Opinia, iulie 1907 (Anul 4, nr. 183-207)

1907-07-01 / nr. 183

2 Dacă dorea sincer economii și nu era orbit de patima de a lovi în adversari, care se purtase așa de delicat cu d-sa, ar fi putut, să se gîndească la întocmirea unui regulament de Stat, privitor la re­dactarea revistei, în care să prevadă con­cursul pentru redactori. Se mai putea gândi la instituirea unei comisii de cer­cetare a manuscriptelor, cum şi la plă­­tirea cu coala a lucrărilor mai bune. Din comisiunea de cercetare a manuscriptelor putea face parte un membru al Sf. Sinod fost profesor, şi doi profesori ai Facul­­tăţii de Teologie. Se putea plăti fiecare membru cu 20 Iei şedinţa, fixându-se ma­ximul de şedinţe peste care să nu se poată trece în cursul unei luni. S’ar fi putut stabili prin regulament 60—100 lei plata coalei de tipar, din manuscriptele găsite mai bune de comisiune. Cu chipul acesta s’ar fi desfiinţat toate posturile de redactori, sau s’ar fi dat celor mai me­ritaşi şi s’ar fi evitat lovirea oamenilor de valoare. Măsura aceasta ar fi contri­buit la realizarea unor economii mai în­semnate şi ar fi servit ca o încurajare pentru scriitorii cei mai buni. Aşa ar fi făcut un om condus numai de ideia de a îndruma revista spre mai bine, fără a fi orbit de politica meschină şi fără a simţi o plăcere din lovirea adversarilor mai harnici. Colectiviştii însă fug de probele de ca­pacitate. Cei mai mulţi sunt partizani ai înbo­­găţirei fără a munci din greu. Auzi, să scrie un articol de o coală, ba să fie în­că şi original, să-l supue la apreciarea unei comisii şi abea atunci să aibă drept la 100 lei. Asta nu se poate pricepe de colectivişti. E mai uşor, să întocmeşti o predică şi să faci pangllicul hărniciei şoarecilor, sau să rezumezi câte­va foi dintr’o carte, sau chiar să nu scrii nimic şi tot să tai 360 lei. Şi la aceasta au dreptul numai colectiviştii, căci nu în zadar s’a născut din capul lui Jupiter. Concursul, fie la numirea în postul de redactori, fie la cercetarea manuscripte­lor nu place administratorului şi nici nu-i convine, fiindcă nu favorizează încasarea paralelor de către mediocrităţile şi sub­­mediocrităţile colectiviste. Şi dacă noii redactori au avut mai multă tragere de inimă de­cît cei vechi şi au muncit mai cu folos, negreşit că suprimarea e cea mai meritată răsplată. Nici un om se­rios nu poate aproba politica meschină inaugurată la revista „Biserica Ortodoxă“ de către Administratul Casei Bisericei. Protestăm cu toată energia contra vio­­lărei legei Casei Bisericei şi contra săl­­bătăciei d-lui Administrator, deşi ştim că sunt oameni cari ochi au şi nu văd, u­­rechi şi nu aud. Administratorul Casei Bisericei, ameţit de puterea dobîndită, a tras sabia şi a lovit tocmai pe oamenii, cari s’au purtat mai delicat cu el şi cu toţi colectiviştii. Ii trimitem o sabie de dezonoare şi îi amintim vorbele Scriptu­­rei: „ Cel ce scoate sabia, de sabie va pitri“. Buanarges elibera o autorizare scrisă cu care putea să intre în ţară. Graţie aces­tor precauţiuni nu s’a ivit în Japo­nia nici una din frigurile şi bolile care bîntuiau în timpul resboiului întreaga Manciurie, decimînd mai cu seamă trupele ruseşti, cu cea mai mare vehemenţă. lată o lecţie—scrie revista engleză, care relatează ace­stea—care ar trebui să fie pusă în practică de Europeni, cu toată mîn­­dria vechilor lor popoare. * Expediţie.—Am mai vorbit în ziarul nostru despre o nouă expediţie la Polul Nordic. Ea va fi întreprinsă de îndrăzneţul explorator Wellman într’un balon dirigiabil. . După experienţele făcute deja cu dirigiabilul „America“ şi care con­tinuă încă, se pare că expediţia are toate şansele de reuşită. La începu­tul lui August, Wellman va începe călătoria, pentru că acest timp e cea mai bună epocă pentru a încerca o exploraţie atît de periculoasă. Cu toate acestea, tot pe la această epocă—11 iulie 1897 — nenorocitul Andrée cu tovarăşii săi au plecat cu baronul Or­en, pentru a -şi găsi moartea în gheţurile veşnice. Wellman va pleca din insula Vir­gina, ca şi Andree. Trebue însă re­cunoscut că şansele lui Wellman sunt mai mari. „America“ este un di­rigiabil excelent, construit în Franţa de cei mai buni mecaniciani. Explo­ratorul va lua cu dînsul echipe bu­ne de cîni şi sănii de ajutor. Cele două fiice ale lui Welman vor asista la plecarea tatălui lor. * * * NOUTĂŢILE ZILEI Higienă — Guvernul japonez a pur­tat atîta interes pentru higienă că din cei 800.000 soldaţi care au ser­vit­­în Manciuria nici unul singur n’a avut permisiunea să se întoarcă în patrie fără de o minuţioasă de­zinfectare. După ce fiecare soldat a fost com­plect dezbrăcat, uniforma şi toată îmbrăcămintea au fost puse într’o ladă specială construită în acest scop şi apoi soldatul a făcut o bac a că­rei temperatură trebuia să nimicească toţi paraziţii aderenţi epidemiei. Hai­nele au fost dezinfectate prin vapori şi armele cu formol. Pînă şi hîrtia­­monedă întrebuinţată în timpul res­­boiului n’a putut să mai intre în Japonia. Aceste bilete au fost dis­truse şi înlocuite prin bilete noue, care bine­înţeles nu erau în curs în Manciuria. Aceste operaţiuni fură urmărite ziua şi noaptea mai multe săptă­­mîni şi pentru fie­care soldat era nevoe de o oră şi un sfert pentru această dezinfectare, după care îi se ! FOIŢA ZIARULUI „OPINIA“ 11 Sâ-l urmăm!.... Piesă într’un act de Vladimir Seleski Traducere literară de Octav Minar ANTEEA Crezi ? CAIUS Aşa-i. Pe cînd eu priveam pe toţi cu dispreţul omului care ţine de naţiunea stăpînitoare, tu te uitai la ei cu mirare şi cu frică. Şi în Ale­xandria trăesc mulţi Evrei, dar a­­colo păreau a fi jumătate Greci, pe cînd aci îi vedeai pentru întâia oară, aşa cum îi zugrăvise procuratorul. Anunţ curios.—Mai multe ziare mari germane publică de cîte­va zile un curios anunţ de căsătorie, în urmă­torul cuprins: „Un jurisconsult în vrrstă de 35 ani, protestant, celibatar, autor reputat, poet şi compozitor, baron şi în posibilitate a revendica la ori­ce moment coroana princiară, caută o soţie legitimă. Etatea, confesiunea şi naţionalita­tea nu joacă nici un rol. Condiţii absolute. Educaţie, sentimente bune precum şi o avere de cel puţin un milion de mărci“. Un om cu atîtea calităţi care poa­te deveni prinţ, numai să vree, şi nu cere de­cît un singur milion... E prea puţin! Ce e un milion pentru un aron.... Vax. Litere-Şfinte-Arte „Fenomenele spiritismului“, editate în biblioteca pentru toţi a d-lui Alcalay va produce un curios fenomen.... ştiinţific. Graţie acelui stil fermecător şi convingător care aparţine maestrului Camille Flamma­­rion—autorul cărţii—veţi vedea în scurtă vreme împrăştiindu-se şi popularizîndu-se acele captivante exemple şi experienţe şi al­­cătuindu-se o nouă legiune de credincioşi, adepţi fervenţi ai spiritismului. In Germania apariţia cărţii d-rului De­­press în editura bibliotecei „Reclam“ n’a contribuit oare la întărirea credinţei în for­ţele naturale necunoscute. La noi curentul nu lipseşte şi din timp în timp reapare moda, ori sportul experienţelor spiritiste. Iar publicarea lucrării celebrului astronom e tocmai menită pentru provocarea unui a­­tare curent. Cartea e suggestivă, clară, bo­gată în citaţii de fapte şi nume, iar Flam­­marion e aproape popular în ţeară la noi. Nu va trece mult şi, prin puterea încre­­derei şi a suggestiei, multora din cetitorii operei li se va părea că retrăesc aere în­cercările savantului în tovărăşia faimoasei Eusapia Paladino; li se va pămări că „me­diul11 le smulge vr’un obiect din mîini, că umflă perdeaua, că rîdică masa, că-şi plimbă degetele prin păr sau prin barbă— dacă cetitorul e cu barbă,—că trage scau­nul, în sfîrşit toată gama ciudatelor întîm­­plîri de care ne vorbeşte Flammarion. Bibliotecile populare au şi de neajun­surile lor... ştiinţifice. * La Berlin se va putea vedea curând case avînd cîte un.... teatru în etajul su­perior, așa cum sunt grădinile deasupra multor case americane: „teatre nn plin aer“. Piesele neizbutite vor avea astfel cn căderi.... mai de sus. * Siegfried Wagner a primit din partea d-nei Cosima Wagner direcţia exclusivă a faimoaselor „Festspiele“ pe anul viitor Programul pe 1908 cuprinde Lohengrin, Tristan şi Iseulde, Parsifal. * Un scriitor francez susţine că Salomea de Richard Strauss nu e nici morală nici imorală. Această operă nu e legată de nici o morală şi nici de vre-o doctrină a artei. Astă­zi în plina maturitate a vrâs­­tei sale Strauss combină cu o neîntrecută măestrie elementele diverse cari o compun. * Bibliografia internaţională vede în fie­care zi crescîndu-i mai mult câmpul de activitate. Numărul imprimatelor literatu­­rei universale se preţueşte la 50 mili­oane. Pănă acum numai marele biblio­teci au avut cataloage tipărite. Ceea ce interesează pe lucrătorii intelectuali şi pe librari sunt bibliografiile de informaţiuni periodice care să-i ţie în curent de tot ce apare. Ceea ce trebue urmărit sunt or­ganizaţiile internaţionale, cum e biroul de Ştiinţe naturale care este la Londra şi acela al ştiinţelor sociale la Berlin. Fie­care ţară trimite bibliografia anului în aceste domenii celor două capitale. Ultima redactare se efectuează la biuroul central. Cât despre ideia unui catalog in­ternaţional, universal, se pare că trebue să se renunţe la el. Dar un proect prac­ticabil ar fi acela preconizat de doctorul Hermann Beck directorul Institutului uni­versal de bibliografie socială. El consistă în a lua ca bază pe cel mai mare cata­log imprimat, adică pe acel al lui British Museum. Catalogul acesta se complec­­tează cu acela al Naţionalei din Paris, a doua mare bibliotecă din lume. Cea ce lipseşte zisului catalog, i se poate adăuga Şi după ce se va fi complectat, compa­­rîndu-i cu cataloagele a încă o duzină de biblioteci se va avea într’adevăr un ca­talog mondial aproape complect. * Erudiţiunea germană nu-şi perde nici­odată drepturile. Biograful cel mai minuţios, cel mai bine informat, cel mai complect al revo­luţionarei franceze Louise Michel, este un critic german, Karl de Levetzow. Şi, lu­cru curios, el este in acelaşi timp un ad­mirator fanatic al devotamentului cătră mizeri, pe care „buna Luiza“ l’ar fi dat la lumină. * Mulţimea nu m’a tulburat cîtuşi de puţin. O cunoşteam din Alexandria, şi ştiam de ce e capabilă mai ales prin aceste ţinuturi unde spiritul le-­­ gei este tot aşa de înrădăcinat. Tot ce m-a mişcat a fost figura Dumnezeească a Nazarinea­­nului. Mantia de purpură aruncată, capul încins cu o cunună de spini de pe acrrul frunte se prelingea pe faţa galbănă picături roşii de sînge, în fine atitudinea sa măreaţă în mijlo­cul acelor bestii care urlau ca fia­rele sălbatice, m-a făcut ca într-un acces de milă şi de compătimire se strig: „Tu eşti Adevărul!“ Şi să smulg toate zambilele şi florile de Mai ce împodobeau lectica mea, a­­runcîndu-le la picioarele sermanului nevinovat. CAI­US Toată mulţimea a rămas înmărmu­rită, cînd a văzut că o nobilă ro­mană, cinsteşte aşa de mult pe un osîndit la moarte. ANTEEA* OPINIA STRUNA ZILEI ...„CĂCI MULT A IUBIT“... Ziarele conservatoare ar vrea să iertăm şi pe acel revi­zor şcolar in dosarul căruia s’au găsit nu mai puţin decît 52 scrisori de dragoste cu institutoare... Voinţa Naţională Revizorului.... Cutare Eu, cred îi pledez iertare, Evanghelia ascult: Multe a iubit şi are Drept să îi se ierte mult. Informaţii Pe timpul verei administraţia „O­­piniei“ face abonamente lunare: In ţară, o lună lei 150 In străinătate o lună „ 2­50 D. A. C. Cuza va combate, într’o broşură ce va apare curînd, ideea creărei doctoratului în drept la Universităţile noastre. D. Cuza va combate proiectul din punct de vedere al economiilor budgetare. S’a vorbit mult în ziare despre moşia „Moara Grecilor“, din judeţul Vaslui , proprietatea Academiei române.­ ­ ______­­ Moşia acesta a fost arendată cu 20.000 lei şi la o nouă licitaţie s-a oferit 68.000 arendă anuală. Academia, în vederea colosalei urcări, a refuzat să aprobe licitaţia, a făcut un regulament de exploatare special şi a scos moşia din nou, in licitaţie. Arenda a fost aprobată acum, pe timp de 7 ani, cu 40.000 lei anual, asupra d-lui V. Moţoi. D.­A. A. Bădăreu a fost ieri în Iaşi şi seara s-a înapoiat în Bucureşti. Fruntaşul nostru nu va mai veni în Iaşi pînă în Septembrie. D. L. Antoniu, directorul nostru, pleacă astăzi la Mehadia. Următorii elevi au absolvit, cu diplo­mă, cursurile gimnaziului „Ștefan cel Mare“ : Carp. Gh., Constantinescu P., Corpaci V., Haifler M., Locher I., Magder B., Perlcz H., Regenstraich M., Siriteanu I., Vainstain Chiva, Vicol I., Blum M., Con­stantinescu Aurelia, Goldenberg Adela. Ni se comunică din Focşani: D. Gogu Constantinescu va petrece vacanţa la Buşteni şi Braşov. Comitetul clubului conservator de aci a hotărît să nu lupte în alegerile comu­nale. Ziarul Ecoul Putnei va reapare în Sep­­tembre. Astă­zi se va da la Universitate resul­­tatul examenului de echivalente a diplo­mei de doctor în drept a d-lui C. C. Stravolga. Miine seara, 1 iulie, va pleca la sana­toriul din Predeal, spre a sta acolo timp de 1 lună, prima echipă a elevilor şcoalei normale „Vasile Lupu“ din Iaşi. Din această echipă fac parte următorii elevi: I. Tăcu, M. Simionescu, V. Mitru, V. Penişoară, M. Marta, Gh. Curcă, Gh. Dăscălescu şi Gh. Carp. A doua echipă va pleca la 1 August. Poliţia nu mai are astâmpăr. De dimineaţă pănă seara, câte un sub­comisar şi un epistat de la fie­care circumscripţie colindă mahalalele şi îndeamnă pe alegători să se prezinte negreşit la alegerile comunale spre a da votul­­lor viitorilor consilieri li­­t­­erali. Liberalii, de­şi se prezintă singuri în alegeri, totuşi se tem că alegăto­rii nu se vor osteni pînă la localul de vot spre a vota nişte necunoscuţi de pe listă, cari n’au alt merit de­cît acela poate de a se întitula membri ai clubului prezidat de d. Poni. Dar temerea lor mai rezultă şi din faptul că mulţi clubişti,­care de­si­gur se vor prezenta la vot,­­ vor căuta cu această ocazie să-şi arate nemulţumirea lor contra corifeilor liberali, votînd nul lista candidaţilor propuşi. Sunt prea mari antipatiile şi prea multe poftele nesatisfăcute. Iată o alegere cînd liberalii, de­şi n’au adversari, se tem pînă şi de umbra lor? Ecouri clericale. — Dri sărbătoarea Sf-ţilor Petru şi Pavel, biserica Bărboiu şi-a serbătorit hramul. S’a oficiat un serviciu Divin de cătră Sft. Sa Economul C. Stiubeiu, asistat de cîţi­va preoţi. Tot eri s’a oficiat cu o deosebită so­lemnitate hramul bisericei Moara de Vînt unde a fost odinioară cimitirul cassei sf­ lui Spiridon.* La biserica Sf. Spiridon s’a oficiat ori un parastas pentru defuncţii donatori ai cassei Dimitrie şi Ecaterina Suceveanu. Serviciul divin a fost oficiat de către P. S. S. Archiereul Ghenadie Georgescu, asistat de clerul bisericei. • Corul Mitropolitan va lua vacanţie cu începere de mâine şi până la 15 August. Tot de mâine ia vacanţie şi corul lor- ANTEEA O merita Caius. Un suflet ca a lui n-ar să mai aibă pămîntul. Un om minunat, un profet, un filozof care propovăduia semenilor să­ i dragos­tea, ca cea mai înaltă virtute, care-i bine-cuvînta în chiar momentul cînd îl băteau cu vergi și cînd voiau să-l răstignească. Tu n’ai văzut că atunci cînd po­porul îl batjocoreau, îl scuipau şi-l ameninţau cu pumnii, el aruncă o privire blîndă de jur înprejur, ca şi cînd ar fi voit să­­ întrebe: Dar ce rău v’am făcut ?“ Vai, unii râvnesc la putere, el n’o dorea de loc şi a rămas umilit. Alţii doresc palate, bo­găţii, mese mari, vestminte de pur­pură, echipagii înpodobite cu fildeş şi cu mărgăritar ; el nu putea fi deci rău şi nu urmărea scopul de a în­şela pe semenii săi. Dacă deci el spune adevărul, moartea fie bine­cuvîntată: moartea, sfîrşitul suferin­­ţilor pămînteşti, schimbul unei feri­ciri mai mici cu alta mai mare, lu­mină pentru ochii stinşi, aripi care duc către locuinţa fericirii veşnice!.. CAIUS Linişteşte-te, eşti obosită. ANTEEA Mi-aduc aminte de vorbele tatei care adesea ori spunea, că singurul adevăr poate să scoată din întune­ric sufletul omenesc obosit şi să-l scape de legăturile care-l înlănţueşte. Iată ce cuprinde noul adevăr: biru­ind moartea, găseşti scăparea. Dar pentru asta îţi trebuie curaj, resemnaţiune filozofică în faţa tre­buinţei de a trece de la lumină la întunecimi, de la viaţa reală la o la o viaţa umbroasă, nehotărîtă, ne­desluşită. Pînă la dînsul nimeni n-a bine­cuvîntat moartea, nimeni n-a murit cu credinţa nestrămutată, că numai dincolo de rug sau de mor­­mînt, se începe adevărata fericire, a­­tît de mare şi ne­sfîrşită, cum o fiinţă a­tot­puternică şi ne­mărginită poate s’o dea. Ştiu că voiu muri, căci o­sericei Sf. Spiridon.* I. P. S. S. Mitropolitul Partenie Clin­­ceni al Moldovei şi Sucevei a pus în ve­dere superiorilor Mănăstirilor din Epar­hia Sa, ca să se conformeze noului re­gulament întocmit de Sf. Sinod, în ceia ce privește stabilirea persoanelor la Mă­năstiri pe timpul verei. Examenul elevilor în farmacie.—O co­misiune compusă din domnii doctor Bu­­icliu, medic şef al oraşului, ca preşedinte, şi farmaciştii Ed. Fabini şi D. Herzen­berg, a fost instituită spre a examina pe elevii farmacişti din Iaşi. Au reuşit, din anul I. N. L. Cerkez, Charlotte Weissmann, A. Kandel, FI. Ros­ier şi Safta Ionescu. Din anul II : P. Pavlof, S. Handmann, Eugenia Statachiu, Zenobia Scribau (mag­na cum laude) Aron Sapira, Amelia Ve­­reanu, Maria Ştefănescu şi M. Georgeanu. Primele serate cinematografice din gră­dina Cuza-Vodă ale d-lui Bottez au ob­ţinut acelaşi succes imens ca şi în­tot­deauna, succes bine-meritat de simpati­cul nostru electrician. Sunt absolut nou­tăţi, scenele şi vederile cinematografice ce rulau pe pânză atât de fidel după natură, atât de exact redate. Putem spu­ne cu drept cuvânt că Cinematograful d-lui Bottez a ajuns apogeul, de­oare­ce când se desfăşoară scena, uiţi cu desăvîr­­şire că ea e executată de vre-un aparat. „Câini în ajutorul poliţiei“ o creaţiune pariziană şi care serviciu funcţionează de vre-o câte­va săptămâni în capitala Fran­ţei, sunt scene atît de interesante, şi a­­tât de mişcătoare că ochiul spectatorului urmăreşte cu cel mai mare nesaţiu cea mai mică mişcare, cel mai mic deta­liu chiar. Explozia din portul Toulon a cuirasa­­tului francez „Jena“, catastrofă ne mai­pomenită în analele marinei, care a um­plut de durere întreaga Franţă şi în­treaga lume se desfăşoară înaintea noas­tră în toate amănunţimele ei. Balaurul de oţel sdrobit de infima dinamită, vic­timele, înmormîntarea, cortegiul, supra­vieţuitorii, sutele de cununi trimise de Franţa întreagă, familiile victimelor, pre­şedintele republicei franceze în urma con­voiului funebru, sunt scene care ne mişcă pănă la lacrimi. D. Botez însă ştie să le combine des­tul de bine, că imediat ne transportă îna­intea unei scene comice, plină de haz şi ca prin farmec feţele spectatorilor s’au înveselit. Aşa e şi viaţa noastră şi ce e alta cinematograful de­cît viaţa noastră însăşi. PIVARgE Pacientul Neculai Popovici a eva­dat în noaptea de 23 Iunie din ospiciul de alienaţi de la Socola. S au luat măsuri pentru prinderea şi readucerea numitului la ospiciu. D­in şaptea de 26-27 Iunie, când o ploaie torenţială a căzut în multe co­muni din judeţul Iaşi, fiind însoţită de puternice manifestaţiuni electrice, trăsne­tul a căzut în comunele Rediu Mitropo­liei şi Popeşti asupra a 4 stâlpi de tele­fon, întrupînd astfel comunicaţia cu Iaşul. .. Soldatul Moise Dumitru din bata­lionul de vînători, care a încercat joi să se sinucidă, străpungându-se cu baioneta a fost internat în spitalul militar. ~trăiatul Grigore Axente în vrîstă de 10 ani, din mahalaua lăutarilor, fiind trămis de tatăl seu la cîmp, să păzească nişte vite, şi scăldîndu-se în Bahlui în dreptul podului de fer, s’s înecat, apa nind prea mare. — Birjarul cu un cal No. 8 pe cînd voia să traverseze linia tramvaiului la Hală venind din strada Cismăriei s’a ciocnit de tramvaiul No. 30. In trăsură se afla d­r. Popovici, artist cu soția s.*-~fi- Popovici s’a ales din acest ac­cident cu cîteva lesiuni la genunchi. — Indivizii Gh. Costică și Mandița But­naru au bătut crunt pe femeia Soltana Borbocaru din strada Trancu, spărgîndu-i capul.­­ Femeia a fost internată în spital. dată cu moartea lui s’a stins ori­ce lecuire pentru mine. Parcă și acuma aud glasul bătunului care la lecuit de lepră, a aceluia care ia dat ve­derea şi plînsul înfiorător al femei­lor care strigau că a înviat şi morţii! (va urma) Vaccinări şi revaccinări Dr. A. Steuerman Str. GOLIA No. 13 Consult. 8—10 a. m. 2—4 p. m. practică M. Con. Drăcşăneanu AVOCAT Strada sf. Sava No. 16 Consultaţiuni 8-10 dim. 5-8 seară

Next