Opinia, decembrie 1899 (Anul 3, nr. 172-195)

1899-12-01 / nr. 172

x­ presia şi dragostea întipărite în mintea lui cînd, odinioară, a hoinărit în regiuni depărtate—pe Valuri.—. ....Dar să nu mă avut în recenzii şi cu atît mai puţin în judecăţi literare. A­­cestea privesc pe alt­cineva care, de­si­­gur, îşi va face datoria scrutînd profun­­ditatea Valurilor—în aceste coloane.— Era un timp cînd făceam acelaşi lucru. Astăzi de-abia îmi îngădui luxul unei fu­gitive impresii penale,—dar nici de­cum minuţioasa analiză de rime, ritmuri şi cu­lori de epitete. Toate se schimbă,—toate sunt valuri. E de altfel o problemă de tempera­ment—dacă se poate înălţa la nivelul u­­nei filosofii literare—adevărul şi reflexul lesnicioaselor schimbări în limita poetice­lor afirmări. In ale sale „cîntece de mare” Heine juca inspirat şi torturat în acelaş timp. Dies Schwanken und Schwellen und Schankein Ist unerträglich Vergehens späht mein Auge und meht Die Küste. Doch ach ? nnr WaBser Und abermals Wasser, bewegtes Wasser. —E vorba şi acolo de Valuri. Radión Răbojul meu Am promis că voiu da amă­nunte asupra evenimentului istoric, care a inspirat balada lui Tennyson. Iată-le : Prin secolul al X-lea, Godina, so­ţia ducelui de Merci, din Anglia, era renumită prin frumuseţea şi virtutea sa. „Ducele, ne spune un istoric, pu­sese un impozit împovărător asupra locuitorilor din Coventry. Godina îl rugă să-l ridice, dar soţul, aspru şi fantasc, promise că va face aceasta, dacă va trece prin tot oraşul goală. Godina se supuse acestui capriciu şi, după ce opri pe locuitori, subt pedeapsă de moarte, de a­ o privi, ea se desbracă complect, încălică şi trecu prin tot oraşul, fără alt văl de­cît lungul seu păr. Un locuitor, împins de curiozitate, deschise o fereastră, și privi. Dar i­­mediat fu omorît. In amintirea acestui eveniment s’a ridicat la Coventry, în acel loc, un fel de statue, în po­ziţia unei persoane, care cearcă să vadă“. Dacă era aşa de frumoasă Godina, nu-i tocmai de plîns, locuitorul o­­morît, fiind­că a privit-o. Mi s’a povestit o istorie, care va avea efect deosebit, de s’ar pu­tea dovedi că e în totul exactă. Se ştie ce carieră triumfală a a­­vut cîntăr­eţul Tamberlyk ; poate că a fost unul din cei mai norocoşi actori de nu cel mai norocos. In Botoşani era un birjar Toma Berlicu. Venind o primadonă cele­bră în oraşul lui Eminescu, —numele ei îmi scapă din memorie,—Toma fu angajat cu ziua pentru diferitele vizite, pe care ea le făcea. In timpul uneia din ele, Berlicu nostru începu să cînte, pe cînd trăgea caii de u­­rech­i. Primadona, cum auzi voacea aceasta splendidă, făcu numai o să­ritură de pe canapeaua salonului pînă la scară. Angajă imediat pe vizitiu și-l duse în străinătate, unde ANUNCIU 21.000 lei sunt de dat cu pri­ma ipotecaă. A se adresa la d.l Avocat A. G. Dabija. Strada Golia 67. 24—20 ECOURI Pentru sesonul actual a sosit la Mag. D. N­. Polark & C. strada. Lă­­pușneanu un mare asortiment de în­călţăminte fine, solide şi moderne pentru barbaţî, dame, şi copii pre­cum Galoşi şi Şoşon vertabile rusesc. l­a calitate. Comenzile din provincie se exe­­cută tpompt. Preţurile avantagioase şi fixe. La Magasinul de nputaţi Iaşi M. I. Friedman A sosit mătăsuri pentru Rochi, albe, co­lorate şi negre. Satina Duchesse satin de Li­on, cateleluri, bruse de postav şi calde danteleni, panglicării, jerseuri negre, fion­­guii, corsete etc. Uniforma pentru Ex­ternatul secundar de fete şi Pensionatul Varlam, Bluze şi cravate pentru şcoala Normală superioară şi cravate pentru Sft. Sava. Sperînd că onor, public şi onor, noştri clienţi ne va visita spre a ne con­vinge de realitate şi de preţuri moderate. Cu stimă M. I. Friedman peste puţin, Toma Berlicu ajunse Tamberlyk. Si non e vero........ * Amintim că doamna Gemma Mezzetti va da, în cursul lunei De­cembrie, un mare concert în oraşul nostru. Vom publica treptat elogioasele a­­precieri ale presei bucureştene asu­pra jocului şi ar­voacei sale. * Prietenul nostru E. Herova­nu ne roagă să protestăm în contra redacţiei Rubinului, care i-a reprodus un articol fără a-i fi cerut măcar auto­rizaţie. Asemenea obiceiuri ar trebui să dispară mai ales d’intre aceia, cari au năzuinţa să producă şi ei. * Doamna Laurenţia Gribin­cea ne roagă să arătăm că nuvela sa, atît de gingaşă, publicată în Opinia de la 25 a. i. c. e o continuare. Intr’un număr anterior al ziarului se află începutul. Ne grăbim a face aceasta în­dreptare, căci ne încîntă florile—și sint flori, carele zîmbesc. Un ziar ridicase chestia femeei bărbier. E interesant de observat că aceasta nu ar fi nou. In Franța, subt regii din rasa d’întăi, femede rădean­. In contractul de căsătorie se stipula că în ziua, care urma du­pă noaptea nupțială, femeea era ți­nută să-și bărbierească bărbatul,— nu-î vorbă, dacă bietul prostănac nu era după gustul ei, n'avea decît să apese asupra briciului—Obiceiul acesta a ținut pînă la Chilperic. Cum se vede, a­rade era coside­­rat ca o calitate de gospodărie. Dar mai curios încă e că găsim acest uz și în poemele americe. Penelope, rugîndu-se zeilor pentru întoarcerea ui Odysseus, le zice: „Vă promit să-l rad de îndată ce se va întoarce.“ Un francez ai­ spune : la femme ra­sante, voilă qui est dans Vordre des choses. * EFEMERE Clienții doctorului Z. Morții revin în noaptea sf. Andrei, la acela, de la care au suferit. Credință populară. Casa-i 'n veci pust­ie, nu-i prea vine prada, Nu-i prea vin clienții, e prea scumpii mei. Dar acu-i sunt pline casa şi ograda. E noaptea sfîntuluî Andrei. ENDYMION. "a"U8aHBBnBBBBB9 Recensământul Copiilor în şcoalele rurale şi urbane pe anul 1898—99. (Urmare) Recensămîntul copiilor în vîrstă de şcoa­lă din comunele urbane s’a făcut, conform regulamentului, după 23 Aprilie 1899. Lu­crarea s’a efectuat pe circumscripţiuni şco­lare şi a dat următorul resultat numeric: OPINIA 106,175 copii în virstă de şcoală, din cari: 57,195 băeţi, 48,980 fete. Această cifră se împarte după naţiona­litate ast­fel:­­ 77,217 copii de român 28,957 copii de streini Din numărul de 106,175 copii în vîrstă de şcoală, au fost: 71,951 elevi înscrişi în fjealepg’gg^ 60137 elevi cari au urm. regul.Bj^ t­ăeţi ° 123,781 fete 59,030 elevi au fost presenţi la examen din cei cari au­ urmat regulat în tot cur­sul anului, iar 2360 elevi au fost presenţi din cei neregulaţi. In total deci presenţi la examen au fost 61,390 elevi din cari 37,380 băeţi şi 24,010 fete. Numărul promovaţilor în şcoalele pri­mare urbane, atît din cei cari au urmat regulat cît şi din cei neregulaţi la cursuri, a fost de 42,535 din cari 25,600 băeţi şi 16,935 fete. Absolvenţii au fost în număr de 8,763 din cari 5758 băeţi şi 3,005 fete. Comparînd aceste cifre cu datele frequen­­tare, din anul trecut, vom avea: In anul şcolar 1896—97, înscrişi 68,951, presenţi la examen 56,926, promo­vaţi 41,119, absolvenţî 8352 (5721 băeţi şi 2631 fete); 1897-98: înscrişi 70,607, presenţi la­ examen 58,979, promov. 42,324, absolvenţi 8871 (5875 băeţi şi 2996 fete), 1898-991 înscrişi 71,951, presenţi la e­­xamen 61,390, promovaţi 42,535, absol­venţi 8763 (5758 băeţi şi 3005 fete). Avem deci în favoarea anului 1898-99 un spor de înscrişi, la presenţa la examen şi la promovări. La absolvenţi însă avem o cifră inferioară anului trecut, resultat probabil al siguranţei cu care s-au ţinut esamenele de fine de an. Raportul cifrei înscrişilor la populaţia urbană din ţară este de 79 la 1000 locu­itori. , Raportul presenţilor la esamen la po­pulaţia urbană este de 66 la 1000 locui­tori urbani. Raportul promovaţilor la populaţia ur­bană este de 47 la 1000 locuitori. Raportul absolvenţilor la populaţia urba­nă este de 10 absolvenţi la 1000 locuitori urbani. Numărul şcoalelor primare urbane care au funcţionat în ţară în cursul anului şco­lar 1898-99 a fost de 395 repartisate după felul lor ast­fel: 199 şcoale de băeţi 177 şcoale de fete 19 şcoale mixte 395 „ în total. Institutorii cari au deservit aceste şcoa­le au fost în număr de 1377 şi se speci­fică după sex ast­fel: 586 institutori barbaţî 791 „ femei 1377 în total. I­n numărul acesta nu s’a socotit perso­­nalul didactic al şcoalelor întreţinute din fonduri particulare nici institutoarele de la şcoalele primare de aplicaţie de pe lin­gă şcoalele normale de institutoare. Alăturînd cifra copiilor înscrişi în şcoa­le (71,951) de numărul total al instituto­rilor, spre a şti cîţi elevi au venit fie­cărui institutor, vom obţine coeficientul 52,5 adică 52 elevi. Iar dacă ar urma în actu­alele şcoale şi tot cu actualul număr de institutori, întreaga populaţiune de copii aflată în recensămîntul urban, vom cons­tata cîte 79,6 elevi de fie­care institutor. La periferia oraşelor Tîrgovişte, Călăraşi, Bucureşti, T. Severin, C. Lung, T. Neamţ, Slatina, Ploeşti, R.­Sarat, Tecuciu, Ruşii de Vede şi Tulcea, funcţionează unele şcoa­le rurale care însă deservesc o populaţie urbană mărginaşe şi cad circumscripţii şcolare urbane. Populaţia şcolară a aces­tor şcoale rurale cu tip urban se d­­­ f ’ Nu plătiţi mai scump decât 35 ham litrul Petrol regal regulamentar Aceisat Cu acest preţ se vinde în depo­sited din: Strada Arcu No. 8 „ Adamache No. 7 „ Apeduc „ 16 „ Albă „ 56 „ Veche „ 12 „ Piaţa Halei mag. Nathansolm. Asemenea cu acelaşi preţ vend şi toate trăsurile noastre ambulante. Administraţiimea Reservoarelor Petrol. 4—15 de Prima franzelarie şi Cofetărie F. Szakmâry Premiat de două ori cu Medalie de aur Iaşi strada de sus 168 Recomand onor. Public roasei mele clientele. Crafle Regale împlute cu dulceaţă Prăjituri, Cozonaci, Babe, Cornuţi, cu mac sau nucă, felurită pesmeţi,­­şi turtă dulce. Calitate excelentă în toate zilele proaspete 4—4 şi nume- O ADEVĂRATA Băcănie Rom­înă PIAŢA SF. SPIRIDON No. 2 Subsemnatul, aduc la cunoştinţă atît a onorabililor mele cliente­­şi cli­enţi, cît şi a d-lor cetitori, că cu începere de astă­zi fac cunoscut că prin mare sacrificiu am isbutit să înzestrez magasinul meu de coloni­ale cu toate mărfurile de o calitate cea mal bună, maî curată, şi cu pre­ţurile cele maî avantajoase —PENTRU ORICE CLIENT— Tot­odată vă maî rog doamnilor şi domnilor atît clienţi cît şi cetitori a mă încuraja. Şi că pentru a vă convinge de cele zise mal sus bine voiţi a vizita magazinul meu. Cît privesce despre serviciu atît este de bun în cît puteţi fi serviţi chiar trimiţînd o carte poştală cu comanda, şi arătîn­du-mî numele, pro­numele, strada şi numărul locuinţei. Mulţumind clientelei noastre pen­tru bine voitorul concurs ce aşteptăm. CU STIMĂ Neculai I. Olănescu 70—61 frează la 1761 elevi, cari de asemenea tre­­bue adăogată la cifra înscrierilor urbane. Vom avea deci: 7­3 ,951-1—1761=73,712 e­­levi înscrişi în şcoalele din oraşe. Din statistică, cu privire la învăţămîntul primar din Romînia, resultă că la 1000 locuitori urbani şi rurali avem între 140— 190 copii în vîrstă de şcoală că din 100 copii în vîrstă de şcoală (urbani şi ru­rali) avem între 30—50 copii înscrişi în şcoale; că unui institutor urban şi rural îi revine în mijlociu cite 116—167 copii în vîrstă de şcoală; că în fine numărul lo­cuitorilor (urbani şi rurali) pentru o şcoală primară variază între 1080—1580 locuitori. Statistica e foarte interesantă şi meritul revine d-lui Mihail Dimitrescu, şeful servi­ciului statistic de pe lingă ministerul de instrucţie. TAXA de 5°/» Expunere de motive Sarcinile budgetare devin din ce în ce mai mari pentru ca să se satisfacă înda­toririle crescânde, ce desvoltarea şi progre­sul României impun. Contribuabilii, înţe­legând datoria de a se ţine sus creditul ei, nu s’au dat în lături de a da partea contributivă din veniturile lor. Funcţionarii Statului nu au rnm­as mai pe jos de a plăti şi denşii acea parte de contribuţiune, când nevoile Statului au reclamat-o. Ca şi în anul 1877, şi acum se crede drept ca de către toţi să se contribuiască la sporirea veniturilor Statului. Crisa economică a anului 1899 a lovit pe toate clasele societăţei şi numai func­ţionarii par a fi fost neatinşi, căci budge­tul Statului a plătit regulat toate apanta­­mentele şi pensiunile. Ni s’a părut, dar, justificat să reintroducem impositul de 5% pe retribuţiunea tuturor funcţionarilor pu­­bblici şi a impiegaţilor stabilimentelor par­ticulare. Dacă vom cerceta legile noastre organi­ce din timpii din urmă, vom constata că lefurile funcţionarilor publici au fost tot mereu crescute. Pe­ de altă parte, şi legea pensiunilor a asigurat în mod larg ajutorul ce se da funcţionarului, când el a eşit la pensiune. Dar amendupă aceste împrejurări au­ contribuit şi ele mult la sporirea cheltue­­lilor budgetare şi justifică, credem, pe de­plin propunerea alăturatului proiect de lege, prin care se reintroduce această taxă. Prin acest impozit se readuce o egali­tate de sarcini cu cei­alţi contribuabili căci acum funcţionarii Statului şi impie­gaţia stabilimentelor particulare nu contri­buiesc cu nimic la resursele de care are nevoe Statul pentru a ’şi acoperi cheltue­­lile sale. Am propus introducerea taxei de 5­ °/o chiar cu începere de la 1 Ianuarie 1900, pentru a putea acoperi o cheltuială sim­ţitoare ce se pensionează budgetului anu­lui curent prin creditul suplimentar de peste un milion lei, ce sunt dator a cere ca să pot plăti pensiunile civile şi militare pe ultimele trei luni, plată care alt­fel nu s’ar putea face, alocaţiunile din budgetu anului curent aferente la pensiuni fiind sleite. Taxa de 5 % a produs, în perioada de la 1877 pînă la 1891, în termen mijlociu cite 2­­/3 milioane pe an. Cred că acum această taxă va produce aproximativ 4 milioane, căci de atom­i s’a sporit şi nu­merar funcţionarilor şi lefurile lor şi, după cum se propune în proiect, ea se va a­­plica şi asupra funcţionarilor militari şi asimilaţii lor, cum şi asupra celor ecle­­siastici. Iar dintre impiegaţii diferitelor stabili­mente particulare, taxa de 5 % se va plăti numai de către impiegaţii de biurou pro­­priu dişi, căci şi serviciul acestora este asimilat cu serviciul funcţionarilor. Ministrul finanţelor, GENERAL GH. MANU. ta (I« im „Ziilii" IAŞI Recomandă excelentele sale produse­—Face zilnic expe­­diţiunî în oraş la domiciliu şi în provincie în sticle şi butoaie. In oraş se găseşte la„ Be­răria Nouă la Resta­uraţia Bereriei Zim­bru şi toate debitele de băuturi. [In Qf n fl prt f dispunînd ele cîte­va Uli OlHGCu­b care libere i se oferă a da lecţiuni pentru cursul primar şi se­cundar. A se adresa la Redacţie. Mi i S­fl­­i Medic al societăţii „ Fraterna11 din Păcurar Strada Albă 14— Consultaţii; 8—10 dini: 4—6d. a. — Pentru sărăci gratuit— D-na OlincMevici-Zulir Dentistă Sa mutat str. iApusneipiu No. 43 vis-a-vis de Otelul Triari. Proect de lege Pentru înfiinţarea unei taxe de 5 %" asu­pra retribuţiunilor tutulor funcţionari­lor şi a impiegaţilor stabilimen­telor particulare Art. 1. Sunt supuşi la taxa de 5°/0 a­­supra retribuţiunilor­­’lor, în cazul când ea este primită periodic pe lună sau pe an şi este mai mare de 120 lei bruto lunar; a) Toţi funcţionarii Statului, judeţelor şi comunelor: civili, eclesiastici, militari cu gradul de ofiţei şi asimilaţii lor ; b) Toţi membrii clerului: mireni şi mo­nahali ; c) Toţi funcţionarii aşezămintelor pub­lice de ori­ ce natură; d) Toţi pensionarii, fără nici o osebire; e) Toţi impiegaţii, propriu zişi de biu­rou, ai diferitelor stabilimente particulare, de bancă, de credit, de asigurare, de în­treprinderi de lucrări, de furnituri, de transport, de exploatări de ori­ce fel; f) Portăreii şi perceptorii. Art. 2. Taxa se percepe şi de la diurne, accesorii, indemnităţi, recompense naţio­nale, pensiuni viagere, remise sau ori­ce fel de plată pentru vere-un serviciu dat. Art. 3. Taxa de 5% se percepe şi când retribuţiunile întrec numai prin cumulare peste minimum de 12070 lei bruto. Art. 4 Această taxă se percepe din suma netă ce primesc funcţionarii, impie­gaţii şi pensionarii, adică dupe deducerea reţinerilor pentru casa pensiunilor. Art. 5. La această taxă nu se va per­cepe nici un fel de zecime. Art. 6. Pentru funcţionarii şi pensionarii Statului şi ai judeţelor taxa se va constata şi împlini cu oeasiunea achităreî ordonan­ţei de lefuri şi pensiuni.­­ Art. 7. Pentru funcţionarii comunelor şi ai aşezemintelor publice, acestea sunt datoare a remite administraţiunilor finan­ciare in fie­care an staturi nominale in­dicând retribuţiunea lor lunară şi a reţine şi versa în fie­care lună la casa Statului taxa de 5 °­ 0, cu un borderou specificativ contra unei recepise, care va servi a ju­stifica achitarea taxei. Art. 8. Constatarea şi înscrierea în ce priveste pe impiegații stabilimentelor par­ticulare se va face conform legei de con­statare și percepere, iar încasarea taxei de la debitori se va face cu formele legei de urmărire în fie­care trimestru. Art. 9 In cursul anului taxarea se face din oficiu de către agenții fiscului, cu o­­bligaţiunea de a supune lucrarea spre con­firmare celei mai apropiate comisiuni, care va face taxarea definitivă. Constatările agenţilor fiscali sunt execu­torii. Art. 10. Pentru înlesnirea întocmim rolurilor şi ţinerea lor în curent, şefii­ Sta­bilimentelor particulare sunt datori să dea agenţilor fiscali o listă nominală de toţi impiegaţii din serviciul lor cari cad sub prescripţiunile legei de faţă. Art. 11. Taxa de 5­0 % este datorită de la 1 Ianuarie 1900. Venitul trimestrului Ianuarie 1900 se va înscrie ca resursă budgetară a anului 1899- 1900.­­Constatarea și perceperea impozitului, până la comisiunea din Ianuarie 1901, se va face de agenţii fiscului, conform art. 9 de mai sus. Acea comisiune, în mod excepțional, va avea cădere a rectifica şi impunerile tri­mestrului Ianuarie 1899—1900. Ministrul finanțelor. General QE, AIANU Informaţii Comitetul teatral a convenit cu d-na Romanescu să mai dea încă trei reprezen­­taţiuni, Joi, Sâmbătă, şi Duminică. Foarte important Se închiriază foarte eftin în totul sau în parte, imobilul din Iaşi s. f. strada Zugravilor No. 78, compus din : 6 odăi 3 bucătării,­ 3 cămări de lemne şi 3 latrine,, A se adresa la avocata C. D. Ghinescu conservatorul acestui imo­bil, care şede în strada Sărărieî 141* Elevii ce voesc­ să urmeze vre-un gimnaziu clasic, sau real în Austro- Ungaria at fi in Germania, găsesc pre­­paraţiuni fundamentale şi serioase în institutul E. SCHENK, str. Romina No. 32. Casă de vânzare cu­­ odăi construite din nou de cărămidă, şi o altă casă ve­che care serveşte, de bucătărie, una firtă vie, mai mulţi pomi roditori, fintănă în ogradă, zămiie, camară de lemne de că­rămidă, zaplazuri din prejur şi faţa cu grilaj de lemn situată în Iaşi, strada Sa­­doveanu No. 7 in dosul bisericei sf. Du­mitru Misa, despărţirea a 5-a. Doritorii de a cumpără, acest imobil se vor adresa la proprietar în zisa casă.

Next