Opinia, septembrie 1899 (Anul 3, nr. 99-122)

1899-09-01 / nr. 99

2 Porneşte, merge el cit o fi mers şi, de la o vreme, 11 apucă un pui de foa­me de celea. Poposeşte într’o luncă ce-i venea în cale; desface la gură traista cu malaiul şi s’aşterne pe mincate. De la o vreme s’o săturat şi el. Cum sta trintit, îngreuiat de-atita mincare, iată că trece ş’un român pe-acolo . — Cu multă plecăciune, cucoane, 11 zise romínul. Pe țigan l’a gîdilit la inimă vorba asta. — Bun ajuns, băete. Romínul naibel, își pusese ochii pe traista țiganului, de a­cum o zărise, că era tare flămînd. — Ați ospătat puțintel?... — Așa-i... oleacă de-n bucăturică, ia ca la drum, ce poţi apuca... — Mai încape vorbă ?.. de bună samă ! Pui mîna pe-o ceapă, mai c’o fărâmătu­ră de malaia—că doar nu era s’aduceţi cu luminarea voastră, puii fripţi şi dul­­ceţurile... — Cum zici,—mai ales pe căldurile acestea! — Da un’ se pomeneşte ?... se strică... Şi-ncotro vi-i drumul ? . — In spre Es. — La Es ?.. hm !.. mi-i tare de-ami­rarea L . —­­ De ce ? — Acu n’ași avea nimic de zis, dacă ar fi unul de-al de noi, tarao prost, ca­re nu mai știe ce-I prin lume... dar mă­­ria-voastră?!.. om purtat, luminat! — Cu adevarat,—dar ce-I ? — Pai, să cari dumneta cogemite tră­­istol de malal în spate, să te hîeşti de atlta greutate, cînd și copiii mai, d-a puterea ceea, ştid că la Es, cinil umblă cu colaci în coadă. — Aracan-de-mine romînieo... par­că mi-o luat cornoratu minţile,­lam uitat bre!.­— Svîrle calabalicul la rîpă. — Ba du-1 mai bine la copil. — Săr’ mina cucoane. Românul se pune la masă. Cela por­neşte după cal morţi să le iee potcoa­vele. *** Aşa pe-nserate, ţiganul ajunge la ro­hatca laşului. Cum intră în frig, ochii în patru să vadă vr’un cîne,—că i se puse leşin pe inimă de-aminca. Pîndind el aşa, numa iată un dulae sprinten, cu coada adusă colac pe spa­te, venind în spre el. Ţiganul după cîne. Fugea dulăul, dar şi ţiganul numa să-l ajungă. Cinele, dacă vede că nu-i de-a scaparea, zup peste-un gard, lăsînd coa­da măturoiu în jos. — Na!.. c’o scapat colacul. Ţiganul se pune pe cărare. Iea-1 de unde nu-i, l’o apucat noaptea orbăcăind pe sub gard. — Ce-ai prăpădit afumatule? Ţiganul povesteşte pataram­a. Lumea râdea de se tăvălea. Cu mare ce o pu­tut aduce pe ţigan la Înţelegere, c’a fost pus la mină: — Mulţămeşte de plrb­ală şi să ai de învăţătură: «că nicăiri nu umblă cînil cu colaci în coadă». Ionică „Opinia“ la Fîntînele Banchetul de la Hancea Marţi 24 August, d. Alexandru Ro­­setti, locotenent în reservă şi mare proprietar, au oferit ofiţerilor din briga­da 4-a calaraşi, bivoacată ln Fîntînele, un banchet la frumoasa şi încintătoarea sa proprietate, moşia Hancea. La oarele 6 p. m. brecul ofiţerilor reg. 8 calaraşi inhamat­a la Daumont, ducea in el pe simpaticii şi bravii şefi al re­gimentelor 7 şi 8 calaraşi, domnii, cu­ Grinduri negre O! lasaţi-mă In pace gînduri negre, dureroase Nu’mi mai amintiţi de dînsa căci destul am plins în viaţă! Nopţi Întregi la amintirea unei vieţi ce-am fost trăit’o Petrecutu-le-am În lacrămi cind iubirea el In ghiaţă. Prefăcutu s’a... In suflet simt un dor cum ir.o munceşte Şi mă mină Înspre groapă ttnăr Încă, ctnd in urmă Inni arunc a mea privire de zeresc acele timpuri Fericite, ale căror amintire viaţa tinără mi-o curmă. Am să mor, simţesc prea bine căci prea mare ’pil­ e durerea. Şi pe groapa mea o floare, macar nime nu va pune. Am să fiu uitat, cum astă­zi uitat sint de ea copila De al cărei dor a vieţe-mi blindă stea acum apune. Nici o vorbă, nici un plinset pentru mine ’n a mea urmă Doară vlntul ce prin oarba ce va creşte pe mormlntu-mi Singuratic, de şopti,va de iubirea ce-am simţit’o Pentru ea ce’mi pare astă­zi c’o ascult din nou vorbindu-mi. Era ’n Maia cînd am văzut’o pentru ’ntăiaşi, dată ’n cale Şi de-atuncî un dor simţit-am sufletul meu cuprinzindu-i. Am căutat să-i spun iubirea ce-o sim­ţiam­ , dar prea copilă D-l Marta L. Trancu STRADA LOZONSCHI No. 10 — Ord. 1—3 p.­in 15­1 Institutul liceal de domnişoare DIN IAŞI (Strada Carp No. 2) Examenele de corigenţă se vor ţinea între 1 şi 5 Septembrie, iar cursurile regulate încep la 6 Septembrie. Se atrage atenţiunea onor. părinţi a­­supra art. 15 al regulamentului, conform căruia elevele ce urmează programa sta­tului pot fi înscrise numai până la 15 Septembrie. Directoare, Emilia Humpel. La 1 Septembrie stil nou se deschide la Cernăuţi un pensionat francez de d-şoare. In această instituţiune se va preda limba fr­anceză atît cît şi limba germană, iar cit pentru piano va fi pre­dat cu o deosebită îngrijire, de o profe­soară diplomată a Conservatorului din­­ Viena. Un curs de limba Romină va fi orga­nisat pentru elevele care ar dori să În­veţe această limbă. Persoanele care doresc a lua informa­­ţiune, li se vor trimite prospectusul. 84—21 Cernăuţi, Franzensgasse 12. Pentru Părinţi La profesorul Gh. Drăghici, cinci mi­nute depărtare de Liceu şi de şcoala primară G. Asachi,cea mai solidă pre­­paraţiune şi disciplină şi cea mai bună întreţinere, pentru elevii cari vor a urma la aceste şcoli. Şoseaua* Arcu No. 4. Gh­ lorăgh­ici. Internat Franco-Romîn — in Str. Muzelor Iaşi — Director JEAN LA ROCHE Doctor A. STEUERMAN I Curs Primar şi Secundar I Preparaţiuni particulare pentru elevii­­ neînscrişi în şcoalele statului. Preparaţiuni speciale pentru elevii care urmează cursul la liceul statului şi la şcoalele comerciale se primesc interni şi externi. Preţuri foarte moderate. Medic al societăţii „Fraterna“ din Păcurar — Strada Albă 14 — Consultaţii: 8—10 dim; 4—6 d. a. — Pentru sarad gratuit — D-l C. Negri, Avocat exercitează In Bucureşti IO Str. Franklin IO O adevărată Băcănie Romină PIAŢA SP. SPIRIDON No. 2 Subsemnatul, aduc la cunoştinţă atît a onorabilelor mele cliente şi clienţi, cit­ şi a domnilor cetitori, că cu începere de astă­zî fac cunoscut că prin mare sa­crificiu am isbutit să înzestrez magazinul meu de coloniale cu toate mărfurile de o calitate cea mal bună, mal curată, şi cu preţurile cele mal avantajoase­ ­ PENTRU ORI- UE CEIEtNT — Totodată vă mai rog doamnelor şi domnilor atît clienţi cît şi cetitori a mă încuraja. Şi că pentru a vă convinge de cele zise mai sus bine voiţi a vizita magazi­nul meu. Cît priveşte despre serviciu atît este de bun în cît puteţi fi serviţi chiar tri­­miţînd o carte poştală cu comanda, şi arătîndu-mi numele, pronumele, strada şi numărul locuinţei. Mulţumind clientelei noastre pentru bine voitorul concurs ce aşteptăm. CU STIMA Neculaî I. Olănescu 70—31 A. INS Subsemnatul in calitate de gerante al caselor d-luî maior lonar, situate in Iaşi, str. Butu No. 3, aduc la cunoştinţa onor. public, că, acest imobil fiind de închi­riat, se va ţinea licitaţiune publică, în sala trib. Iaşi secţ. IlI-a, în ziua de 10 Sept. a. c., cînd toţi domnii amatori sunt ru­gaţi a se prezenta acolo la orele 11­­ a. m. 2° De vînzare casele din str., Sf. An­drei No. 2, din Iaşi, cu tot locul lor şi un loc viran situat alături. A se adre­­sa biuroul de avocătură şi notariat a subsemnatului Ştefan Al. Negruzzi, a­­vocat Iaşi, Piaţa Unirel. 21-13 înainte de a visita ori­ce Magasin de Coloniale rog visitaţi adevărata Băcănie romină I. Ch. Tutunaru — Piaţa Sfîntului Spiridon No. 5 — Unde veţi găsi un asortiment com­plect şi bogat de articole de coloniale proaspete şi cele mai alese calităţi şi pe care le vinde cu preţuri excepţional de eftine. Sper că veţi încuraja această adecrată Băcănie Romină unde găsiţi to­tul şi eftin. In aşteptare Cu toată stima I. Gh. Tutunaru A apărut «Expunerea principii­lor Economiei Politice» de Vasile I. Radu, doctor în drept, profesor. Preţul unui volum de 430 pagini lei 3. INSTITUTUL VARLAM BUN IAŞI Instrucţiune privată pentru domnişoare Curs primar Curs liceal Curs profesional de gradul I Curs de Conservator pentru Princi­pii, Armonie, Piano şi Cluj. Toate cursurile sunt organizate după programele oficiale şi certificatele do­­bîndite conferă elevelor aceleaşi drep­turi ca şi ale celor promovate din şco­lile Statului. Desemnul şi pictura sunt de asemenea cultivate cu o deosebită atenţiune. Lucrul de mînă şi croitoria sunt o­bligatoare pentru toate elevele. Elevele din cursul superior croiesc şi lucrează singure toate hainele lor. Succesele constante obţinute la exa­men probează valoarea învăţămlntului ce se dă elevelor. Credincioasă scopu­lui ce’s- a propus, direcţiunea nu va cruţa nici un mijloc pentru a îmbună­tăţi cît mai mult nivelul învăţămintului­ Pentru orî­ ce informaţiune­a se a- ~i dresa direcţiune!. Anuarul să trimite după cerere, înscrierile se fac de la 1—15 Septem­brie iar cursurile încep la 10 Septembrie. Directoara C. M­arlam 19­13 Ioneu­ Popescu şi Mustaţă, împreună cu parte din corpul ofiţeresc* al brigăzei, care au ţinut a nu lipsi de la această plăcută festivitate. Era prima dată cînd ocazia de a se vedea frumoasa şi strân­sa legătură de camaraderie ce domne­şte între ofiţerii acestei brigade şi glu­mele pe tot parcursul, a făcut că a­­ceastă distanţă, de la Fîntînele, la Han­cea, să fie aproape nesimţită. Ajunşi la Hancea, ofiţerii au fost în­­timpinaţi de simpaticul proprietar, care cu o mare amabilitate şi o bucurie uşor de înţeles, căci să găsea îfltr’un cerc de camarazi, ceea ce’l făcu a’şi aminti de viaţa atît de plăcută şi frumoasă din trecut, găsind chiar parte din acel ca­marazi, cu cari avea strînsa legătură şi îşi începuse împreună frumoasa viaţă de ofiţer, al armei nobile şi distinse, îmbrâţoşată la început cu multă dragos­te şi devotament. Acolo, au fost conduşi pentru a visita, grădina, parcurile, castelul de apă, etc., lucruri destul de frumoase şi uimitoare aproape, ceea ce i-a predispus şi mai bine pentru masa pregătită. Veselia şi frumoasa camaraderie au domnit in timpul mesei, glumele nesfîr­­şite alese, şi bucuria fie­căruia, făcea a se uita pentru moment, multe neajun­suri din bivuacul de la Fîntînele. La oarele 72, după terminarea ban­chetului, brecul, încărcat de ofiţeri, s’a reîntors în bivuac, încintaţi de modul demn, cum merită a fi primiţi un corp ofiţeresc, şi cum s’au organisat în onoa­rea şefilor de regimente colonelii Popes­cu şi Musteaţă de cătră vechiul lor ca­marad Alex. Rosetty, care primi mul­ţumiri nesfirşite, şi lăsînd în inima fie­căruia camarad un souvenir din cele mai plăcute, a unei seri petrecute, cum rar se poate găsi ast­fel de ocaziuni. Brecul punîndu-se în mişcare, pe o întunecime de nedescris, să simţia din ce în ce plă­cerea contrastului a unei nopţi întune­coase, cu cît se apropia de Fîntînele. A fost o petrecere în viaţa militară, care nu se va uita. Drumeţul OPINIA Fost ca spre a mă ’nţelege. Acum doar­ numai mormîntul se va coperi durerea ce-o simţesc. Val! cit mă doare Cind citesc ale el rinduri ce’mi scrisese-odi­nioară Şi mă ’ntreb : Cum poate-un suflet ca să scrie ce nu simte Şi să facă pe-o fiinţă inima cumplit s’o doară? E ttrziu şi totuş singur stau şi pling! A­fară plouă Vintul şueră a jale... îl ascult îmi pare-a spune Că zădarnic înspre dlnsa fiul* las gîndul să mă poarte Şi-am visat o fericire de la ea !... Gînduri ne­bune, Duce-vă-ţi acum departe, mă lasaţi stingher în noaptea Vieţeî m­ete întristate, voiti s’o uit căci pentru dînsa Ce n’a meritat privirea s’o mi-o ’ntorc m­acar într’una Ani Întregi tristul meu suflet suferit’a greu­ şi plîns’a. C. G. Damnsch­in GRITKO Povestire din Rutstea mică de A­ SSJEDOI (Urmare) — Apoi tocmai asta-i, respunse dra­cul, vrea să’ţî arăt: bătrlnul Taras nu vrea­ să’ţi deie pe fiică-sa, Gorpina, şi pe lîngă’asta vrea să’ţi mai tragă şi un puiu de baie ca să simţi două luni. Dar las’ c’o să fac eu aşa ca să capeţi pe Gorpina de nevastă şi toate băncuţele lui Taras." . . Grițko se uită la diavol şi zise: — Aveţi voi în iadul vostru mulţi proşti ca tine, cîine bătrin ? A mai auzit cin­e­va ca bătrinul Taras să’șî retragă cuvintul? De cind i­ el n’a făcut’o și nici n’are s’o facă, nici un drac, nu poate să m’ajute ca să capăt pe Gorpina de cît singur bâtrînul. Dar ca să nu mai zăpăcești și pe vr’un alt creștin, tu por­cule, am să spun o rugăciune către bu­nul D-zeu—c’apoi îl peri, tu satană." — „Stăî Griţko, nu te ruga ! Iţi vreau binele ! Ascultă numai! Taras are mulţi bani, un dulap plin, copeici şi ruble, ş’atîta argint că se pot cumpăra două iarmaroace! Ş’apoi pe Gorpina! Toate să le capeţi, totul să fie al teu, şi casa ş’ograda — şi chiar Taras să se poarte blînd cu tine, să ai rachiu și tutun, atît de mult ca zece crișmarî să crăpe de necaz. Și pentru toate aceste nu cer nimica de la tine. — „Nu, nu mai behăi, satană!" zise Grițko. „Dacă ’ntr’adevăr vrei să ’mi faci" pe plac, apoi arată’mi cum poate să vă sufere cine­va netrebnicilor!" Dracu se ’nvîrti de cîte­va ori de-a roata, dădu din coadă, încruntă fața, dar în urmă respunse: — „întrebările ce mi le pui nu mi’s tocmai plăcute, dar fie; am să ți-o spun, numai fiind­c’am nevoie de tine pentru ceva mai de seamă. De altfel singur știi că noi dracii ne temem de tămâie. Aşa, iată ți-am spus!" „Bine, zise Grițko. Ei, zi înainte, te­­ascult." —„Aşa dară ai să capeţi totul: şi pe Gorpina şi banii şi casa. Numai ceva cer de la tine. Bătrlnul Taras are unde­va un portret din timpurile căzăceşti, din străbuni. Ceia­ ce-i mai de seamă este că barba sa e rea zugrăvită, nu ca barba noastră drăcească, ci ca o adevă­rată barbă de ţap. El, dar asta face ciu­da bătrînului ! Cer de la tine numai un lucru : arde portretul şi aruncă cenuşa în grilă. Asta-i tot." —„Şi unde-î ascuns portretul ăsta?" —„E la Taras de sigur; ţi-ai arăta eu unde să-l găseşti. Dacă ne-am înţe­les apoi vin şi eu la nunta ta, ca un ne­gustor, atunci să-1 arzi în faţa mea." Griţco se glndi şi zice în sfîrşit: —„Pentru mine...!" Şi dracu se bucură şi fleşcăi prin apă. —„Ei, atunci să ştii: mîine Taras o să plece la Iarmaroc. Să fii c’e o mă­ciucă bunicică în văgăuna-oaîeî, in apro­piere de pădurice. Cînd o dabâtrîna de lipsa banilor atunci vei găsi dulapu în­gropat in pămînt, sub stejar. Numai să nu fi nătăreu și­ să’ți apuci norocu de chică ! Gorpina o să te aștepte în fie­care seară la giilă, sub salcie. Dar por­tretul trebuie .să’l arăjl..Nu uita!" Dracul iar dădu din coadă și sări în apă Numai chelul capului îi mai apăru de cîte­va ori. Grițko remase puțin lin­gă moară, ’șî fumă pipa și se duse iar la crîșmă; deodată își aminti de salcie­ și se coborî spre grilă. Cum ajunse vă­­zu pe Gorpina care­ i s’aruncă la git plîngînd amar.­­—. „Gntcule, dragul meu! Tata vrea ca să nu mă mai vezi și ca să-l i­au de bărbat pe bătrlnul Nikit Djudko." — „Așa dară n’a minţit dracu, fir-ar' al naibii! Gorpina a venit" se gîndi Griţco şi făcu o strimbătură din nas. „Asta o s’o i­a Nikita Djudko, dar tu aî să fii a mea." Gorpina încetă din plins, se rezemă de el, dar dînsul ÎI sărută lacrămile din ochi. Sălciile bătrâne şi stelele lucitoare pri­­viau, dar nimeni de cît ele ştieau des­pre asta. Numai un vîntuleţ uşor trecu prin trestii şi frunzele din tufiş şoptiră la­olaltă, ca nimeni să n’auză ceva, ni­meni să nu afle taina iubirii... In seara următoare­ î se ’ntîmplă lui Taras o nenorocire. Bătrlnul se ’ntor­­cea acasă de la iarmaroc c’o iapă stică ’nhămată, bălălăind cînd în dreapta cînd în stînga, şi fumîndu’şî luleaua In tihnă. Se ştie că rachiul e lucrul dracului şi trînteşte chiar şi p’un cazac—mai cu seamă p’un moşneag! Totuşi,Taras se pricepea la legutură, şi cînd era mai tî­­năr putea să’ţi joace o bătută că flăcăii răminea cu gura căscată ! Şi după cum vă spui, Taras se ’n­­dreptă un pas spre casă , abia ajunse ’n văgăuna-oaieî şi de­odată s’auzi un şu­­erat în dreapta, apoi un altu în stînga şi din toate părţile năvălesc hoţii­—opt la număr. II atacă, încep să-l prade şi-i doresc pielea. Taras dă’n iapă ş’o mină într’una, dar dînsa stă ca înţepenită şi nu se mişcă. Atunci bătrînul văzu că n’o să facă ni­mica singur şi începu să strige ’n gura mare: (Va urma). Trad. de C. Sîrlean­u INFORMAŢii D-niî membri aî clubului conservator carii din eroare saîi din scapare din vedere nu vor fi primit învitaţiuni per­­sonale pentru întrunirea de la 2 Sep­tembrie orele 7 sara, sunt rugaţi a con­sidera ca atare, convocarea inserată în capul primei coloane de pe pagina I a Opiniei. Focul din Dobrovăţ Astă noapte pe la orele 2 un foc s’a declarat la proprietatea comersantului Vasile Todireasă din comuna Dobrovâţ, arzînd mai multe girezi de orz şi ovăs fără a se putea scăpa nimic. Pagubele se ridică la suma de 5000 de lei. Focul se crede că ar fi pus de un individ cu care proprietarul să cer­­i­tase mai înainte cu cîte­va zile. A A A Individul Lazăr Lupaşcu, din str. .Ste­jar No. 90, a fost arestat, de poliţie, în urma jplîngereî făcute de către Th. Su- I­ceveanu, din str. Cotu­bacului, că, iar fi­­ furat maî multe lucruri, dintr’o ladă I descuiată ce era în ograda casei. D. T. Bădărău, profesor de ştiinţe naturale din Galaţi, a fost transferat, după cerere, ca profesor de ştiinţe na­turale la şcoala comercială gradul­I din localitate.­­ Ministerul instrucţiune! a decis ca să se ia aceiaşi taxă de la elevele străine , din şcoalele profesionale de fete, cari se­­ percep de la­ elevii străini din gimnazii­­ şi licee.­­ Cu începere de mini 1 Septembrie s’a dispus de elitre administraţia comunală I ca oarele de cancelarie la Primărie să­­ fie între xi şi 5 p. na. i-o| iii .m .g a-itL ! Cu începere de Luni, P. S. S. Episcopul­­ de Huşi va trece în inspecţie toate bi­­sericele din judeţul Vaslui­. Poliţia a arestat pe evreul Iţic Grin- I­berg, cunoscut pungaş, denunţat de un­­ băiat că el este autorul furtului din str. I Ştefan cel Mare. li *­r Individul Petrache Manoliu a fost a­­t­­entat la poliţie, pentru că este presu­­­­pus ca autor al furtului de la casa lul Ioniţă Miculescu.„ Studenţii congresiştî vor pleca din Bu- I cureşti spre R. Vîlceî Joi seara la ora 11 şi jumătate, cu un tren special.­­ Examenele de maior vor începe mîinî ! Septembre. Mine se începe cu cavaleria, la 2 Sep­tembre artileria, la 3 intendenţa şi la 4 infanteria. 5 \ ; t? ; i V . j. y . ? •’ ?. j - § v . } i B V S ^ ' I . 'i \ i 4 j Banda de hoţi care îşi facea opera­ţiile prin împrejurimele Constanţei şi-a făcut acum apariţia prin împrejurimele Tulceî. Eri seara între carele 7 şi 8 au omo­­rît pe femeia Selina soţia locuitorului Apazi Veli de lingă Tulcea. Nu se cunosc de­cit semnălimentele a doi din aceşti indivizi. Se crede că ban­da ar fi formată din vre­o nouă inşi. Au reuşit la teza pentru bursele va­cante la şcolile normale de institutoare, candidatele următoare: Alexandrescu Var­vara, Alexandrescu Victoria, Atanasiu Mina, Atanasiu Smaranda, Bigu Paulina, Bartos Eugenia, Bardier Sofia, Bem Eli­­sabeta, Bratu Ana, Bosie Aneta, Brighiu Ana, Buruiană Margareta, Caracas Maria, Cazaban Emilia, Costachi Zinca, Constan­­tinescu Virginia, Ciocan Elena, Condrea Maria, Cocotă Elena, Dandescu Ana, Dimi­­trescu Zamfira, Drouhet Luisa Natalia, Fi­lip Clemenţa, Fotino Elvira, Gavrilescu E­­lena, Galiu Eugenia, Glodeanu Elena, Goian Zoia, Grigoriu Eleonora, Grintescu Maria, Hănţescu Maria, Iamandi Elena, Iliescu Agripina, Ioanovici Lucia, Iucăi Adela, Motăș Elisa, Negel Alina, Nestor Cornelia, Nicoleanu Maria, Paladi Elena, Panu E­­figenia, Patraşcu Ecaterina, Paladi Eca­­terina, Pavlu Xenia, Petcu Eugenia, Sava Elena, Serghie Sevastia, Simionescu Na­­thalia, Stroian Elena, Stamatopol Con­stanţa, Tănăsescu Calipso, Timotei Eca­terina, Titorianu Laurenţia, Teodorescu Elena, Trancu Eufrosina, Trifănescu Or- I­tansa, Ţuchel Elena, Ţăndureanu Elena, I Vîrgolici Ana, Haralambie Elena, Vîr­­■ golici Virginia, Vasiliu E. Maria, Vasi­lea A. Maria, Vasiliu Elena, Vasiliu Na­­thalia și Zăhărescu Clemența.

Next