubului conservator a anunţat pe preşedintele clubului nostru de alegerea Noului nostru şef prin următoarea telegramă : D-lna Gr. Kogălnnceanu preşedintele clubului conservator Iaşi. Marea nenorocire care a lovit pe partidul conservator este adevarată, iubitul nostru şef Lascar Catargiu nu mai este între noi, cruda moarte l-a rapit tocmai cînd vedea ostenelele sale de a scapa cinstea ţarei încununată cu succes. Comitetul partidului adunăndu-se imediat şi cu aclamarea membrilor veniţi in mare număr la club şi a tuturor delegaţilor din judeţe, a ales ca şef al partidului pe d. George Cantacuzino. D-sa v-a adresat şi personal o comunicare. GENERAL MANU preşedintele clubului conservator D. G. Gr. Cantacuzino, noul şef al partidului conservator a adresat următoarea telegramă: D-lui Grigorie Cogălniceanu preşedintele comitetului conservator, laţi. Cu cea mai adâncă durere vă fac cunoscut perderea ireparabilă ce a avut România şi partidul conservator prin moartea ilustrului şi veneratului Lascar Catargi, în împrejurările grave prin care trece ţara. Comitetul partidului mi-a făcut deosebita onoare, şi mi-a impus greaua respundere, a înlocui pe neuitatul nostru şef, ca president al comitetului esecutiv al partidului conservator. (ss) (5. Sr. Gantacuzino Iată respunsurile trimise de d. Grigorie Cogălniceanu d-lui G. Gr. Cantacuzino şi General Manu. D-luî General Manu preşedinte Clubului conservator Iaşi Comunicînd depeşa D-voastră prin care îmi anunţaţi alegerea D-lui George Cantacuzino de şef al partidului Conservator, clubul din Iaşi luînd act de această alegere aderează la dînsa şi salută pe noul şef. Preşedintele club. Conservator din Iaşi Gr. KOGALNICEANU D-lui George Gr. Cantacuzino Bucureşti. D-l General Manu, preşedintele clubului conservator din Bucureşti, mi-a comunicat aclamarea d-voastrâ de şef al partidului conservator. Am onoare a vă înştiinţa că Clubul din Iaşi luînd act de alegerea d-voastrâ aderează la ea, vă felicitează şi vă salută de Şef. Preşedintele Clubului Conservator, Grigore Kogâlniceanu. Lascar Catargiu Cel din urmă dintre marii noştri luptători pentru unirea şi neatirnarea Romîniei,—s’a stins. Născut la 1823, urmaş al unei vechi familii boereşti moldovenească, încă de la vârsta de 23 ani ocupă funcţiuni însemnate şi de încredere: Aga oraşului Iaşi, apoi prefect al judeţului Neamţ, timp mai bine de 3 ani,Parcalab de Galaţi şi apoi membru în divanul Ad-hoc de la 1811. La 181, deputat pentru alegerea de principe, face parte din partidul unioniştilor şi în discuţiile şi frâmîntănile acestui partid, este candidat de domnie împreună cu Costachi Negri, Vasile Alexandri etc. După alegerea lui Alexandru Cuza de domn, Lascar Catargiu face parte din adunarea primă-Rominească din 1862 care adună pe deputaţii Moldovei şi Munteniei în acelaşi tnunchiu. După retragerea lui Cuza Vodă de la domnia Romîniei, face parte din locotenenţa domnească. La 1866 cînd Carol I să urcă pe tronul Romîniei ca domn, Lascar Catargiu este preşedintele consiliului de miniştri. Alăturea cu Manolache Costachi Epureanu, Lascar Catargiu la conducerea partidului conservator din țară. Presidează ministerial de la 1871- 1876. După moartea lui Manolache Cos- -'.îi?.1:.i,’, ,-i- f i'-v'ii •‘D-'iV •; ■ piÂ-n " .. ' 1 ' i • ' • 1 * 'r