Opinia, decembrie 1906 (Anul 4, nr. 15-37)
1906-12-01 / nr. 15
rania muşcătoare ce se poate cheltui pe sama eroului triumfurilor uşoare : tenorul. Inconjurat de toate splendorile unei curţi orientale Monarhul îşi primeşte oaspeţii serbării, alături de Suverana triumfătoare. Toată sala şi adunarea pluteşte în lumină şi bogăţie ideală; se aşteaptă numai cîntăreţul anunţat care-şi fuce intrarea triumfală cu un gest pretenţios şi trufaş : *..........Roi, Moi, le Tenor, je te salue...» Se aşteaptă cîntarea , dar tenorul muiat în fir de aur, tace: „Cer două mii de franci pe fiecare minută...» Regele acordă: „Mai cer un bou întreg adus pe un serviciu de aur, pregătit cu trufe.“ Nici pentru atâta lucru nu face caz Monarcul. „Apoi cîteva diamante strălucitoare ca stelele“ Regele ordonă să fie satisfăcut numai decit. Dar tenorul nu se mulţumeşte ; el născoceşte tot mai mari pretenţiuni cari culminează într’aceasta : Si tu fais tout ce quo je voux II fant que la reine, ta femme Passe la main dans mos cheveux, Dit le Tenor. C 'est mon programme. Regina, primind din partea monarhului, un gest poruncitor, e gata să se supuie , va mîngâia cu degetele ei fine și moi pletele lungi ale tenorului pentru a auzi, în sfîrşit, dulcele cîntec, divinul glas al celui bine-cuvîntat de Domnul, Tenorul însă are o idee... turbată. După toate aceste atenţiuni şi daruri se adresează Regelui : «Eu, Sire, am început a mă plictisi de meseria mea ; dacă vrei să-mi faci pe plac, cîntă-mi şi mie un cântec...» Poietul baladei nu ne spune dacă Suveranul a făcut şi de astădată pe placul tenorului şi dacă a cîntat într’adevăr. Ironia însă e de o genială fineţe. As Carţi poştale-Mandate Direcţiunea generală a poştelor aduce la cunoştinţa publicului că mandatele cartăpoştală, se vor pune în circulaţie pe ziua de 8 (21) Decembrie a. c. Se reaminteşte că aceste mandate cartăpoştală, sunt destinate să aducă publicului cele mai mari înlesniri pentru trimeterea prin poştă a sumelor mici şi se pune capăt trimiterilor de valori în timbru sau turie m metă introduse în scrisori, ceea ce aduce atîtea neajunsuri poştei, nefiind permise de lege. Aceste mandate cartă poştală se vor găsi de vânzare la toate oficiile şi debitele de timbre. Ele fac parte dintrun carnet care se încredinţează debitantului şi din care se desparte prin tăiere cu foarfecele. Mandatele cartă poştală au o valoare intrinsecă ca o hârtie monedă pornind de la zero şi mergând din 5 în 5 bani pînă la zero lei, ceea ce se obţine 11 cartoane deosebite acoperite cu un desemn filigram care arată valorile în lei adică zero lei 1 leu, 2 lei, 9 lei şi fix 10 lei. Recotor se află o serie de cifre care dau fracţiunile de leu din 5 în 5 bani. Ca mod de întrebuinţare : Trimiţătorul singur scrie pe faţa mandatului carte poştală adresa destinatarului; pe dos adresa sa propie , iar într’un compartiment special rezervat pentru aceasta, corespondenţa care vrea să însoţească mandatul. Cartonul mandatului mai poartă pe latura opusă cotorului, o parte pe care o desprinde trimiţătorul, rupind-o dealungul unei linii perforate şi care poartă un număr de ordine repetat pe mandat şi pe cotor. Pe această parte expeditorul însemnează valoarea mandatului, numele destinatarului şi ziua trimeterei şi o păstrează drept chitanţă pentru a putea reclama restituirea sumei în caz de neajungere la destinaţie a mandatului cartă poştală. Acest mandat cartă poştală se va arunca în orice cutie de poştă. Ajungînd la oficiul poștal să transcrie în registre și i se FOIŢA ZIARULUI „OPINIA“ 13 SECRETUL JUDECĂTORULUI DE INSTRUCȚIE MARE ROMAN de PIERRE DELCOURT Nina se îmbrăcă repede. — Foarte bine, dragă doamnă, mă voi ocupa de toate aceste, zise George, plecînd de la buna femee. Tînărul părăsi basa, aruncă asupra ei o ultimă privire plină de tristeţă şi se îndepărtă, scoţind un adînc suspin. George înţelese. Numirea sa într’un oraş îndepărtat, ordinul de a pleca imediat spre a-și lua postul în primire, toate aceste coincideau cu scrisoarea pe care o trimesese familiei sale, anunţînd-o despre intenţiile sale de a se căsători. Îşi închipui deci, că aceste nu puteau fi decît urmarea cererei sale şi că familia sa dorea să distrugă causa şi efectele legăturei sale. Repede, cu modul care indică la autorii actelor o puternică voinţă, tatăl seu a făcut să se fure fata , s’o îndepărteze de el, aşa ca să nu o mai poată revedea nici o dată. George cunoştea bine pe tatăl seu. El ştia bine care e gradul de inflexibilitate a caracterului acestuia şi îşi închipuia că bătrânul putuse obţine într’un timp foarte scurt, numirea și permutarea sa la Valenciennes. Incontestabil cererea de căsătorie stîrnise furia părintească ; în timp ce se permuta George la Valencienne, frumoasa Marion era dosită, așa ca să nu mai poată fi regăsită. Signalmentele omului care venise cu scrisoarea la Nina, răspundeau foarte bine la acele ale unui bătrîn servitor al familiei sale și care era cu totul devotat d-lui Pernelin. Dacă toate a.este conjecturi erau fondate, 'leorge n’avea de cît să se supue, i aci ei cunoștea pe tătăl seu și știa nu ' /ea de sperat de la el nici un iudeu cu rivire. In ori ■ însăj era sigur că Ninei nu i se iu lupi ase nimic supărător. Se gabt n faţa a două situaţii.Să plece imediat de a lua în primire noua sa slujbă sau ă dee dimisia. In primul cas, făt probă de docilitate, coasei ui i situaţie care se anunţa spion ui i i pentru viitor, în al dolie, caii era sapeni sfărîmată, averea sa ptului îl i cidru tot-deauna. Poate, în. I iov pu elan de generositate, n ar 1 « d , dacă Nina ar li fost acolo, ci i r d presentat demisia sa, dar Uhu., ou mai era la Aix ; o va n-.i i ov una el ? Și, sing n i a . u curajul de a resista or nih . : • Alese. Ilotărît, - u t; ; aceste, nu a face această uliț ă re, dar de a căpăta oare-noi i. dar; asupra locului în cai se gâs.-a Nina, el se ghidi să fi i o viui:ii procurorului imperial din Aix, înainte de a pleca la Aix. Acesta, văzînd pe tînărul om intrînd în cabinetul seu, merse înaintea lui și surizând îi zise : — Scumpul meu coleg ghicesc motivul care te face să vii la mine. Și cum George îl privi cu mirare, el continuă : — Vii să mă rogi să instruesc în mod oficios, afacerea răpirei unei fete—care s’a produs aici. Iţi dau sfatul, să te întorci cît de curînd la Marsilia, să-ţi iei rămas bun de la toţi amicii şi cunoscuţii d-tale şi apoi să pleci la Valenciennes. La revedere, scumpul meu coleg, ascultă sfatul amical ce-ţi dau şi arată-te de data aceasta, omul inteligent, care era cunoscut astfel de toată lumea. Mai tîrziu, dragă amice, îmi vei mulțumi de scurta convorbire pe care am avut-o. George se retrase, el înțelese. Adînc Întristat, dar decis a nu se revolta, el se întoarce la Marsilia. Sosit în cabinetul seu, aprodul îi predă o scrisoare, care, îndată ce-i văzu scrisoarea, îl făcu să tresară: el recunoscuse scrisoare părintelui seu. George rupse plicul cu o vădită emoţie, scoase uşor şi incetinel scrisoarea, neîndrăznind să o cetească. O lume de gîndiri pătrunseră în sufletul seu; trecutul, cu farmecul seu, prezentul cu regretele sale, şi mai ales cu durerea sa, viitorul cu nesiguranţa şi cu neliniştea sa, toate aceste se loveau de spiritul seu confus. Ochii nenorocitului căzură pe primele rînduri ale acestei scrisori, pe care nu îndrăsnea să o cetească. El se decise în fine şi ceti: „Fiul meu“ Actele unui tată nu sunt justiţiabile decît de conştiinţa sa. N’am avut nici o dată în vedere decît interesul d-tale şi pănă la moartea mea voi proceda astfel. (Va urma), aplică pecetia şi ştampila de zi a poştei şi numai astfel dobîndeşte valoarea liberătoare şi prin urmare nu poate fi expus să fie sustras de cei cari îl ridică din cutie. Ajuns la destinaţie mandatul cartă poştală se va plăti la domiciliu pentru a face cît mai comodă posibilă transmiterea paralelor prin acest mod. Destinatarul desprinde partea care cuprinde corespondenţa, iar restul cu iscălitura de primire îl păstrează funcţionarul plătitor, spre a-l înapoia poştei ca constatare a efectuării platei. Peste valoarea intrisecă a mandatului, poşta nu va percepe decît 10 bani taxă de transmitere şi plată la domiciliu, precum şi 5 bani pentru cartonul şi timbrul poştei ca la cărţile poştale interne obicinuite. Aceste taxe sunt represintate prin timbrul incrustat de 15 bani pe mandat şi se plătesc odată cu cumpărarea mandatului. MUNCA SILNICA Nimic nou sub soare ? Este ceva nou ele tot! o genială combinaţie politică a lui Sever de la Liberalul. înainte de a arăta în ce constă această combinaţie, este nevoie să înregistrăm această declaraţie a lui Sever : „în judecata noastră obiectivă şi imparţială (adică obiectiv şi parţial ar merge oare?) a faptelor .. Judecând clar şi obiectiv şi imparţial, Sever conchide, că o împăcare între elementul Cantacuzinist şi Carpist se impune, că această împăcare ar trebui să fie precedată, negreşit, de o prealabilă retragere a guvernului, după care „s’ar mai putea, întru cît va reuşi la o reconciliare. Să presupunem că faptele se vor petrece după receta ce s o prescrie Sever. Ca să împace lucrurile şi să se înpace cu carpiştii, guvernul s’a retras, pe urmă s’a împăcat „întru cite va“. Atunci? Trebue să se întoarcă la putere. Intre retragere şi împăcare, cine va guverna ? Căci dacă afirmă, că judecă obiectiv şi imparţial, aceasta înseamnă, că el nu cere retragerea guvernului, în folosul liberalilor, ci predică pacea în partidul conservator, care, o dată restabilită, conservatorii ar putea guverna în linişte. Dacă, însă, a scris într’un fel şi a gândit în altul, apoi vai de capul ei obiectivitate precum şi imparţialitate. Una cam pornografică, tot din Liberalul. „In consecinţă, carpiştii văzând că au catare, încep să se umfle î n pene şi în felul femeiei îmbătrânite dar cu inima veşnic tînără, cochetează primind pe rând vizita celor doi curtezani“. Iată o babă cu catare şi cu inimă tânără! Să primească 2 vizite pe rînd. Ruşine vouă, tinerelor! -----”o-=*=«aBB«as»=*=»4r=—-—— Din Rusia Ministru de Finanţe al Rusiei arată că în luna lui August curent s’au vândut în Rusia europeană și aziatică 8,994,214 vedre rachiu de 40 grade, cu 667,275 vedre mai mult de cât în August anul trecut. De la 1 Ianuarie până la 1 Septembrie 1906, s’au vândut 53,213,700 vedre de rachiu, cu 7,099,143 de vedre în plus ca în perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceste cifre arată că ruşii dezmint renumele lor de alcoolişti ! In Septembrie curent au fost prădate de huligani 112 magazii de rachiu şi 3 depozite. 6 strângători de bani a monopolului au fost pradaţi. Afară de aceasta au fost 7 încercări de pradare fără răuşită, 1 depozit şi 4 strângători de bani. Pagubele statului din prădăciunile din luna Septembrie ajung la 82.582 ruble şi 4 copeici. De la 13—20 Noembrie au fost condamnaţi la moarte de consiliile de război şi 48 de oameni. La diverse pedepse grele 435. Numărul prădăciunilor în acest interval de timp au fost de 100 ; s-au pradat aproape o sută de mii ruble, oameni ucişi au fost 33, răniţi 15. Lefile ce primesc câţiva din administratorii pe timp de pace sunt fabuloase. Aşa guvernatorul Vârşovei primeşte 53,790 ruble pe an ; guvernatorul Vîlnei 24,000; acel al Stepei 24,695 ; al Turchestanului 29,542; al Iicuţcului 26,000; prefectul Petersburgului 13,500; ajutorul lui 6,500; directorul cancelariei 4,000; polimaiştrii câte 4,500; maiorul de pompieri 5000; guvernatorul militar al fortăreţei Cronatadt 14,650, etc. In starea de războiu aceste lefi se măresc ! Premiul Nobel — Respunsul lui Roosevelt — Premiul păcei a fost acordat, anul acesta, presidentului Statelor-Unite. Faptul, că stăruinţele lui Roosevelt în încheierea păcei între Rusia şi Japonia, au fost încoronate de succes, a determinat comitetul pentru distribuirea premiului Nobel, de a acorda presidentului Statelor Unite, această mare distincţiune. Anul trecut marele premiu al păcei fusese acordat lui Cremer, parlamentar englez, unul din cei mai de seamă propagatori ai ideei păcei. Acceptînd premiul, Roosevelt a declarat, că-l va întrebuinţa pentru înfiinţarea, în Washington, a unui comitet permanent industrial al păcei. In telegrama ce-a adresat comitetului, presidential spune : „sînt adînc mişcat de onoarea ce mi s-a făcut, acordîndu-mi-se marele premiu.Nu-şi putea preţui nici un dar mai mult decît pe acesta. Doresc să ştiu a pro- nunţa, în mod destul de puternic, adînca mea recunoştinţă. Vă mulţumesc în numele meu şi în numele Statelor-Unite. Căci ceea ce-am făcut, am putut face numai ca represintant al naţiunei americane, al cărei president sunt. După o matură chibzuinţă, ajunsei la convingerea, că mijlocul cel mai bun şi cel mai eficace pentru întrebuinţarea premiului, ar fi înfiinţarea, în Washington, a unui comitet industrial al păcei. Voi căuta să stabilesc relaţiuni mai bune între compatrioţii mei, cari au legături cu industria, fie că sunt capitalişti, fie ca uvrieri. Acesta a fost şi idealul lui Nobel, căci în lumea modernă, e tot atît de important de-a propaga pacea între industriaşi, ca şi între naţiuni“. Litere-Ştiinţe-Arte Cu privire la alegerea Baronului Edmond Rotschild ca membru la «Academie des beaux arts» din Paris cetim în ziare că lupta... electorală a fost destul de mare. S-a votat de 8 ori şi la toate tururile Edmond Rotschild a întrunit majoritatea faţă de ceilalţi candidaţi numeroşi. In fine Baronul reuşi cu 27 voturi lăsând în urmă, între alţii şi pe Monnet-Sully, decanul comediei Franceze care, a avut numai 12 voturi. De notat că şi Baronul Alphonse Rotschild, mort nu de mult, aparţinuse Academiei, socotit fiind ca unul din cei mai cunoscători în ale artelor.* Doctorul francez Jeanvois a comunicat Academiei do iinţi in Paris o lucrare asupra„crimelor oculare consecutive observă ei că . ■ ■:■> . Autorul a avut prilejul să culeagă, la clinica doctorului Ciezowski, observaţiunile clinice a Zice, coruri de alteraţiuni visuale consecutive acţiunei directe a razelor solare la nişte persoane cari au observat eclipsa de la 30 August 1905. Reese din aceasta că este indispensabil să luăm precauţiuni mari pentru a examina eclipsele de soare, dacă voim să evităm accidentele cari de veacuri, parese, medicii şi astronomii le-au semnalat în vremea lor.* Ziarul „Figaro“ anunţă că d-na Iulis Brun, soţia cunoscutului ziarist din capitală, a expus spre vânzare în sala de depeşi a acestui ziar un mare număr de fotografii cu autografe ale Carmen Sylvei, începând cu o sută lei fotografia. Vânzarea se va face în folosul „Vetrei Luminoase“. * Fernand Brunetiere, directorul marei „Revue des Deux mondes“ a murit zilele aceste, după cum se știe din ziare. Interesant de relevat este că apărătorul cel mai intelectual al bisericei catolice moare în ajunul zilei de 11 Decembriei, data aplicării riguroase a legei separaţiei bisericei de Stat. Ar mai fi de amintit poate că moare totodată în ajunul votului Senatului pentru transportarea rămăşiţilor lui Zola la Panteon, fapt care i-ar fi cauzat mult sânge rău. * — In Franţa zice „La Revue“ există mai multe grupuri literare. Aşa bunăoară sunt «molieriştii», «balzacienii» «hugofilii» şi «lamartiniştii». De curând s’a format şi grupul adoratorilor poetului Musset. Fiecare grup îşi celebrează poetul în fiecare an. * încă un mort care—alături de Brunetiere pomenit mai sus —a fost în ultimul timp partizanul doctrinei despre „Falimentul ştiinţei“. D-rul Lapponi, medicul Papei a murit de un cancer al ficatului. A publicat mai anii trecuţi o carte de spiritism care făcu mare senzaţie, dată fiind celebritatea autorului. Şi poate, tocmai pentru că e vorba de un spiritist, e interesant de înregistrat anecdota, că un pacient i-ar fi prezis d-rului Lapponi cu preciziune matematică data morţii şi în acelaşi timp data propriei sale morţi—a bolnavului şi a infirmierului de care se servea. Toate datele au coincidat exact, italienii ar putea adăogi dictonul. Se non é vera, e bene trovata... * STRUNA ZILEI PALATULUI ADMINISTRATIV In reparaţie Privindu-ţi templul de aproape : Ruină strîmbă şi umilă Şi cu păreţii dărimaţi, Gîndesc la toţi cîţi ruinat-ai Cu judecăţi iară de milă, Justiţie cu ochi legaţi ! Informaţii Avocaţii din Iaşi sunt foarte uimiţi şi iritaţi de faptul că proectul d-lui Antonescu a fost pus în discuţia avocaţilor din Capitală, fără ca ceilalţi avocaţi din ţară să fie întrebaţi asupra reformei propuse, sau să fi fost chemaţi a lua parte la discuţia ce urmează. Legea care se propune, cuprinde lucruri nouă, şi multe dispoziţii sunt de o importanţă şi de o gravitate care nu scapă nimănui. E nedrept dlar ca această chestie care interesează tot ordinul avocaţilor din ţara întreagă, să fie dezbătută numai de o parte a celor interesaţi. Din partea noastră cunoaştem temeinicia pretenţiei avocaţilor din Iaşi, şi cerem ca discuţia proectului d-lui Antonescu să fie adus în discuţie generală, convocîndu-se delegaţi ai tuturor barourilor din ţară. Din Sevastopol se telegrafiază că 15 mateloţi de pe vasul „ Potemkin“ ce s-au întors din Hmnînia, au fost daţi în judecata consiliului de răsboiu pe baza art. 51 şi 100 râre pedepsesc cu moartea fapta răsurălii. I. D. A. A. Bădărău, care a sosit azi venind de la Galaţi, va pleca seara la Bucureşti. A treia agapă parlamentară are loc mîine. Vineri, la otelul Bulevard. „Reamintim cetitorilor noştri că în seara de 5 Decembrie are loc la societatea de Gimnastică şi Sport, splendida serată dansantă, despre care am vorbit la timp, cu un program extraordinar de bogat. Consiliul de Higienă al oraşului Iaşi este convocat în şedinţă pe mîine seară Vineri, 1 Decembrie. La ordinea zilei nu sunt decît câteva chestiuni referitoare la serviciul obicinuit. Următorii deputaţi au ieşit la sorţi spre a prezinta Regelui adresa de răspuns la Mesaj : dr. E. Juvara, G. Petrovici, T. Crivăţ, G. Cosma, G. Robescu, S. Gheorghiu, "N. Cincu, N. Guran, G. Istrati, A. Boţea, J. Brâtescu, C. Popovici, Al. Rosseti, C. Isăcescu, Gr. Constantinascu, E. Paximade, Gr. Stoenescu, P .Voiculescu, N. Gheţu şi N. Gherghel. Ministrul finanţelor a hotărit ca profitul ce a rezultat din baterea nouilor monezi, să fi trecută la excedentul de anul trecut. Această nouă sumă anexată, totalul excedentului se urcă la 49.500.000 lei. Marea nenorocire din Tecuci — 8 morţi, mulţi rîniţi — d In comuna Giurginomo, din jud. Tecuciu, a exploadat, după cum ni se telefonează de acolo, un cazan mare de la moara de aburi al d-lui Goldstein. Explozia s-a produs din cauza neglijenţei mecanicului. 8 oameni au fost ucişi şi numărul rîniţilor este foarte mare. Până acum, dintre lucrătorii morţi identitatea următorilor a putut fi stabilite: I. Morariu, Sp. Vlad, C. Coman, Gh. Cojocariu, M. Rotariu şi P. Rotariu. Rîniţi grav sunt 10. Autorităţile au plecat la faţa locului. In comuna, unde nenorocirea a avut loc, jalea ie mare. Un proces interesant . Un proces interesant, a cărui obîrşie conzistă într’o vînzare efectuată, acum 50 de ani, a venit, alaltăieri, în cercetarea Curţei de Apel de Galaţi. Iată amănuntele: Procesul pendinte conzistă în revendicarea moşiei Brăieşti, din jud. Iaşi, intentat de către moştenitorii Harblary, între care şi d-na Darclée, în numele fiiului său minor, în contra moştenitorilor principesei Smaranda Moruzzi. Reclamaţia se bazează pe faptul că vânzarea s’a făcut în timpul mainorităţei fara a se îndeplini formele legale. Cercetarea acestui proces a început înaintea tribunalului de Iaşi sec. I-a în anul 1874, reclamanţii fiind asistaţi de d. avocat M. Sipsomo iar pîrîţii de d. Gr. Buicliu, actualminte consilier la înalta Curte de Casaţie. Tribunalul de Iaşi secţia l-a respinsese reclamaţiunea şi Curtea de Apel respinsese apelul din cauza neprezintărei reclamaţilor. înalta Curte de Casaţie a casat însă hotărîrea Curţei de laşi pe motiv că citaţianele pentru apelul la termenul cînd s’a dat decizia era nulă şi a trimis afacerea în cercetarea Curţei de Galaţi. Procesul s’a pledat timp de două zile, înaintea secţiei a II-a a acelei curţi, care a fost compusă din d-nii Tanoviceanu, preşedinte, Beşteleiu, Popp, Alexiu și Istrati membri.