Opinia, septembrie 1899 (Anul 3, nr. 99-122)
1899-09-01 / nr. 99
2 Porneşte, merge el cit o fi mers şi, de la o vreme, 11 apucă un pui de foame de celea. Poposeşte într’o luncă ce-i venea în cale; desface la gură traista cu malaiul şi s’aşterne pe mincate. De la o vreme s’o săturat şi el. Cum sta trintit, îngreuiat de-atita mincare, iată că trece ş’un român pe-acolo . — Cu multă plecăciune, cucoane, 11 zise romínul. Pe țigan l’a gîdilit la inimă vorba asta. — Bun ajuns, băete. Romínul naibel, își pusese ochii pe traista țiganului, de acum o zărise, că era tare flămînd. — Ați ospătat puțintel?... — Așa-i... oleacă de-n bucăturică, ia ca la drum, ce poţi apuca... — Mai încape vorbă ?.. de bună samă ! Pui mîna pe-o ceapă, mai c’o fărâmătură de malaia—că doar nu era s’aduceţi cu luminarea voastră, puii fripţi şi dulceţurile... — Cum zici,—mai ales pe căldurile acestea! — Da un’ se pomeneşte ?... se strică... Şi-ncotro vi-i drumul ? . — In spre Es. — La Es ?.. hm !.. mi-i tare de-amirarea L . — De ce ? — Acu n’ași avea nimic de zis, dacă ar fi unul de-al de noi, tarao prost, care nu mai știe ce-I prin lume... dar măria-voastră?!.. om purtat, luminat! — Cu adevarat,—dar ce-I ? — Pai, să cari dumneta cogemite trăistol de malal în spate, să te hîeşti de atlta greutate, cînd și copiii mai, d-a puterea ceea, ştid că la Es, cinil umblă cu colaci în coadă. — Aracan-de-mine romînieo... parcă mi-o luat cornoratu minţile,lam uitat bre!.— Svîrle calabalicul la rîpă. — Ba du-1 mai bine la copil. — Săr’ mina cucoane. Românul se pune la masă. Cela porneşte după cal morţi să le iee potcoavele. *** Aşa pe-nserate, ţiganul ajunge la rohatca laşului. Cum intră în frig, ochii în patru să vadă vr’un cîne,—că i se puse leşin pe inimă de-aminca. Pîndind el aşa, numa iată un dulae sprinten, cu coada adusă colac pe spate, venind în spre el. Ţiganul după cîne. Fugea dulăul, dar şi ţiganul numa să-l ajungă. Cinele, dacă vede că nu-i de-a scaparea, zup peste-un gard, lăsînd coada măturoiu în jos. — Na!.. c’o scapat colacul. Ţiganul se pune pe cărare. Iea-1 de unde nu-i, l’o apucat noaptea orbăcăind pe sub gard. — Ce-ai prăpădit afumatule? Ţiganul povesteşte patarama. Lumea râdea de se tăvălea. Cu mare ce o putut aduce pe ţigan la Înţelegere, c’a fost pus la mină: — Mulţămeşte de plrbală şi să ai de învăţătură: «că nicăiri nu umblă cînil cu colaci în coadă». Ionică „Opinia“ la Fîntînele Banchetul de la Hancea Marţi 24 August, d. Alexandru Rosetti, locotenent în reservă şi mare proprietar, au oferit ofiţerilor din brigada 4-a calaraşi, bivoacată ln Fîntînele, un banchet la frumoasa şi încintătoarea sa proprietate, moşia Hancea. La oarele 6 p. m. brecul ofiţerilor reg. 8 calaraşi inhamata la Daumont, ducea in el pe simpaticii şi bravii şefi al regimentelor 7 şi 8 calaraşi, domnii, cu Grinduri negre O! lasaţi-mă In pace gînduri negre, dureroase Nu’mi mai amintiţi de dînsa căci destul am plins în viaţă! Nopţi Întregi la amintirea unei vieţi ce-am fost trăit’o Petrecutu-le-am În lacrămi cind iubirea el In ghiaţă. Prefăcutu s’a... In suflet simt un dor cum ir.o munceşte Şi mă mină Înspre groapă ttnăr Încă, ctnd in urmă Inni arunc a mea privire de zeresc acele timpuri Fericite, ale căror amintire viaţa tinără mi-o curmă. Am să mor, simţesc prea bine căci prea mare ’pil e durerea. Şi pe groapa mea o floare, macar nime nu va pune. Am să fiu uitat, cum astăzi uitat sint de ea copila De al cărei dor a vieţe-mi blindă stea acum apune. Nici o vorbă, nici un plinset pentru mine ’n a mea urmă Doară vlntul ce prin oarba ce va creşte pe mormlntu-mi Singuratic, de şopti,va de iubirea ce-am simţit’o Pentru ea ce’mi pare astăzi c’o ascult din nou vorbindu-mi. Era ’n Maia cînd am văzut’o pentru ’ntăiaşi, dată ’n cale Şi de-atuncî un dor simţit-am sufletul meu cuprinzindu-i. Am căutat să-i spun iubirea ce-o simţiam , dar prea copilă D-l Marta L. Trancu STRADA LOZONSCHI No. 10 — Ord. 1—3 p.in 151 Institutul liceal de domnişoare DIN IAŞI (Strada Carp No. 2) Examenele de corigenţă se vor ţinea între 1 şi 5 Septembrie, iar cursurile regulate încep la 6 Septembrie. Se atrage atenţiunea onor. părinţi asupra art. 15 al regulamentului, conform căruia elevele ce urmează programa statului pot fi înscrise numai până la 15 Septembrie. Directoare, Emilia Humpel. La 1 Septembrie stil nou se deschide la Cernăuţi un pensionat francez de d-şoare. In această instituţiune se va preda limba franceză atît cît şi limba germană, iar cit pentru piano va fi predat cu o deosebită îngrijire, de o profesoară diplomată a Conservatorului din Viena. Un curs de limba Romină va fi organisat pentru elevele care ar dori să Înveţe această limbă. Persoanele care doresc a lua informaţiune, li se vor trimite prospectusul. 84—21 Cernăuţi, Franzensgasse 12. Pentru Părinţi La profesorul Gh. Drăghici, cinci minute depărtare de Liceu şi de şcoala primară G. Asachi,cea mai solidă preparaţiune şi disciplină şi cea mai bună întreţinere, pentru elevii cari vor a urma la aceste şcoli. Şoseaua* Arcu No. 4. Gh lorăghici. Internat Franco-Romîn — in Str. Muzelor Iaşi — Director JEAN LA ROCHE Doctor A. STEUERMAN I Curs Primar şi Secundar I Preparaţiuni particulare pentru elevii neînscrişi în şcoalele statului. Preparaţiuni speciale pentru elevii care urmează cursul la liceul statului şi la şcoalele comerciale se primesc interni şi externi. Preţuri foarte moderate. Medic al societăţii „Fraterna“ din Păcurar — Strada Albă 14 — Consultaţii: 8—10 dim; 4—6 d. a. — Pentru sarad gratuit — D-l C. Negri, Avocat exercitează In Bucureşti IO Str. Franklin IO O adevărată Băcănie Romină PIAŢA SP. SPIRIDON No. 2 Subsemnatul, aduc la cunoştinţă atît a onorabilelor mele cliente şi clienţi, cit şi a domnilor cetitori, că cu începere de astăzî fac cunoscut că prin mare sacrificiu am isbutit să înzestrez magazinul meu de coloniale cu toate mărfurile de o calitate cea mal bună, mal curată, şi cu preţurile cele mal avantajoase PENTRU ORI- UE CEIEtNT — Totodată vă mai rog doamnelor şi domnilor atît clienţi cît şi cetitori a mă încuraja. Şi că pentru a vă convinge de cele zise mai sus bine voiţi a vizita magazinul meu. Cît priveşte despre serviciu atît este de bun în cît puteţi fi serviţi chiar trimiţînd o carte poştală cu comanda, şi arătîndu-mi numele, pronumele, strada şi numărul locuinţei. Mulţumind clientelei noastre pentru bine voitorul concurs ce aşteptăm. CU STIMA Neculaî I. Olănescu 70—31 A. INS Subsemnatul in calitate de gerante al caselor d-luî maior lonar, situate in Iaşi, str. Butu No. 3, aduc la cunoştinţa onor. public, că, acest imobil fiind de închiriat, se va ţinea licitaţiune publică, în sala trib. Iaşi secţ. IlI-a, în ziua de 10 Sept. a. c., cînd toţi domnii amatori sunt rugaţi a se prezenta acolo la orele 11 a. m. 2° De vînzare casele din str., Sf. Andrei No. 2, din Iaşi, cu tot locul lor şi un loc viran situat alături. A se adresa biuroul de avocătură şi notariat a subsemnatului Ştefan Al. Negruzzi, avocat Iaşi, Piaţa Unirel. 21-13 înainte de a visita orice Magasin de Coloniale rog visitaţi adevărata Băcănie romină I. Ch. Tutunaru — Piaţa Sfîntului Spiridon No. 5 — Unde veţi găsi un asortiment complect şi bogat de articole de coloniale proaspete şi cele mai alese calităţi şi pe care le vinde cu preţuri excepţional de eftine. Sper că veţi încuraja această adecrată Băcănie Romină unde găsiţi totul şi eftin. In aşteptare Cu toată stima I. Gh. Tutunaru A apărut «Expunerea principiilor Economiei Politice» de Vasile I. Radu, doctor în drept, profesor. Preţul unui volum de 430 pagini lei 3. INSTITUTUL VARLAM BUN IAŞI Instrucţiune privată pentru domnişoare Curs primar Curs liceal Curs profesional de gradul I Curs de Conservator pentru Principii, Armonie, Piano şi Cluj. Toate cursurile sunt organizate după programele oficiale şi certificatele dobîndite conferă elevelor aceleaşi drepturi ca şi ale celor promovate din şcolile Statului. Desemnul şi pictura sunt de asemenea cultivate cu o deosebită atenţiune. Lucrul de mînă şi croitoria sunt obligatoare pentru toate elevele. Elevele din cursul superior croiesc şi lucrează singure toate hainele lor. Succesele constante obţinute la examen probează valoarea învăţămlntului ce se dă elevelor. Credincioasă scopului ce’s- a propus, direcţiunea nu va cruţa nici un mijloc pentru a îmbunătăţi cît mai mult nivelul învăţămintului Pentru orî ce informaţiunea se a- ~i dresa direcţiune!. Anuarul să trimite după cerere, înscrierile se fac de la 1—15 Septembrie iar cursurile încep la 10 Septembrie. Directoara C. Marlam 1913 Ioneu Popescu şi Mustaţă, împreună cu parte din corpul ofiţeresc* al brigăzei, care au ţinut a nu lipsi de la această plăcută festivitate. Era prima dată cînd ocazia de a se vedea frumoasa şi strânsa legătură de camaraderie ce domneşte între ofiţerii acestei brigade şi glumele pe tot parcursul, a făcut că această distanţă, de la Fîntînele, la Hancea, să fie aproape nesimţită. Ajunşi la Hancea, ofiţerii au fost întimpinaţi de simpaticul proprietar, care cu o mare amabilitate şi o bucurie uşor de înţeles, căci să găsea îfltr’un cerc de camarazi, ceea ce’l făcu a’şi aminti de viaţa atît de plăcută şi frumoasă din trecut, găsind chiar parte din acel camarazi, cu cari avea strînsa legătură şi îşi începuse împreună frumoasa viaţă de ofiţer, al armei nobile şi distinse, îmbrâţoşată la început cu multă dragoste şi devotament. Acolo, au fost conduşi pentru a visita, grădina, parcurile, castelul de apă, etc., lucruri destul de frumoase şi uimitoare aproape, ceea ce i-a predispus şi mai bine pentru masa pregătită. Veselia şi frumoasa camaraderie au domnit in timpul mesei, glumele nesfîrşite alese, şi bucuria fiecăruia, făcea a se uita pentru moment, multe neajunsuri din bivuacul de la Fîntînele. La oarele 72, după terminarea banchetului, brecul, încărcat de ofiţeri, s’a reîntors în bivuac, încintaţi de modul demn, cum merită a fi primiţi un corp ofiţeresc, şi cum s’au organisat în onoarea şefilor de regimente colonelii Popescu şi Musteaţă de cătră vechiul lor camarad Alex. Rosetty, care primi mulţumiri nesfirşite, şi lăsînd în inima fiecăruia camarad un souvenir din cele mai plăcute, a unei seri petrecute, cum rar se poate găsi astfel de ocaziuni. Brecul punîndu-se în mişcare, pe o întunecime de nedescris, să simţia din ce în ce plăcerea contrastului a unei nopţi întunecoase, cu cît se apropia de Fîntînele. A fost o petrecere în viaţa militară, care nu se va uita. Drumeţul OPINIA Fost ca spre a mă ’nţelege. Acum doar numai mormîntul se va coperi durerea ce-o simţesc. Val! cit mă doare Cind citesc ale el rinduri ce’mi scrisese-odinioară Şi mă ’ntreb : Cum poate-un suflet ca să scrie ce nu simte Şi să facă pe-o fiinţă inima cumplit s’o doară? E ttrziu şi totuş singur stau şi pling! Afară plouă Vintul şueră a jale... îl ascult îmi pare-a spune Că zădarnic înspre dlnsa fiul* las gîndul să mă poarte Şi-am visat o fericire de la ea !... Gînduri nebune, Duce-vă-ţi acum departe, mă lasaţi stingher în noaptea Vieţeî mete întristate, voiti s’o uit căci pentru dînsa Ce n’a meritat privirea s’o mi-o ’ntorc macar într’una Ani Întregi tristul meu suflet suferit’a greu şi plîns’a. C. G. Damnschin GRITKO Povestire din Rutstea mică de A SSJEDOI (Urmare) — Apoi tocmai asta-i, respunse dracul, vrea să’ţî arăt: bătrlnul Taras nu vrea să’ţi deie pe fiică-sa, Gorpina, şi pe lîngă’asta vrea să’ţi mai tragă şi un puiu de baie ca să simţi două luni. Dar las’ c’o să fac eu aşa ca să capeţi pe Gorpina de nevastă şi toate băncuţele lui Taras." . . Grițko se uită la diavol şi zise: — Aveţi voi în iadul vostru mulţi proşti ca tine, cîine bătrin ? A mai auzit cineva ca bătrinul Taras să’șî retragă cuvintul? De cind i el n’a făcut’o și nici n’are s’o facă, nici un drac, nu poate să m’ajute ca să capăt pe Gorpina de cît singur bâtrînul. Dar ca să nu mai zăpăcești și pe vr’un alt creștin, tu porcule, am să spun o rugăciune către bunul D-zeu—c’apoi îl peri, tu satană." — „Stăî Griţko, nu te ruga ! Iţi vreau binele ! Ascultă numai! Taras are mulţi bani, un dulap plin, copeici şi ruble, ş’atîta argint că se pot cumpăra două iarmaroace! Ş’apoi pe Gorpina! Toate să le capeţi, totul să fie al teu, şi casa ş’ograda — şi chiar Taras să se poarte blînd cu tine, să ai rachiu și tutun, atît de mult ca zece crișmarî să crăpe de necaz. Și pentru toate aceste nu cer nimica de la tine. — „Nu, nu mai behăi, satană!" zise Grițko. „Dacă ’ntr’adevăr vrei să ’mi faci" pe plac, apoi arată’mi cum poate să vă sufere cineva netrebnicilor!" Dracu se ’nvîrti de cîteva ori de-a roata, dădu din coadă, încruntă fața, dar în urmă respunse: — „întrebările ce mi le pui nu mi’s tocmai plăcute, dar fie; am să ți-o spun, numai fiindc’am nevoie de tine pentru ceva mai de seamă. De altfel singur știi că noi dracii ne temem de tămâie. Aşa, iată ți-am spus!" „Bine, zise Grițko. Ei, zi înainte, teascult." —„Aşa dară ai să capeţi totul: şi pe Gorpina şi banii şi casa. Numai ceva cer de la tine. Bătrlnul Taras are undeva un portret din timpurile căzăceşti, din străbuni. Ceia ce-i mai de seamă este că barba sa e rea zugrăvită, nu ca barba noastră drăcească, ci ca o adevărată barbă de ţap. El, dar asta face ciuda bătrînului ! Cer de la tine numai un lucru : arde portretul şi aruncă cenuşa în grilă. Asta-i tot." —„Şi unde-î ascuns portretul ăsta?" —„E la Taras de sigur; ţi-ai arăta eu unde să-l găseşti. Dacă ne-am înţeles apoi vin şi eu la nunta ta, ca un negustor, atunci să-1 arzi în faţa mea." Griţco se glndi şi zice în sfîrşit: —„Pentru mine...!" Şi dracu se bucură şi fleşcăi prin apă. —„Ei, atunci să ştii: mîine Taras o să plece la Iarmaroc. Să fii c’e o măciucă bunicică în văgăuna-oaîeî, in apropiere de pădurice. Cînd o dabâtrîna de lipsa banilor atunci vei găsi dulapu îngropat in pămînt, sub stejar. Numai să nu fi nătăreu și să’ți apuci norocu de chică ! Gorpina o să te aștepte în fiecare seară la giilă, sub salcie. Dar portretul trebuie .să’l arăjl..Nu uita!" Dracul iar dădu din coadă și sări în apă Numai chelul capului îi mai apăru de cîteva ori. Grițko remase puțin lingă moară, ’șî fumă pipa și se duse iar la crîșmă; deodată își aminti de salcie și se coborî spre grilă. Cum ajunse văzu pe Gorpina care i s’aruncă la git plîngînd amar.—. „Gntcule, dragul meu! Tata vrea ca să nu mă mai vezi și ca să-l iau de bărbat pe bătrlnul Nikit Djudko." — „Așa dară n’a minţit dracu, fir-ar' al naibii! Gorpina a venit" se gîndi Griţco şi făcu o strimbătură din nas. „Asta o s’o ia Nikita Djudko, dar tu aî să fii a mea." Gorpina încetă din plins, se rezemă de el, dar dînsul ÎI sărută lacrămile din ochi. Sălciile bătrâne şi stelele lucitoare priviau, dar nimeni de cît ele ştieau despre asta. Numai un vîntuleţ uşor trecu prin trestii şi frunzele din tufiş şoptiră laolaltă, ca nimeni să n’auză ceva, nimeni să nu afle taina iubirii... In seara următoare î se ’ntîmplă lui Taras o nenorocire. Bătrlnul se ’ntorcea acasă de la iarmaroc c’o iapă stică ’nhămată, bălălăind cînd în dreapta cînd în stînga, şi fumîndu’şî luleaua In tihnă. Se ştie că rachiul e lucrul dracului şi trînteşte chiar şi p’un cazac—mai cu seamă p’un moşneag! Totuşi,Taras se pricepea la legutură, şi cînd era mai tînăr putea să’ţi joace o bătută că flăcăii răminea cu gura căscată ! Şi după cum vă spui, Taras se ’ndreptă un pas spre casă , abia ajunse ’n văgăuna-oaieî şi deodată s’auzi un şuerat în dreapta, apoi un altu în stînga şi din toate părţile năvălesc hoţii—opt la număr. II atacă, încep să-l prade şi-i doresc pielea. Taras dă’n iapă ş’o mină într’una, dar dînsa stă ca înţepenită şi nu se mişcă. Atunci bătrînul văzu că n’o să facă nimica singur şi începu să strige ’n gura mare: (Va urma). Trad. de C. Sîrleanu INFORMAŢii D-niî membri aî clubului conservator carii din eroare saîi din scapare din vedere nu vor fi primit învitaţiuni personale pentru întrunirea de la 2 Septembrie orele 7 sara, sunt rugaţi a considera ca atare, convocarea inserată în capul primei coloane de pe pagina I a Opiniei. Focul din Dobrovăţ Astă noapte pe la orele 2 un foc s’a declarat la proprietatea comersantului Vasile Todireasă din comuna Dobrovâţ, arzînd mai multe girezi de orz şi ovăs fără a se putea scăpa nimic. Pagubele se ridică la suma de 5000 de lei. Focul se crede că ar fi pus de un individ cu care proprietarul să ceritase mai înainte cu cîteva zile. A A A Individul Lazăr Lupaşcu, din str. .Stejar No. 90, a fost arestat, de poliţie, în urma jplîngereî făcute de către Th. Su- Iceveanu, din str. Cotubacului, că, iar fi furat maî multe lucruri, dintr’o ladă I descuiată ce era în ograda casei. D. T. Bădărău, profesor de ştiinţe naturale din Galaţi, a fost transferat, după cerere, ca profesor de ştiinţe naturale la şcoala comercială gradulI din localitate. Ministerul instrucţiune! a decis ca să se ia aceiaşi taxă de la elevele străine , din şcoalele profesionale de fete, cari se percep de la elevii străini din gimnazii şi licee. Cu începere de mini 1 Septembrie s’a dispus de elitre administraţia comunală I ca oarele de cancelarie la Primărie să fie între xi şi 5 p. na. i-o| iii .m .g a-itL ! Cu începere de Luni, P. S. S. Episcopul de Huşi va trece în inspecţie toate bisericele din judeţul Vaslui. Poliţia a arestat pe evreul Iţic Grin- Iberg, cunoscut pungaş, denunţat de un băiat că el este autorul furtului din str. I Ştefan cel Mare. li *r Individul Petrache Manoliu a fost atentat la poliţie, pentru că este presupus ca autor al furtului de la casa lul Ioniţă Miculescu.„ Studenţii congresiştî vor pleca din Bu- I cureşti spre R. Vîlceî Joi seara la ora 11 şi jumătate, cu un tren special. Examenele de maior vor începe mîinî ! Septembre. Mine se începe cu cavaleria, la 2 Septembre artileria, la 3 intendenţa şi la 4 infanteria. 5 \ ; t? ; i V . j. y . ? •’ ?. j - § v . } i B V S ^ ' I . 'i \ i 4 j Banda de hoţi care îşi facea operaţiile prin împrejurimele Constanţei şi-a făcut acum apariţia prin împrejurimele Tulceî. Eri seara între carele 7 şi 8 au omorît pe femeia Selina soţia locuitorului Apazi Veli de lingă Tulcea. Nu se cunosc decit semnălimentele a doi din aceşti indivizi. Se crede că banda ar fi formată din vreo nouă inşi. Au reuşit la teza pentru bursele vacante la şcolile normale de institutoare, candidatele următoare: Alexandrescu Varvara, Alexandrescu Victoria, Atanasiu Mina, Atanasiu Smaranda, Bigu Paulina, Bartos Eugenia, Bardier Sofia, Bem Elisabeta, Bratu Ana, Bosie Aneta, Brighiu Ana, Buruiană Margareta, Caracas Maria, Cazaban Emilia, Costachi Zinca, Constantinescu Virginia, Ciocan Elena, Condrea Maria, Cocotă Elena, Dandescu Ana, Dimitrescu Zamfira, Drouhet Luisa Natalia, Filip Clemenţa, Fotino Elvira, Gavrilescu Elena, Galiu Eugenia, Glodeanu Elena, Goian Zoia, Grigoriu Eleonora, Grintescu Maria, Hănţescu Maria, Iamandi Elena, Iliescu Agripina, Ioanovici Lucia, Iucăi Adela, Motăș Elisa, Negel Alina, Nestor Cornelia, Nicoleanu Maria, Paladi Elena, Panu Efigenia, Patraşcu Ecaterina, Paladi Ecaterina, Pavlu Xenia, Petcu Eugenia, Sava Elena, Serghie Sevastia, Simionescu Nathalia, Stroian Elena, Stamatopol Constanţa, Tănăsescu Calipso, Timotei Ecaterina, Titorianu Laurenţia, Teodorescu Elena, Trancu Eufrosina, Trifănescu Or- Itansa, Ţuchel Elena, Ţăndureanu Elena, I Vîrgolici Ana, Haralambie Elena, Vîr■ golici Virginia, Vasiliu E. Maria, Vasilea A. Maria, Vasiliu Elena, Vasiliu Nathalia și Zăhărescu Clemența.