Opinia, noiembrie 1899 (Anul 3, nr. 148-171)

1899-11-02 / nr. 148

2 Răbojul meu Extrasă din o gazetă scrisă în fran­țuzește : C'asta-Diva, le grand succes de la saison derniére, sera reprise lorsque M-me A. Romanescu sera retournée de Iassy. Par’că aud crîşnind pe d. de Vau­­gelas.* A apărut, la Paris, un foarte curios roman : Iris noir, de Gaston Volnay. * Regele Belgiei a decorat cu ordinul Leopold pe compatriotul nostru Racoviţă, care, precum se ştie, a studiat fauna şi flora sudică, făcînd parte din expediţia de pe Belgica, care, pentru întăia oară, a ornat în apele polului. Iată o decoraţie, despre care poseso­rul ei nu va putea spune că nu i-a pro­dus ni chaud, ni froid. * Anvers. Numele acestui oraş vine de la Hand Werpen, ceea ce însamnă a asub­li­m­na şi are o legendă întreagă, pe care D. Max Waller o rezumă ast­fel. In vremurile de demult locurile unde azi e oraşul erau pustii. Pământurile grase produceaui o vegetaţie luxuriantă, dar numai fluviul Escaut îndrăsnea să­­treacă pe acolo, căci locuia, în acele păra­­gini,un uriaş numit Guidon, care zdrobia subt călcâiul lui pe ori­cine ar fi îndrăs­­nit să-l înfrunte. Int’o zi, un tînăr, un copil aproape, hotărî să curăţe ţerile flamande de acest monstru. Merse zi şi noapte, ascunzindu-se, şi omori pe uriaş. Apoi, îi tăie capul şi mina ; capul se rostogoli printre stînci, iar mina copilul o asvîrli in rîu. De altminteri, Anversul are între ar­mele sale şi o mină. Cu ocazia reprezentaţiei Femeei i s’a oferit doamnei Aristizza Romanescu flori şi versuri. Iată versurile : Aristizza Romanescu „Femeea“ Cind fruntea ţi s’apleacă sub soarta ’ngrozitoare Şi plînge, buza-ţi dulce ce-atita timp tăcu,­ Domniţă din poveste ’nfiorător de mare Eşti dlnsat şi eşti tu. Cind mintea-ţi înaripată de sfînta poezie Priveşte cum s’afundă iubitul în amurg Şi, ca să scapi norodu-ţi, în moarte intri vie. Din ochi lacrime curg... Domniţă, de-ţi laşi jertfă dorinţa de mărire Femee­a ta iubire, tot în splendoare eşti......— Cint imn de înălţare, căci dai sfîntă­ amăgire La doruri sufleteşti. * Joi doamna Romanescu, d’impreună cu trupa locală, va da Patrie! cea mai spectaculoasă şi mai emoţionantă d­intre dramele lui Sardou. marţea trecută a debutat la Bucu­­cureşti cunoscutul artist P. Sturdza-Do­­ria în Amoruri triste de Giacosa. Toată presa din Capitală e unanimă a-I recu­noaşte triumful şi a-I prezice un mare viitor. La acest concert de laude unim şi noi prietenescul nostru glas. ♦ Am avea o propunere de făcut co­mitetului teatral. Credem că ar fi nime­rit să se acorde tinerilor angajaţi un rol de debut. Aşa, de pildă, socotim că s’ar putea încredinţa d-luî N. P. Ciecuretti rolul lui Ciubăr din Despot-Vodă, căci socotim că l’ar susţine cu succes şi ar avea tot­odată ocazia a-şi da măsura talentului său. în Ho Inrhim­pt 2 odăî bucătărie Hu Ilium ICI curtea bis. Sft. Sava. no Inrhimpt Un apartament de 7 LZC IIIUIII ICI odăi,.bucătărie, piv­niţă, şi altul de 3 odăi, bucătărie, în foarte bună stare, cu lumina electrică instalată, în casele mele din str. Anas­tasie Panu 2. Chirie moderată. 5-5 G. A. Anastasiu. De Inchmet din şapte odăi, două antrete, bucătărie, odae pentru slugi, pivniţă etc. toate în cea mai bună stare de îngrijire şi cură­ţenie în etajul de jos a caselor mele din strada Panu No. 7. A se adresa la sub­semnatul N. Nicolaide 15-15 Avocatul Petru Missir Bucureşti str. Polonă 101. D-l Marta L. Trancu STRADA LOZONSCHI No. 10 — Ord. 1—3 p. m. — 15-15 La Magasinul de Noutăţi Iaşi M. I. Friedman A sosit mătăsuri pentru Rochii albe, colorate şi negre. Satin Duchesse satin de Lyon, catefelurî, bruse de postav şi catefe danteleriî, panglicăriî boaurî, jer­­seurî negre, fionguri, corsete etc. Uni­forma pentru Externatul secundar de fete şi Pensionatul Varlam, Bluze şi cra­vate pentru şcoala Normală superioară şi cravate pentru Sf. Sava. Sperînd că onor. public şi onor. noştri clienţi ne va visita spre a se convinge de realitate şi de preţuri moderate. Cu stimă fil. I. Friedman ECOURI Pentru sesonul actual a sosit la Mag. D. H. Poliak & C. str. Lăpuşneanu un mare asortiment de încălţăminte fine, solide şi moderne pentru barbaţi, dame, şi copii precum Galoşi şi Şoşoni verita­bile rusesci l­a calitate. Comenzile din provincie se execută tpompt. Preţurile avantagioase şi fixe. ELF­E MERE Jreirea lumei Revistei Lumea. Falb, în vorba lui sinistră, Tot dreptate a avid: Universa—încă există, lum­ea—însă a dispărut. En­dym­ion. SCENA FEMESA Sîmbătă seara s’a reprezentat pe scena teatrului nostru schiţa lui Hasdeu, iar Duminecă drama lui Shakespeare. Spa­ţiul rezervat revistei teatrale fiind mă­surat, mă voi mărgini azi la o dare de samă asupra Femeei, iar mine mă voi ocupa de Hamlet. încep prin a constata că opera d-lui Has­deu e scrisă într’o limbă admirabilă şi are situaţii dramatice intense. Ar părea deci că îndeplineşte toate condiţiile unei bune drame. O, nu. Cred că chiar d. Hasdeu are intuiţia acestui lucru, căci lucrarea domniei sale e sub-intitulată schiţă. Această denumire, pe care nu o veţi întîlni în nici o poetică, arată, cred, că chiar autorul a înţeles că a produs ceva neisprăvit. Sînt situaţii de-abia în­făţoşate, tipuri de-abia creionate. Singu­rele caractere sfirşite, duse pînă la ca­păt, sînt acele ale Roxandei şi ale lui Mi­­lescu. Încolo, chiar acele în care omul de mare, foarte mare talent, care e Has­deu, a găsit des trouvailles, cum sînt, de pildă, tipurile călugăriţelor, se află es­tompate. Acelaşi lucru şi cu situaţiile. Roxanda iubeşte pe Koribut la nebunie, —literal, căci în ultimul act amorul a­­cesta o duce pînă acolo;—în momentul deci cind se sacrifică, cînd îşi omoară visul de fericire şi de tinereţe pentru a scăpa ţara, în sufletul ei s’a dat o luptă îngrozitoare. Pare că ar trebui arătate chinurile acestea învinse, căci vedenia lor m’ar înduioșa adine, pe mine spectator uimit de mărirea faptei. In piesă, însă, lucrul e indicat în două fraze. Ori­cît ar căta să supleeze mimica lipsurilor, nu mă va mișca îndestul. Dacă însă vor­bele ar fi arătat toate sbuciumele sufle­teşti, am fi avut una din cele mai cor­­neliane situaţii dramatice. Iubirea de ţară e cea mai sfintă dintre toate; nu sunt vorbe, cari se poată a­­răta îndestul aceasta. Totuşi e curios de constatat cum n’a produs încă o capo­­d’operă. Şi această piesă nu va fi aceea aşteptată; căci dacă e mişcătoare opera în care iubirea de moşie produce con­flicte şi jertfiri dureroase, e că mobilul acesta e ascuns şi vădit în acelaş timp; dar e anevoe de făcut interesantă acea dramă, a cărei acţiune servă numai spre a readuce, ca un leit-motiv, aceleaşi vorbe despre „ţărişoara" autorului. Ca toate iubirele şi aceasta cere umbră şi tăcere ; deci, prea marea ei afişare devine supă­­răcioasă şi un element de lîncezire a acţiunei. Domniţa e o visare de poet mare. Iu­birea femeească, iubirea de ţară, iubirea de mamă se îmbină în sufletul ei, care vi­brează la toate nenorocirile. Şi ce fru­mos redă doamna Romanescu toate a­­ceste emoţii ! Cu ce accent de isprăvire exclamă : Cum ? Prinţul a murit? Ce a­­dincă durere ÎI sună în glas, cind zice, înebunită aproape în lupta d­intre dato­rie şi iubire: „Ce să-i faci inimei, Safto, ce s­ă-i faci inimele ? Ş’apoi „datoria mă leagă cu trecutul şi viitorul.“ Rugăciu­nea: „dacă ai ascultat ruga lui Iov, pe care, ca şi pe mine, l’ai trecut prin va­ma suferinţelor,“ a fost spusă cu accent de măreţie neînchipuită. Ce nuanţare, cum se înţelege iubirea subt isbucnirea urei cînd strigă lui Koribut, pe care îl iu­beşte totuşi—şi încă mai mult—„D-ta, tatul copilului meu ?“—Din schiţa Fe­­mee, doamna Romanescu a făcut o cre­­aţiune definitivă. Toată sala, în picioare a aplaudat-o îndelung şi a acoperit-o de flori. Rolul Saftei, de abia estompat, are o scenă frumoasă, cînd fata purtată prin curţi şi lesne ispitită, in nenorocire se redeşteaptă femee şi romîncă. In el a debutat d-şoara Sabina Lascar ; rolul e prea şters pentru a putea spune ceva definitiv asupra d-sale; am putut însă deja remarca perfecta sa dicţiune. Koribut e un prinţ frumos, sentimen­tal pînă la un oare­care punct, viteaz şi mîndru, o, mai ales mîndru. „Dumnezeu Ta plăsmuit din fum , om de lume, ştie admirabil să între şi să vorbească unei princese, fără a scăpa vre-un gest nepotrivit ca a­sta, de-o pildă, cu pălăria pe cap cînd vorbeşte Ruxandei. Rolul acesta a fost interpretat de d. M. Popovici, care a fost părtaş la toate aplauzele. Milescu, interpretat de D. C. Ionescu, e ti­pul sentatului, care se îndoeşte de toţi şi de toate: „atîta treabă ai şi d-ta boerule, săreai pe toată lumea în rîs», îi spune Safta. Glumeşte tot timpul pie­sei, cu fineţa unui senior din timpul lui Ludovic al XV-lea,—aceasta poate fi şi o critică«încet, încet, viteazule cu că­maşa de fer, Milescu nu glumeşte tot­deauna». Îi spune lui Koribat, apărînd singur contra unei bande pe Roxanda, dar tot zimbitor. O singură notă neze­­flemistă,—treceţi-mi acest anacronism ;— în momentul cînd polonul vrea să-şi stră­pungă sînul, el îI opreşte mîna, zicîndu-i „Trăeşte şi plînge ! Unde ar fi drepta­tea lui dumnezeu, dacă o mişcare de cuţit ar putea să ne scape de durerele căinţei ?“ De aceea, D. Ionescu, căruia rolul intră perfect în genul d-sale, n’a avut un moment accente melodramatice. Aplauzele nu i-au fost cruţate. Toate celelalte roluri, ţinute bine de doamnele S. Mavrodin şi Alh. Georges­­cu şi de d-nii C. Penel, M. Popovici (se­nior), P. Petroni şi C. Momuleanu,—sunt epizodice şi, cele bărbăteşti, destinate a umplea golul din actul al doilea. Scena între cele două marce însă are aiure de ironie delicioasă. Aplauzele au curs îndelung. Apoteo­­zarea autorului şi a principalei interprete n’a făcut să pălească pe cele ale celor­­laţi.Corurile şi danţurile,—redate de corul Sf. Spiridon şi elevii şcoalei Vasile Lupu, — au avut de asemenea partea lor largă. Lume foarte multă; iată deci că şi în Iaşi piesele originale atrag mulţimea mai cu femei decit melodramele oribile. Să sperăm1 Că Sîmbătă sara li s’a înche­­eat veacul acestora. 1». Cel­ian D-na Olinchievicî-Zuhr Dentiştii S’a mutat str. Lăpuşneanu No. 43 vis-a-vis de Otelul Traian. OPINIA \­­ Carnetul serei Publicul a făcut lungi ovaţii danţului luî Mărăcine, jucat cu un entram­ îndrăcit de cătră elevii şcoalei normale înaintea fetei lui Vasile Lupu. Intr’adevăr erau de admirat copiii aceştia, cari făcuseră 1hilometri pentru a veni iar odată acolo, demonul muzicei îl luă cu a­­tîta furie, în­cit mlădierea şi vioiciu­nea lor ne-au răpit pe toţi. Sala admirabilă, am remarcat pe: D-nele: Mihail, Irimescu, Ghibănescu, Donici, Buţureanu, dr. Ţăranu, căp. Tău­­tu, Holban, Sion, căp. Stroja, maj. Re­­nescu, Albineţ, Gh. Stamatopol, Manoliu, ing. Savul, Stener, St. Atanasiu (Huşi), Cazaban, căp. dr. Gavrilescu, Wichinew­­schi, Petit, Botez, sub­locol Roşeanu. D-rele: Melik, Tăutu, Alexandrescu, Buţureanu, Grigoriu, Cazaban, Rusu, Cardaş, Porfiriu, Atanasiu, Cernovodea­­nu, Costoschi, Petit, Botez, Albineţ, A­­nastasiade, Beldiceanu. Aleman INFORMAŢIi Balul popular organizat de societatea de ajutor reciproc Gutenberg a lu­­crătorilr tipografi din Iaşi, ce urma să aibă loc Duminică 7 Noembre, în sala Pastia, s’a amînat pe ziua de 26 De­cembre, din causă că nu s’a putut plasa bilete suficiente pentru a face faţă cheltuelilor. Biletele vîndute sunt valabile. In ziua de 1 Decembre a. c., se va ţinea licitaţie publică orală la reşedinţa pepineriilor Cotnar şi Vişan, din judeţul nostru, pentru vinzarea recoltei de vin din anul acesta. Cantitatea vinului la Cotnari e de 700 decalitri, iar la Vişan de 600. A­­ceste vinuri sunt produse din viţe stră­ine şi de o calitate superioară. Sîmbătă s-a ţinut, la prefectura jude­ţului, o licitaţie pentru arendarea moşi­­elor statului pe un period de cinci ani. Nu s’a putut arenda de cît moşia In­­conjurătoarea mănăstireî Berzunţi asu­pra d-luî Herman Leonte cu 7500 lei a­­rendă anuală. Pentru cele­lalte se va publica o nouă licitaţie. Ministerul a aprobat expulzarea din ţară a individului Iancu Davidovici, ori­ginar din Galiţia. In clasa VI de la liceul Naţional fiind înscrişi un număr foarte mare de elevi, ministerul a aprobat înfiinţarea unei clase divizionare. Această clasă va începe a funcţiona de astăzi. Pentru acomodarea oarelor, vechiul program a fost cu totul modi­ficat. In urma concursului ţinut la Epitropia Sf. Spiridon pentru ocuparea posturilor de externi la spitalele din Iaşi penainte de acea Epitropie, au reuşit următorii: D. Leon Andrieş Şeptelici cu media 9.00, d- Ion Teodorescu cu 8.00, C. Io­nescu cu 7.00 şi d-ra Olimpia Ciudin cu media 6.50. Eri, la orele 10 dimineaţa, s-a săvîrşit din viaţă, în Capitală, general Berendel, fost ministru de războiu şi comandant al cetăţei Bucureşti. Generalul decedat era un ofiţer supe­rior de mare merit, om simpatic şi se bucura de multă consideraţie în armată. Defunctul era In vrîstă de şase-zecî de ani; el şi-a făcut studiile militare in Franţa. Pe timpul resboiului a fost însărcinat cu aşezarea podului peste Dunărea şi s’a distins în toate luptele din jurul Plev­­neî unde a comandat un corp de geniu. încasările făcute la reprezentaţia de deschidere a stagiunei cu piesa Femeea au fost de 1500 lei. La feredeul Om­­dicheiner din str. So­­cola s’a întîmplat o nenorocire care a emoţionat adine pe locuitorii acelei strade. Maica Fişei, servitor la sus numita baie, se suise în balconul de la etajul al doilea al caselor pentru a scutura un covor, dar balconul fiind putred, la un moment dat s’a prăbuşit şi nenorocitul servitor a căzut de la o înălţime de 3 metri. La ţipetele lui au sărit în ajutor cei­lalţi servitori de la baie şi trecătorii, Tau dus îndată la spitalul izraelit, unde i s’a dat ajutoarele necesare. D. general Poenaru, şeful marelui stat major al armatei după ce a inspectat şcoala fiilor de militari din localitate, orl cu trenul de 1 şi 45 p. m. a plecat la Botoşani spre a inspecta statul major din acea garnizoană şi apoi va trece pe ’ rînd în inspecţie statele majoare ale garnizoanelor Roman şi Focşani. Am anunţat că Gh. Bahri autorul pre­supus al furtului de la Atanasie Baltă din str. Sărărie a fost înaintat parche­tului , parchetul făcînd cercetările a îna­­intat la penitenciar pe Gh. Bahri, dove­­dindu-l ca autor al furtului. Dintre institutorii judeţului Dorohoi chemaţi să depue concursul pentru de­finitivat, au reuşit următorii : Bogdea Gh., Corol Maria, Ghiorghiu Mihai, Vasiliu Gh., Bogdea Natalia şi Popescu Anton. ‘­u Băiatul Alex. Mihailescu de la tipo­grafia d-lui Popovici din str. Alexandri pe cînd voea să pue forma în maşină şi-a prins mina între val si formă, stri­­vindu-şi trei degete de la mina dreaptă. Nenorocitul băiat a fost transportat la spitalul Sf. Spiridon, unde a fost pansat. Multă lume crezînd că teribila catas­trofă anunţată de Falb era să se intimple erl, a alergat să se urce în turnul Go­­lia spre a observa mai bine fenomenul ceresc. Toată ziua de erl sute de curioşi urcau şi scoborau treptele turnului isbindu-se, înghesuindu-se şi căutînd fie­care să ajungă mai iute. Un adevărat pelerinaj ! Curioşi sunt oamenii, chiar şi în sfir­­şitul lumei găsesc o petrecere. Consiliul comunal este convocat în se­siune ordinară pentru mîne seară la ora 8 şi luni. La ordinea zilei sunt mai multe ches­tiuni importante. Pentru astă­zi la ora 2 membrii con­siliului judeţian sunt convocaţi în şedin­ţa ordinară. Mîne vom da în rezumat desbaterile acestei şedinţe. Locuitorii Gh. N. a Preuteseî, Ioan şi Gheorghe Casapu, toţi din comuna Sîrca, se aflau cu carele la cîmp pentru a cara strujenî. Din discuţie se luară la batac şi nu sfîrşiră de­cit cînd Gheorghe a Preuteseî şi Ion Casapu ramaseră fără simţiri. Victimele au fost ridicate de pe cimp de jeandarmii rurali şi internaţi în spi­talul din Podul­ Iloaei. Era dimineaţă cu trenul de 9 ore şi 35, d. Petru Misir, avocat, a plecat la Bucureşti. Comitetul teatral a trimes o adresă directorilor de şcoli primare, diriginte- u lui poştei şi diferiţilor şefi de serviciu de la administraţiile din Iaşi, prin care îl invită să se grăbească cu eliberarea cărţilor personale funcţionarilor care ur­mează să beneficieze de reducerea de 50 la sută la biletele de intrare la teatru. D. Penel a fost numit profesor de de­semn şi caligrafie la şcoala comercială de gradul I-ia. D. I. Constantinescu a fost însărcinat cu suplinirea catedrei de geografie la şcoala comerciala de gradul al II-lea.­ a Fraţii Rothenberg „LA ANCORA" Strada Ştefan cel Mare No. 1 Prin aceasta aducem la cunoştinţa o­­noratei noastre clientele precum şi onor. public că reîntoreîndu-mă din străinătate am adus un bogat şi mare asortiment de articole ca furnituri de rochii, satinuri, alpagauri, sil­ekrin, croise, mul, organ­­tin. Un bogat asortiment de pînzărie chifon, pînzărie în toate lăţimele, indian, batist, victoria, nausol, piqueturî, bar­­cheturi, flanele, bardion, valancien, chan­­tylip, gujuri şi creplis, broderie, articole de lucru de raînă, canva, etanim, linuri, bumbacuri şi mătăsuri de toate culorile, asortiment bogat de nasturi de cristale, sadef, caraz, pasmanterii, olandă în toate mărimile şi culorile. Forme de pălării, penajuri, catefele, şerveturi, plişuri, pan­glici de tot felul. Mănuşi, ciorapi, asor­timent de corsete, brasiere, bonetiere, pasmanterie şi mercerie etc. Cu care ar­ticole ne-am asortat magasinul nostru, prin care rugăm spre a ne visita onor­ public spre a se convinge de realitate. Toate aceste articole le vindem cu pre­ţuri foarte rezonabile. In aşteptare Fraţii Rothenberg au închiriat un apartament de tril LR3 1IILIIII ICI odăi, bucătrie, pivniţă, cu sau fără sură de lemne etc. Strada Sf. Teodor 6.‘ 15—8 Fabrica de Bere „Zimbru“ IAŞI Recomandă excelentele sale produse.­Face zilnic expe­­diţiuni în oraş la domiciliu şi în provincie în sticle şi butoaie. In oraş se găseşte la „Be­răria Nouă“ la Restauraţia Be­­răriei Zimbru şi toate debi­tele de băuturi, înainte de a visita ori­ce Magasmn de Coloniale rog visitați adevărata Băcănie romînă I. Gh. Tutu­­laru — Piaţa Sfîntului Spiridon No. 5 — Unde veţi găsi un asortiment com­plect şi bogat de articole de coloniale proaspete şi cele mai alese calităţi şi pe care le vinde cu preţuri excepţional de eftine. Sper că veţi încuraja această adevărată Băcănie Romînă unde găsiţi to­tul şi eftin. In aşteptare Cu toată stima I. Gh. Tutunaru CINE DOREŞTE A FACE Anunciuri, nserţii sau Reclame bine­voiască a se adresa .Agenţiei de IPu­­blicitate Isidor A. Stern Bucureşti, Str. Stravreopoleos, 15 (Palatul Dacia-Romania) care în virtutea angajamentelor încheiate cu toate ziarele din ţară, precum: Seco­lul XX, Independance Roumaine, Uni­versul, Voinţa Naţională, Adevărul, Drep­tatea, La Roumanie, Epoca, Timpul,Cons­tituţionalul, Drapelul, Rumänischer Loyd, Bukarester-Tagblatt, Resboiul, Patria,Ga­laţii (Galati), Evenimentul (Iaşi), Gazeta Craiovei (Craiova), Bomba (Brăila), Me­sagerul Brăilei (Brăila), Poporul (Foc­şani), Democratul (Ploeşti), Palada (Bir­­lad), Botoşanii (Botoşani) etc. precum şi toate ziarele de l­a ordine din străină­tate, este în stare a acorda preţurile cele mai avantagioase în ziarele de mai sus, precum şi în toate revistele economice financiare, agricole şi industriale din toată ţara. Publicitate în Anuare şi Almanachuri. Afişagiul la Căile Ferate şi la Servi­ciul Maritim. Preţurile cele mai moderate. Adresa Telegrafică : Stern, Stavreopoleos, Bucureşti.

Next