Opinia, mai 1899 (Anul 3, nr. 1-24)
1899-05-01 / nr. 1
Clubul, în întrunind sa de a[şoară, a admis următoarea listă de candidaţi la alegerile consiliului judeţan, care vor avea loc în zilele de 2, 4, şi 6 Mai. COLEGIUL I 2 Mai Vlădoviiiu V. Mavrocordat A. Hefner Gh. eol. Gheuca W. Haim Ioan Vidraşcu Ioan COLEGIUL II 4 Mai Ivasen M. Ciocan Wee, capital Stefănescu Vasile Condurat Al. căpitin Chirilă C. Const. Wien V. Botez COLEGIUL Ini 6 Mat Verdeanu loan Bendescu loan cap. Canea Stefan Stavar loan Andronic Alecu Papadopol IVoo La întruniraa cinului Conserr d laşi, d. Grigore Kogi beci propus a clubul să » ' \şedințe de onoare pe ăntacu. 'Ano în locul reiat* Lascar ' atargi. «, Propunerea în alause entusia. rea te-W legramă semne •/. embrii I ' ubuluî s’a tr\ Canta- J ^ruatno: George Gr. zino Ministru Ca et* Rm ’■eşti. Sub-semnaţii i Iubii, nn Conservator ntruî în şedinţa d litru ogerea Comitet adatat în unanimiti linie ie onoare a ace ' « » i cu neeastă ocazie pragiile noastre respec igu■area statornicului (icvolauieil pntre prezidentul nostru și şeful » tîdnT Conservator urîndu- i reuşită in conducerea »e i spre temeirca ţereî şi neamului. vnu Grigore, Vlădoianu Va- Leon, Botez N. Gheorghe. Vădă*’?1' I V-1 dargi.i Nicu, C. r.ăn tiniu Constaatip, Filipes* :ec«m.i Duh., Grigorv ici Ies m.odr, Ivașcu Cor Colonel.' Mavrodi \ ,, ■ - , ; -: v» . • V. .atxe «•. I, i rrofiriu '.a. iJop ‘ Dl ub ie, An i) i: venu G rge, A.'itomadi 1 ' îho*.argue, Ale\a odres« - • tr , At 'i :o I Alexanuiu, _ ■i lihai, Alexandrescu jvu. ile, Atanasiu Gheorghe, Bejan dr., Botez Gheori .n, Brandia Alex., Bă- •t . Gică Gh., Bancov Grigo- ÎOi.ii, JBuțureanu Costacin •si- in, Botez V. Nec T . lbea Dimitrie, Bii«;' îh., Cant' u A.«Un. Ca» ’ xanr I, ' ril ri'■ t'vjiip. .'»de ( y. . nu iv itroi nsr \ ■ Carol, Dimitriu loan, Darabană Gheorghe, Faur Constantin, Ferderber Leopold, Ghica Leon, Ghica Teodor, Gheuca Neculai, Goldenthal Samoil, Grigoriu Gheorghe, Ganea ștefan, Grigoriu I. Gheorghe, Grigorescu Leon, Grecea Lazăr, Gavrilescu dr, Ghiulea Ilie, Ghibănescu Gheorghe, Gafencu loan, Gheorghiu Neculai căpitan, Ghiţescu Ioan, Hefner Gheorghe colonel, Heiban A. Ştefan, Heiban Virgil, Ianole Iancu, Iluţă Berman, Ianculescu Mihai, Ionescu Constantin, Ionescu Dimitrie, ■Jippa Dimitrie, Ianculescu Petru, Iflev Constantin, Irimescu Spiridon, Livașcu Gheorghe, Lascar Gheorghe, d-l Lebel, Mitescu Ilie, Max Emil, Mihail Gheorghe, Melinte Gheorghe, Miclescu dr. Miclescu Constantin, Maximovici Teodor, Manu Ioan, Manu Savei, Manolescu Mlădian Constantin, Movilă Neculai, Mavrodi Alexandru, Mavrodi Mihai, Manolescu Sebastian, Melidonovic Melidon, Manea Gheorghe, Mironescu Ioan, Nanu Neculai, Negrul Alecu, Negru Petru Căpitan, Nedelcu Irimia, Negri Costachi, Nether Gustav, Liteanu Vârnav Mihai, Oltenescu Dimitrie, Papadopol Petru, Prassa Constantin, Pastia Nicu, Pruteanu Dimitrie, Popovici Mihai, Podoleanu Vasile, Pavlov Gheorghe, Papadopol Neculai, Popovici Vasile, Pisocchi Teodor, Pastia Gheorghe dr. Penel Constantin, Popa Dimitrie Preot, Lohan Vasile, Rosetos loan, Rusu loan, Răducănescu Sandu, Rusu Achil Căpitan, Reht Alexandru Locotenent, Ropală Gheorghe, Rîşcanu Aurel, Știubel Dimitrie, Scorpan Gheorghe, Scorpan Grigore, Scorpan Vasile, Săghinescu Vasile, Scriban loan Căpitan, Suţu A. Alexandru, Suia Dimitrie, Stănescu loan, Simionescu loan, Sion Lascar, Sterea Lascar colonel, Şerbănescu Petru, Ştefănescu Neculai, Sion Constantin, Ştefănescu Constantin, Stamatian Grigore, Tăutu Teodor, Tufopou Ioan, Tanasaru Vasile, Tesaro Iosef, Tătaranu Neculai, Vuluţă Alexandru, Vuluţă Gheorghe, Vidraşcu loan, Voişel loan, Vărlănescu I loan, Virlanov Dimitrie, Vasiliu Ioan I Preot, voicescu Alexandru, VVritură Eugen, Voinescu Grigore, Voinescu Dimitrie, Zarifopol Dimitrie, Zarifopol loan, Zota Dimitrie, Zbisevschi Leon. buget ca ,un'■ m ăfenir.t^. sin'-traţi el nu for p * k doj 1 Administraţia comunală liberală In articolul precedent am arătat cum a procedat administraţia liberală, pentru a satisface dorinţa fostului prefect de judeţ, deschizînd Rîpa Galbenă. Această lucrare de edilitate inutilă costa pe comuna Iaşi, după cum am zis, 400.000 lei devizul iniţial, 60.000 lei suma ce va întrece devizul pentru lucrările date în antrepriză, 160,000 lei expromierile făcute pînă acum, carent cu 70,000 lei, numai •• 0. efectuate, evaluările in- , jef și la cari, dacă vom să modesta suma de 50,000 lei pentrn exproprierele rămase, găsim un total de 670,000 lei. Sumă •* . I 7-aî ales ,'pnt • lucrare nechibzuită isvorîtă not' mal din faptul că •. m o administraţiune destrăbăla la şi care lucra fără a se gînd 1 interesele oraşului. Aproape ■ milion, deci, s’a sustras de la •anaţiunea lui expresă care era vimea apei. Vom trece acur malisa fondului de 6 milioane, dat de Stat prin legea de la 19 .Mai 1893 Comunei Iaşi, în schit ' . moşiilor ce ea poseda, şi vom afm cum de la exerciţiul 1896 — 97 acest fond a fost întrebuinţat de administraţia liberala aşa că, asta-i, de la suma iniţială, lasată de amunistraţia conservatoare pentru aducerea apei, a mai rămas pentru anul acesta 60.000 lei şi aceştia deja cheluiţi. Prin ultimul buget al administraţiei conservatoare ama înscrisă pentru lucrările preliminarii şi definitive ale aducerea apel era de 2.716,310 lei. De la primul buget , liberal, această sum a început a scădea prin anulări de credite ce serveau la efectuarea a tor lucrări ca Rîpa Galbenă, canalizarea Calcaviei şi vestitele leschideri şi reparări de străzi imaginate de d. G. Tăcu, ca reclamă eleaorală. Astăzi, din acea simul mal exista 60.000 lei cheltuiţi, după cum am zis deja, iar toată achitatea de 3 ani şi jumătate adinistraţiei liberale, cu privire la aducerea apel, s’a rezumat în a cheia fondul ce-i era destinat şi în acta cu n. Paiano pentru a pune înspetele Comunei un proces al arui rezultat nu se poate cum - Dim întreg fondul celor 6 milioane , jumătate, la care ar trebui a .De dobînzile sumelor ce aveau ■ nume destinaţii, dacă adunăm rămăşiţeii rămase pentru anul curent, apoi nu mai există de cît 861.605 lei cai provin din credite anulate de ilm paragrafe ale repartiţiei, pen; intervi la facerea canalizărei Calc, inel şi a descindere! Rîpel Galbert, care, după cum am demonstra costa îndouit decît prevederile iniţiale, aşa că întregul fond al coanelor nu va fi suficient pentru rituarea acestor lucrări. Dar unde lucrul devine chiar grosolan este atunci cînd vedem că acest fond al milioanelor a servit la acoperirea deficitelor bugetare ordinare. Colectiviștii de la Primărie cînd alcătuiau budgetul Comunei pentru a satisface la toate cererile politice de instituiri de servicii cu leful diurne grase, se serveau de luări exagerate cari puteau să TI DI AN Ql 10 Bani AÎTONCI1DKILE aş! şi judeţe se primesc numai Ju ^ Administraţie u străinătate, direct In administraţie şi toate oficiile de publicitate Auunciur!ta pag. IV ... jo b. lit'a w yt n IU • î'fi „ V Inserţiile şi reclamele . . . 50 * , Un număr Ţechin ' REDACTIA/VV IV Wo. 4SI— Strada Goiful A R dlor îl urcase la 2,900,000, umilind peste măsură veniturile pentru a satisface cheltuelile prevăzute şi mai ales neprevăzute. Vom continua într’un alt articol. Ştiri din Ţară Erî s’au expediat Universităţilor din Bucureşti şi Iaşi cererile prezentate la ministerul instrucţiune pentru catedra de geologie şi petrografie de la facultatea de ştiinţî din Iaşi. Sunt trei candidaţi : d-nii Sava Ştefănescu, V. Buţureanu şi dr. I. Simionescu. Senatele universităţilor sunt ţinute după lege, să se pronunţe asupra acestor cereri. D. N. Fleva, ministru de domenii, a luat o măsură bună. Ingrijat de seceta ce buntue mai în toate localităţile ţării şi a lipsei de păşune, a dispus a se lasa în mod excepţional liberă păşunarea vitelor în pădurile statului pentru trei luni pină la ridicarea recoltei de pe cîmpii. Eminenţa noastră compatriotă, d-na Agata Bîrsescu, a fost angajată de direcţia Teatrului Naţional din Capitala pentru zece reprezentaţiuni pe cari le va juca în romîneşte în stagiunea din Octombrie. D. Andrei Vizanti, profesor la Universitatea din Iaşi, a demisionat şi a cerut regularea sa la pensie. D. d-l Obreja, directorul general al serviciului sanitar, se ocupă cu toata atenţiunea şi urmăreşte de aproape ancheta constituită în scopul de a se putea afla cum şi unde s’au putut infecta cele două transporturi de rîmători trimise la Viena din Paşcani şi Săveni. D. d-l Obreja va face personal o inspecţiune oraşelor sus menţionate şi punctul de eşire prin frontieră. D. director general al serviciului sanitar este hotărit să ceară guvernul, cele mai aspre măsuri în contra vinovaţilor, dacă se va dovedi că vină est şi sunt vinovaţi. O profesie de credinţă Sunt doi ani, de cînd aproape în fiecare zi, mi se rezervează o jumătate sau trei sferturi din coloana a patra, pe care trebue să o umplu. Dacă m’am achitat bine sau rău de sarcină, aceasta poate să o aprecieze numai cetitorul suveran. In tot cazul, am avut de furcă şi încă greu ; căci pe cînd tovarăşii mei de dacţie,de la fond, de la colo ’eterne, IAŞI — SIMBATA 1 MAI lSiRI ------------ • ■■ ib Dupa doi ani: Cu numărul de azi Opinia întră . 3-lea an de existenţă. De puţini an . a număr ! şi cit de mult nu însamnâ , activitate Anul trecut, pe astă vreme, dat seamă iubiţilor cetitori al Opinie de chipul cum mi-am îndeplinit sarcina colaborării la gazeta noastră. Er--1 \uf entuziasm atunci—ca la orice peru . Fiecare se grăbea sa dea onorul sio d muncă pentru susţinerea gazetei. O gazetă conservatoare zilnică la • * centru cultural ca Iaşii, iată ce se credea ca o antinomie! Iaşii, centrul• lor mari; Iaşii, care s’au crezut ape: jul ideilor nouă, democrate, uniei socialiste; laşii, cari s’au lăudat că aici pleacă orî-ce reformă mare în e; da, în Iaşi un grup de oameni, mai , ! tineri de cît bătrîni ; ba, ce zic, tineri la inimă, tineri la avînt, timir, entusiasm, s’au pus pe lucru şi n ţînd nici osteneală, nici bani— narermn gerendarum—au dat publicul.Ε o gazetă zilnică, serioasă ca fond, mod ca pretenţiune, dar aspră ca contra moravuri politice. De doi ani de zile cetitorul a fost intreţinut cu toată mişcarea politică terară a ţării ; de doi ani de zile cei torul şi-a dat seamă, prin prisma tei noastre, de faptele petrecute în in judeţul şi oraşul nostru; de do de zile s’au înregistrat, zi cu zi, ce ceas, toate ştirile din lăuntru şi din ruşi, numai cel ce fac gazetă şti cîtă greutate poţi să te strecor nesfîrşitele ştiri ca să nu jigneşti , să nu înglodezi o persoană, să’nu demnitatea cuiva. E un tact greie care în larga critică l’au ţinut sus ducătorii gazetei noastre. Publicul cetitor e martor dacă dominantă a gazetei noastre n’a , moderaţiunea în toi, în critică, e dreapta măsură i.-.- aprvpieri. Numai doi - d -1 -jperîndiii Iu ac« si pațîn rr-dar.p. .Azi rauaca aoas, . i j.ol1 iá: . - hind- și-a atins s«îoim! Î.V«rftdior?i-no;-;, tri politivi sun:, chemaţi în cerilor cu eurv’« p iudotum' peuh.a a ’« - 1 '«■* ■. 1 (Envilenţă, cu acelaşi dor de binele obştesc cum l’au arătat şi în pasă. Şi nu ne ve«i înşela, căci nici nici prietinilor noştri, nici tradiţia partidului nu ne îndri’tuesc de cit a vedea în loanopera, la care au fost chemaţi de împrejurări. Dar de ce vorbesc de partea politică, eu, care am cultivat în special partea literară a gazetei, eu care am ţinut să întreţin pe cetitor cu materie literar în coloana a V-a, eu pe care prP' nu mă numesc decît color-Iată de ce. Anul I — am fi,.’4!*"/ XAtvA.jl