Opinia, decembrie 1899 (Anul 3, nr. 172-195)
1899-12-01 / nr. 172
x presia şi dragostea întipărite în mintea lui cînd, odinioară, a hoinărit în regiuni depărtate—pe Valuri.—. ....Dar să nu mă avut în recenzii şi cu atît mai puţin în judecăţi literare. Acestea privesc pe altcineva care, desigur, îşi va face datoria scrutînd profunditatea Valurilor—în aceste coloane.— Era un timp cînd făceam acelaşi lucru. Astăzi de-abia îmi îngădui luxul unei fugitive impresii penale,—dar nici decum minuţioasa analiză de rime, ritmuri şi culori de epitete. Toate se schimbă,—toate sunt valuri. E de altfel o problemă de temperament—dacă se poate înălţa la nivelul unei filosofii literare—adevărul şi reflexul lesnicioaselor schimbări în limita poeticelor afirmări. In ale sale „cîntece de mare” Heine juca inspirat şi torturat în acelaş timp. Dies Schwanken und Schwellen und Schankein Ist unerträglich Vergehens späht mein Auge und meht Die Küste. Doch ach ? nnr WaBser Und abermals Wasser, bewegtes Wasser. —E vorba şi acolo de Valuri. Radión Răbojul meu Am promis că voiu da amănunte asupra evenimentului istoric, care a inspirat balada lui Tennyson. Iată-le : Prin secolul al X-lea, Godina, soţia ducelui de Merci, din Anglia, era renumită prin frumuseţea şi virtutea sa. „Ducele, ne spune un istoric, pusese un impozit împovărător asupra locuitorilor din Coventry. Godina îl rugă să-l ridice, dar soţul, aspru şi fantasc, promise că va face aceasta, dacă va trece prin tot oraşul goală. Godina se supuse acestui capriciu şi, după ce opri pe locuitori, subt pedeapsă de moarte, de a o privi, ea se desbracă complect, încălică şi trecu prin tot oraşul, fără alt văl decît lungul seu păr. Un locuitor, împins de curiozitate, deschise o fereastră, și privi. Dar imediat fu omorît. In amintirea acestui eveniment s’a ridicat la Coventry, în acel loc, un fel de statue, în poziţia unei persoane, care cearcă să vadă“. Dacă era aşa de frumoasă Godina, nu-i tocmai de plîns, locuitorul omorît, fiindcă a privit-o. Mi s’a povestit o istorie, care va avea efect deosebit, de s’ar putea dovedi că e în totul exactă. Se ştie ce carieră triumfală a avut cîntăreţul Tamberlyk ; poate că a fost unul din cei mai norocoşi actori de nu cel mai norocos. In Botoşani era un birjar Toma Berlicu. Venind o primadonă celebră în oraşul lui Eminescu, —numele ei îmi scapă din memorie,—Toma fu angajat cu ziua pentru diferitele vizite, pe care ea le făcea. In timpul uneia din ele, Berlicu nostru începu să cînte, pe cînd trăgea caii de urechi. Primadona, cum auzi voacea aceasta splendidă, făcu numai o săritură de pe canapeaua salonului pînă la scară. Angajă imediat pe vizitiu și-l duse în străinătate, unde ANUNCIU 21.000 lei sunt de dat cu prima ipotecaă. A se adresa la d.l Avocat A. G. Dabija. Strada Golia 67. 24—20 ECOURI Pentru sesonul actual a sosit la Mag. D. N. Polark & C. strada. Lăpușneanu un mare asortiment de încălţăminte fine, solide şi moderne pentru barbaţî, dame, şi copii precum Galoşi şi Şoşon vertabile rusesc. la calitate. Comenzile din provincie se execută tpompt. Preţurile avantagioase şi fixe. La Magasinul de nputaţi Iaşi M. I. Friedman A sosit mătăsuri pentru Rochi, albe, colorate şi negre. Satina Duchesse satin de Lion, cateleluri, bruse de postav şi calde danteleni, panglicării, jerseuri negre, fionguii, corsete etc. Uniforma pentru Externatul secundar de fete şi Pensionatul Varlam, Bluze şi cravate pentru şcoala Normală superioară şi cravate pentru Sft. Sava. Sperînd că onor, public şi onor, noştri clienţi ne va visita spre a ne convinge de realitate şi de preţuri moderate. Cu stimă M. I. Friedman peste puţin, Toma Berlicu ajunse Tamberlyk. Si non e vero........ * Amintim că doamna Gemma Mezzetti va da, în cursul lunei Decembrie, un mare concert în oraşul nostru. Vom publica treptat elogioasele aprecieri ale presei bucureştene asupra jocului şi arvoacei sale. * Prietenul nostru E. Herovanu ne roagă să protestăm în contra redacţiei Rubinului, care i-a reprodus un articol fără a-i fi cerut măcar autorizaţie. Asemenea obiceiuri ar trebui să dispară mai ales d’intre aceia, cari au năzuinţa să producă şi ei. * Doamna Laurenţia Gribincea ne roagă să arătăm că nuvela sa, atît de gingaşă, publicată în Opinia de la 25 a. i. c. e o continuare. Intr’un număr anterior al ziarului se află începutul. Ne grăbim a face aceasta îndreptare, căci ne încîntă florile—și sint flori, carele zîmbesc. Un ziar ridicase chestia femeei bărbier. E interesant de observat că aceasta nu ar fi nou. In Franța, subt regii din rasa d’întăi, femede rădean. In contractul de căsătorie se stipula că în ziua, care urma după noaptea nupțială, femeea era ținută să-și bărbierească bărbatul,— nu-î vorbă, dacă bietul prostănac nu era după gustul ei, n'avea decît să apese asupra briciului—Obiceiul acesta a ținut pînă la Chilperic. Cum se vede, arade era cosiderat ca o calitate de gospodărie. Dar mai curios încă e că găsim acest uz și în poemele americe. Penelope, rugîndu-se zeilor pentru întoarcerea ui Odysseus, le zice: „Vă promit să-l rad de îndată ce se va întoarce.“ Un francez ai spune : la femme rasante, voilă qui est dans Vordre des choses. * EFEMERE Clienții doctorului Z. Morții revin în noaptea sf. Andrei, la acela, de la care au suferit. Credință populară. Casa-i 'n veci pustie, nu-i prea vine prada, Nu-i prea vin clienții, e prea scumpii mei. Dar acu-i sunt pline casa şi ograda. E noaptea sfîntuluî Andrei. ENDYMION. "a"U8aHBBnBBBBB9 Recensământul Copiilor în şcoalele rurale şi urbane pe anul 1898—99. (Urmare) Recensămîntul copiilor în vîrstă de şcoală din comunele urbane s’a făcut, conform regulamentului, după 23 Aprilie 1899. Lucrarea s’a efectuat pe circumscripţiuni şcolare şi a dat următorul resultat numeric: OPINIA 106,175 copii în virstă de şcoală, din cari: 57,195 băeţi, 48,980 fete. Această cifră se împarte după naţionalitate astfel: 77,217 copii de român 28,957 copii de streini Din numărul de 106,175 copii în vîrstă de şcoală, au fost: 71,951 elevi înscrişi în fjealepg’gg^ 60137 elevi cari au urm. regul.Bj^ tăeţi ° 123,781 fete 59,030 elevi au fost presenţi la examen din cei cari au urmat regulat în tot cursul anului, iar 2360 elevi au fost presenţi din cei neregulaţi. In total deci presenţi la examen au fost 61,390 elevi din cari 37,380 băeţi şi 24,010 fete. Numărul promovaţilor în şcoalele primare urbane, atît din cei cari au urmat regulat cît şi din cei neregulaţi la cursuri, a fost de 42,535 din cari 25,600 băeţi şi 16,935 fete. Absolvenţii au fost în număr de 8,763 din cari 5758 băeţi şi 3,005 fete. Comparînd aceste cifre cu datele frequentare, din anul trecut, vom avea: In anul şcolar 1896—97, înscrişi 68,951, presenţi la examen 56,926, promovaţi 41,119, absolvenţî 8352 (5721 băeţi şi 2631 fete); 1897-98: înscrişi 70,607, presenţi la examen 58,979, promov. 42,324, absolvenţi 8871 (5875 băeţi şi 2996 fete), 1898-991 înscrişi 71,951, presenţi la examen 61,390, promovaţi 42,535, absolvenţi 8763 (5758 băeţi şi 3005 fete). Avem deci în favoarea anului 1898-99 un spor de înscrişi, la presenţa la examen şi la promovări. La absolvenţi însă avem o cifră inferioară anului trecut, resultat probabil al siguranţei cu care s-au ţinut esamenele de fine de an. Raportul cifrei înscrişilor la populaţia urbană din ţară este de 79 la 1000 locuitori. , Raportul presenţilor la esamen la populaţia urbană este de 66 la 1000 locuitori urbani. Raportul promovaţilor la populaţia urbană este de 47 la 1000 locuitori. Raportul absolvenţilor la populaţia urbană este de 10 absolvenţi la 1000 locuitori urbani. Numărul şcoalelor primare urbane care au funcţionat în ţară în cursul anului şcolar 1898-99 a fost de 395 repartisate după felul lor astfel: 199 şcoale de băeţi 177 şcoale de fete 19 şcoale mixte 395 „ în total. Institutorii cari au deservit aceste şcoale au fost în număr de 1377 şi se specifică după sex astfel: 586 institutori barbaţî 791 „ femei 1377 în total. In numărul acesta nu s’a socotit personalul didactic al şcoalelor întreţinute din fonduri particulare nici institutoarele de la şcoalele primare de aplicaţie de pe lingă şcoalele normale de institutoare. Alăturînd cifra copiilor înscrişi în şcoale (71,951) de numărul total al institutorilor, spre a şti cîţi elevi au venit fiecărui institutor, vom obţine coeficientul 52,5 adică 52 elevi. Iar dacă ar urma în actualele şcoale şi tot cu actualul număr de institutori, întreaga populaţiune de copii aflată în recensămîntul urban, vom constata cîte 79,6 elevi de fiecare institutor. La periferia oraşelor Tîrgovişte, Călăraşi, Bucureşti, T. Severin, C. Lung, T. Neamţ, Slatina, Ploeşti, R.Sarat, Tecuciu, Ruşii de Vede şi Tulcea, funcţionează unele şcoale rurale care însă deservesc o populaţie urbană mărginaşe şi cad circumscripţii şcolare urbane. Populaţia şcolară a acestor şcoale rurale cu tip urban se d f ’ Nu plătiţi mai scump decât 35 ham litrul Petrol regal regulamentar Aceisat Cu acest preţ se vinde în deposited din: Strada Arcu No. 8 „ Adamache No. 7 „ Apeduc „ 16 „ Albă „ 56 „ Veche „ 12 „ Piaţa Halei mag. Nathansolm. Asemenea cu acelaşi preţ vend şi toate trăsurile noastre ambulante. Administraţiimea Reservoarelor Petrol. 4—15 de Prima franzelarie şi Cofetărie F. Szakmâry Premiat de două ori cu Medalie de aur Iaşi strada de sus 168 Recomand onor. Public roasei mele clientele. Crafle Regale împlute cu dulceaţă Prăjituri, Cozonaci, Babe, Cornuţi, cu mac sau nucă, felurită pesmeţi,şi turtă dulce. Calitate excelentă în toate zilele proaspete 4—4 şi nume- O ADEVĂRATA Băcănie Romînă PIAŢA SF. SPIRIDON No. 2 Subsemnatul, aduc la cunoştinţă atît a onorabililor mele clienteşi clienţi, cît şi a d-lor cetitori, că cu începere de astăzi fac cunoscut că prin mare sacrificiu am isbutit să înzestrez magasinul meu de coloniale cu toate mărfurile de o calitate cea mal bună, maî curată, şi cu preţurile cele maî avantajoase —PENTRU ORICE CLIENT— Totodată vă maî rog doamnilor şi domnilor atît clienţi cît şi cetitori a mă încuraja. Şi că pentru a vă convinge de cele zise mal sus bine voiţi a vizita magazinul meu. Cît privesce despre serviciu atît este de bun în cît puteţi fi serviţi chiar trimiţînd o carte poştală cu comanda, şi arătîndu-mî numele, pronumele, strada şi numărul locuinţei. Mulţumind clientelei noastre pentru bine voitorul concurs ce aşteptăm. CU STIMĂ Neculai I. Olănescu 70—61 frează la 1761 elevi, cari de asemenea trebue adăogată la cifra înscrierilor urbane. Vom avea deci: 73 ,951-1—1761=73,712 elevi înscrişi în şcoalele din oraşe. Din statistică, cu privire la învăţămîntul primar din Romînia, resultă că la 1000 locuitori urbani şi rurali avem între 140— 190 copii în vîrstă de şcoală că din 100 copii în vîrstă de şcoală (urbani şi rurali) avem între 30—50 copii înscrişi în şcoale; că unui institutor urban şi rural îi revine în mijlociu cite 116—167 copii în vîrstă de şcoală; că în fine numărul locuitorilor (urbani şi rurali) pentru o şcoală primară variază între 1080—1580 locuitori. Statistica e foarte interesantă şi meritul revine d-lui Mihail Dimitrescu, şeful serviciului statistic de pe lingă ministerul de instrucţie. TAXA de 5°/» Expunere de motive Sarcinile budgetare devin din ce în ce mai mari pentru ca să se satisfacă îndatoririle crescânde, ce desvoltarea şi progresul României impun. Contribuabilii, înţelegând datoria de a se ţine sus creditul ei, nu s’au dat în lături de a da partea contributivă din veniturile lor. Funcţionarii Statului nu au rnmas mai pe jos de a plăti şi denşii acea parte de contribuţiune, când nevoile Statului au reclamat-o. Ca şi în anul 1877, şi acum se crede drept ca de către toţi să se contribuiască la sporirea veniturilor Statului. Crisa economică a anului 1899 a lovit pe toate clasele societăţei şi numai funcţionarii par a fi fost neatinşi, căci budgetul Statului a plătit regulat toate apantamentele şi pensiunile. Ni s’a părut, dar, justificat să reintroducem impositul de 5% pe retribuţiunea tuturor funcţionarilor pubblici şi a impiegaţilor stabilimentelor particulare. Dacă vom cerceta legile noastre organice din timpii din urmă, vom constata că lefurile funcţionarilor publici au fost tot mereu crescute. Pe de altă parte, şi legea pensiunilor a asigurat în mod larg ajutorul ce se da funcţionarului, când el a eşit la pensiune. Dar amendupă aceste împrejurări au contribuit şi ele mult la sporirea cheltuelilor budgetare şi justifică, credem, pe deplin propunerea alăturatului proiect de lege, prin care se reintroduce această taxă. Prin acest impozit se readuce o egalitate de sarcini cu ceialţi contribuabili căci acum funcţionarii Statului şi impiegaţia stabilimentelor particulare nu contribuiesc cu nimic la resursele de care are nevoe Statul pentru a ’şi acoperi cheltuelile sale. Am propus introducerea taxei de 5 °/o chiar cu începere de la 1 Ianuarie 1900, pentru a putea acoperi o cheltuială simţitoare ce se pensionează budgetului anului curent prin creditul suplimentar de peste un milion lei, ce sunt dator a cere ca să pot plăti pensiunile civile şi militare pe ultimele trei luni, plată care altfel nu s’ar putea face, alocaţiunile din budgetu anului curent aferente la pensiuni fiind sleite. Taxa de 5 % a produs, în perioada de la 1877 pînă la 1891, în termen mijlociu cite 2/3 milioane pe an. Cred că acum această taxă va produce aproximativ 4 milioane, căci de atomi s’a sporit şi numerar funcţionarilor şi lefurile lor şi, după cum se propune în proiect, ea se va aplica şi asupra funcţionarilor militari şi asimilaţii lor, cum şi asupra celor eclesiastici. Iar dintre impiegaţii diferitelor stabilimente particulare, taxa de 5 % se va plăti numai de către impiegaţii de biurou propriu dişi, căci şi serviciul acestora este asimilat cu serviciul funcţionarilor. Ministrul finanţelor, GENERAL GH. MANU. ta (I« im „Ziilii" IAŞI Recomandă excelentele sale produse—Face zilnic expediţiunî în oraş la domiciliu şi în provincie în sticle şi butoaie. In oraş se găseşte la„ Berăria Nouă la Restauraţia Bereriei Zimbru şi toate debitele de băuturi. [In Qf n fl prt f dispunînd ele cîteva Uli OlHGCub care libere i se oferă a da lecţiuni pentru cursul primar şi secundar. A se adresa la Redacţie. Mi i Sfli Medic al societăţii „ Fraterna11 din Păcurar Strada Albă 14— Consultaţii; 8—10 dini: 4—6d. a. — Pentru sărăci gratuit— D-na OlincMevici-Zulir Dentistă Sa mutat str. iApusneipiu No. 43 vis-a-vis de Otelul Triari. Proect de lege Pentru înfiinţarea unei taxe de 5 %" asupra retribuţiunilor tutulor funcţionarilor şi a impiegaţilor stabilimentelor particulare Art. 1. Sunt supuşi la taxa de 5°/0 asupra retribuţiunilor’lor, în cazul când ea este primită periodic pe lună sau pe an şi este mai mare de 120 lei bruto lunar; a) Toţi funcţionarii Statului, judeţelor şi comunelor: civili, eclesiastici, militari cu gradul de ofiţei şi asimilaţii lor ; b) Toţi membrii clerului: mireni şi monahali ; c) Toţi funcţionarii aşezămintelor publice de ori ce natură; d) Toţi pensionarii, fără nici o osebire; e) Toţi impiegaţii, propriu zişi de biurou, ai diferitelor stabilimente particulare, de bancă, de credit, de asigurare, de întreprinderi de lucrări, de furnituri, de transport, de exploatări de orice fel; f) Portăreii şi perceptorii. Art. 2. Taxa se percepe şi de la diurne, accesorii, indemnităţi, recompense naţionale, pensiuni viagere, remise sau orice fel de plată pentru vere-un serviciu dat. Art. 3. Taxa de 5% se percepe şi când retribuţiunile întrec numai prin cumulare peste minimum de 12070 lei bruto. Art. 4 Această taxă se percepe din suma netă ce primesc funcţionarii, impiegaţii şi pensionarii, adică dupe deducerea reţinerilor pentru casa pensiunilor. Art. 5. La această taxă nu se va percepe nici un fel de zecime. Art. 6. Pentru funcţionarii şi pensionarii Statului şi ai judeţelor taxa se va constata şi împlini cu oeasiunea achităreî ordonanţei de lefuri şi pensiuni. Art. 7. Pentru funcţionarii comunelor şi ai aşezemintelor publice, acestea sunt datoare a remite administraţiunilor financiare in fiecare an staturi nominale indicând retribuţiunea lor lunară şi a reţine şi versa în fiecare lună la casa Statului taxa de 5 ° 0, cu un borderou specificativ contra unei recepise, care va servi a justifica achitarea taxei. Art. 8. Constatarea şi înscrierea în ce priveste pe impiegații stabilimentelor particulare se va face conform legei de constatare și percepere, iar încasarea taxei de la debitori se va face cu formele legei de urmărire în fiecare trimestru. Art. 9 In cursul anului taxarea se face din oficiu de către agenții fiscului, cu obligaţiunea de a supune lucrarea spre confirmare celei mai apropiate comisiuni, care va face taxarea definitivă. Constatările agenţilor fiscali sunt executorii. Art. 10. Pentru înlesnirea întocmim rolurilor şi ţinerea lor în curent, şefii Stabilimentelor particulare sunt datori să dea agenţilor fiscali o listă nominală de toţi impiegaţii din serviciul lor cari cad sub prescripţiunile legei de faţă. Art. 11. Taxa de 50 % este datorită de la 1 Ianuarie 1900. Venitul trimestrului Ianuarie 1900 se va înscrie ca resursă budgetară a anului 1899- 1900.Constatarea și perceperea impozitului, până la comisiunea din Ianuarie 1901, se va face de agenţii fiscului, conform art. 9 de mai sus. Acea comisiune, în mod excepțional, va avea cădere a rectifica şi impunerile trimestrului Ianuarie 1899—1900. Ministrul finanțelor. General QE, AIANU Informaţii Comitetul teatral a convenit cu d-na Romanescu să mai dea încă trei reprezentaţiuni, Joi, Sâmbătă, şi Duminică. Foarte important Se închiriază foarte eftin în totul sau în parte, imobilul din Iaşi s. f. strada Zugravilor No. 78, compus din : 6 odăi 3 bucătării, 3 cămări de lemne şi 3 latrine,, A se adresa la avocata C. D. Ghinescu conservatorul acestui imobil, care şede în strada Sărărieî 141* Elevii ce voesc să urmeze vre-un gimnaziu clasic, sau real în Austro- Ungaria at fi in Germania, găsesc preparaţiuni fundamentale şi serioase în institutul E. SCHENK, str. Romina No. 32. Casă de vânzare cu odăi construite din nou de cărămidă, şi o altă casă veche care serveşte, de bucătărie, una firtă vie, mai mulţi pomi roditori, fintănă în ogradă, zămiie, camară de lemne de cărămidă, zaplazuri din prejur şi faţa cu grilaj de lemn situată în Iaşi, strada Sadoveanu No. 7 in dosul bisericei sf. Dumitru Misa, despărţirea a 5-a. Doritorii de a cumpără, acest imobil se vor adresa la proprietar în zisa casă.