Opinia, iulie 1907 (Anul 4, nr. 183-207)
1907-07-01 / nr. 183
2 Dacă dorea sincer economii și nu era orbit de patima de a lovi în adversari, care se purtase așa de delicat cu d-sa, ar fi putut, să se gîndească la întocmirea unui regulament de Stat, privitor la redactarea revistei, în care să prevadă concursul pentru redactori. Se mai putea gândi la instituirea unei comisii de cercetare a manuscriptelor, cum şi la plătirea cu coala a lucrărilor mai bune. Din comisiunea de cercetare a manuscriptelor putea face parte un membru al Sf. Sinod fost profesor, şi doi profesori ai Facultăţii de Teologie. Se putea plăti fiecare membru cu 20 Iei şedinţa, fixându-se maximul de şedinţe peste care să nu se poată trece în cursul unei luni. S’ar fi putut stabili prin regulament 60—100 lei plata coalei de tipar, din manuscriptele găsite mai bune de comisiune. Cu chipul acesta s’ar fi desfiinţat toate posturile de redactori, sau s’ar fi dat celor mai meritaşi şi s’ar fi evitat lovirea oamenilor de valoare. Măsura aceasta ar fi contribuit la realizarea unor economii mai însemnate şi ar fi servit ca o încurajare pentru scriitorii cei mai buni. Aşa ar fi făcut un om condus numai de ideia de a îndruma revista spre mai bine, fără a fi orbit de politica meschină şi fără a simţi o plăcere din lovirea adversarilor mai harnici. Colectiviştii însă fug de probele de capacitate. Cei mai mulţi sunt partizani ai înbogăţirei fără a munci din greu. Auzi, să scrie un articol de o coală, ba să fie încă şi original, să-l supue la apreciarea unei comisii şi abea atunci să aibă drept la 100 lei. Asta nu se poate pricepe de colectivişti. E mai uşor, să întocmeşti o predică şi să faci pangllicul hărniciei şoarecilor, sau să rezumezi câteva foi dintr’o carte, sau chiar să nu scrii nimic şi tot să tai 360 lei. Şi la aceasta au dreptul numai colectiviştii, căci nu în zadar s’a născut din capul lui Jupiter. Concursul, fie la numirea în postul de redactori, fie la cercetarea manuscriptelor nu place administratorului şi nici nu-i convine, fiindcă nu favorizează încasarea paralelor de către mediocrităţile şi submediocrităţile colectiviste. Şi dacă noii redactori au avut mai multă tragere de inimă decît cei vechi şi au muncit mai cu folos, negreşit că suprimarea e cea mai meritată răsplată. Nici un om serios nu poate aproba politica meschină inaugurată la revista „Biserica Ortodoxă“ de către Administratul Casei Bisericei. Protestăm cu toată energia contra violărei legei Casei Bisericei şi contra sălbătăciei d-lui Administrator, deşi ştim că sunt oameni cari ochi au şi nu văd, urechi şi nu aud. Administratorul Casei Bisericei, ameţit de puterea dobîndită, a tras sabia şi a lovit tocmai pe oamenii, cari s’au purtat mai delicat cu el şi cu toţi colectiviştii. Ii trimitem o sabie de dezonoare şi îi amintim vorbele Scripturei: „ Cel ce scoate sabia, de sabie va pitri“. Buanarges elibera o autorizare scrisă cu care putea să intre în ţară. Graţie acestor precauţiuni nu s’a ivit în Japonia nici una din frigurile şi bolile care bîntuiau în timpul resboiului întreaga Manciurie, decimînd mai cu seamă trupele ruseşti, cu cea mai mare vehemenţă. lată o lecţie—scrie revista engleză, care relatează acestea—care ar trebui să fie pusă în practică de Europeni, cu toată mîndria vechilor lor popoare. * Expediţie.—Am mai vorbit în ziarul nostru despre o nouă expediţie la Polul Nordic. Ea va fi întreprinsă de îndrăzneţul explorator Wellman într’un balon dirigiabil. . După experienţele făcute deja cu dirigiabilul „America“ şi care continuă încă, se pare că expediţia are toate şansele de reuşită. La începutul lui August, Wellman va începe călătoria, pentru că acest timp e cea mai bună epocă pentru a încerca o exploraţie atît de periculoasă. Cu toate acestea, tot pe la această epocă—11 iulie 1897 — nenorocitul Andrée cu tovarăşii săi au plecat cu baronul Oren, pentru a -şi găsi moartea în gheţurile veşnice. Wellman va pleca din insula Virgina, ca şi Andree. Trebue însă recunoscut că şansele lui Wellman sunt mai mari. „America“ este un dirigiabil excelent, construit în Franţa de cei mai buni mecaniciani. Exploratorul va lua cu dînsul echipe bune de cîni şi sănii de ajutor. Cele două fiice ale lui Welman vor asista la plecarea tatălui lor. * * * NOUTĂŢILE ZILEI Higienă — Guvernul japonez a purtat atîta interes pentru higienă că din cei 800.000 soldaţi care au servitîn Manciuria nici unul singur n’a avut permisiunea să se întoarcă în patrie fără de o minuţioasă dezinfectare. După ce fiecare soldat a fost complect dezbrăcat, uniforma şi toată îmbrăcămintea au fost puse într’o ladă specială construită în acest scop şi apoi soldatul a făcut o bac a cărei temperatură trebuia să nimicească toţi paraziţii aderenţi epidemiei. Hainele au fost dezinfectate prin vapori şi armele cu formol. Pînă şi hîrtiamonedă întrebuinţată în timpul resboiului n’a putut să mai intre în Japonia. Aceste bilete au fost distruse şi înlocuite prin bilete noue, care bineînţeles nu erau în curs în Manciuria. Aceste operaţiuni fură urmărite ziua şi noaptea mai multe săptămîni şi pentru fiecare soldat era nevoe de o oră şi un sfert pentru această dezinfectare, după care îi se ! FOIŢA ZIARULUI „OPINIA“ 11 Sâ-l urmăm!.... Piesă într’un act de Vladimir Seleski Traducere literară de Octav Minar ANTEEA Crezi ? CAIUS Aşa-i. Pe cînd eu priveam pe toţi cu dispreţul omului care ţine de naţiunea stăpînitoare, tu te uitai la ei cu mirare şi cu frică. Şi în Alexandria trăesc mulţi Evrei, dar acolo păreau a fi jumătate Greci, pe cînd aci îi vedeai pentru întâia oară, aşa cum îi zugrăvise procuratorul. Anunţ curios.—Mai multe ziare mari germane publică de cîteva zile un curios anunţ de căsătorie, în următorul cuprins: „Un jurisconsult în vrrstă de 35 ani, protestant, celibatar, autor reputat, poet şi compozitor, baron şi în posibilitate a revendica la orice moment coroana princiară, caută o soţie legitimă. Etatea, confesiunea şi naţionalitatea nu joacă nici un rol. Condiţii absolute. Educaţie, sentimente bune precum şi o avere de cel puţin un milion de mărci“. Un om cu atîtea calităţi care poate deveni prinţ, numai să vree, şi nu cere decît un singur milion... E prea puţin! Ce e un milion pentru un aron.... Vax. Litere-Şfinte-Arte „Fenomenele spiritismului“, editate în biblioteca pentru toţi a d-lui Alcalay va produce un curios fenomen.... ştiinţific. Graţie acelui stil fermecător şi convingător care aparţine maestrului Camille Flammarion—autorul cărţii—veţi vedea în scurtă vreme împrăştiindu-se şi popularizîndu-se acele captivante exemple şi experienţe şi alcătuindu-se o nouă legiune de credincioşi, adepţi fervenţi ai spiritismului. In Germania apariţia cărţii d-rului Depress în editura bibliotecei „Reclam“ n’a contribuit oare la întărirea credinţei în forţele naturale necunoscute. La noi curentul nu lipseşte şi din timp în timp reapare moda, ori sportul experienţelor spiritiste. Iar publicarea lucrării celebrului astronom e tocmai menită pentru provocarea unui atare curent. Cartea e suggestivă, clară, bogată în citaţii de fapte şi nume, iar Flammarion e aproape popular în ţeară la noi. Nu va trece mult şi, prin puterea încrederei şi a suggestiei, multora din cetitorii operei li se va părea că retrăesc aere încercările savantului în tovărăşia faimoasei Eusapia Paladino; li se va pămări că „mediul11 le smulge vr’un obiect din mîini, că umflă perdeaua, că rîdică masa, că-şi plimbă degetele prin păr sau prin barbă— dacă cetitorul e cu barbă,—că trage scaunul, în sfîrşit toată gama ciudatelor întîmplîri de care ne vorbeşte Flammarion. Bibliotecile populare au şi de neajunsurile lor... ştiinţifice. * La Berlin se va putea vedea curând case avînd cîte un.... teatru în etajul superior, așa cum sunt grădinile deasupra multor case americane: „teatre nn plin aer“. Piesele neizbutite vor avea astfel cn căderi.... mai de sus. * Siegfried Wagner a primit din partea d-nei Cosima Wagner direcţia exclusivă a faimoaselor „Festspiele“ pe anul viitor Programul pe 1908 cuprinde Lohengrin, Tristan şi Iseulde, Parsifal. * Un scriitor francez susţine că Salomea de Richard Strauss nu e nici morală nici imorală. Această operă nu e legată de nici o morală şi nici de vre-o doctrină a artei. Astăzi în plina maturitate a vrâstei sale Strauss combină cu o neîntrecută măestrie elementele diverse cari o compun. * Bibliografia internaţională vede în fiecare zi crescîndu-i mai mult câmpul de activitate. Numărul imprimatelor literaturei universale se preţueşte la 50 milioane. Pănă acum numai marele biblioteci au avut cataloage tipărite. Ceea ce interesează pe lucrătorii intelectuali şi pe librari sunt bibliografiile de informaţiuni periodice care să-i ţie în curent de tot ce apare. Ceea ce trebue urmărit sunt organizaţiile internaţionale, cum e biroul de Ştiinţe naturale care este la Londra şi acela al ştiinţelor sociale la Berlin. Fiecare ţară trimite bibliografia anului în aceste domenii celor două capitale. Ultima redactare se efectuează la biuroul central. Cât despre ideia unui catalog internaţional, universal, se pare că trebue să se renunţe la el. Dar un proect practicabil ar fi acela preconizat de doctorul Hermann Beck directorul Institutului universal de bibliografie socială. El consistă în a lua ca bază pe cel mai mare catalog imprimat, adică pe acel al lui British Museum. Catalogul acesta se complectează cu acela al Naţionalei din Paris, a doua mare bibliotecă din lume. Cea ce lipseşte zisului catalog, i se poate adăuga Şi după ce se va fi complectat, comparîndu-i cu cataloagele a încă o duzină de biblioteci se va avea într’adevăr un catalog mondial aproape complect. * Erudiţiunea germană nu-şi perde niciodată drepturile. Biograful cel mai minuţios, cel mai bine informat, cel mai complect al revoluţionarei franceze Louise Michel, este un critic german, Karl de Levetzow. Şi, lucru curios, el este in acelaşi timp un admirator fanatic al devotamentului cătră mizeri, pe care „buna Luiza“ l’ar fi dat la lumină. * Mulţimea nu m’a tulburat cîtuşi de puţin. O cunoşteam din Alexandria, şi ştiam de ce e capabilă mai ales prin aceste ţinuturi unde spiritul le- gei este tot aşa de înrădăcinat. Tot ce m-a mişcat a fost figura Dumnezeească a Nazarineanului. Mantia de purpură aruncată, capul încins cu o cunună de spini de pe acrrul frunte se prelingea pe faţa galbănă picături roşii de sînge, în fine atitudinea sa măreaţă în mijlocul acelor bestii care urlau ca fiarele sălbatice, m-a făcut ca într-un acces de milă şi de compătimire se strig: „Tu eşti Adevărul!“ Şi să smulg toate zambilele şi florile de Mai ce împodobeau lectica mea, aruncîndu-le la picioarele sermanului nevinovat. CAIUS Toată mulţimea a rămas înmărmurită, cînd a văzut că o nobilă romană, cinsteşte aşa de mult pe un osîndit la moarte. ANTEEA* OPINIA STRUNA ZILEI ...„CĂCI MULT A IUBIT“... Ziarele conservatoare ar vrea să iertăm şi pe acel revizor şcolar in dosarul căruia s’au găsit nu mai puţin decît 52 scrisori de dragoste cu institutoare... Voinţa Naţională Revizorului.... Cutare Eu, cred îi pledez iertare, Evanghelia ascult: Multe a iubit şi are Drept să îi se ierte mult. Informaţii Pe timpul verei administraţia „Opiniei“ face abonamente lunare: In ţară, o lună lei 150 In străinătate o lună „ 250 D. A. C. Cuza va combate, într’o broşură ce va apare curînd, ideea creărei doctoratului în drept la Universităţile noastre. D. Cuza va combate proiectul din punct de vedere al economiilor budgetare. S’a vorbit mult în ziare despre moşia „Moara Grecilor“, din judeţul Vaslui , proprietatea Academiei române. ______ Moşia acesta a fost arendată cu 20.000 lei şi la o nouă licitaţie s-a oferit 68.000 arendă anuală. Academia, în vederea colosalei urcări, a refuzat să aprobe licitaţia, a făcut un regulament de exploatare special şi a scos moşia din nou, in licitaţie. Arenda a fost aprobată acum, pe timp de 7 ani, cu 40.000 lei anual, asupra d-lui V. Moţoi. D.A. A. Bădăreu a fost ieri în Iaşi şi seara s-a înapoiat în Bucureşti. Fruntaşul nostru nu va mai veni în Iaşi pînă în Septembrie. D. L. Antoniu, directorul nostru, pleacă astăzi la Mehadia. Următorii elevi au absolvit, cu diplomă, cursurile gimnaziului „Ștefan cel Mare“ : Carp. Gh., Constantinescu P., Corpaci V., Haifler M., Locher I., Magder B., Perlcz H., Regenstraich M., Siriteanu I., Vainstain Chiva, Vicol I., Blum M., Constantinescu Aurelia, Goldenberg Adela. Ni se comunică din Focşani: D. Gogu Constantinescu va petrece vacanţa la Buşteni şi Braşov. Comitetul clubului conservator de aci a hotărît să nu lupte în alegerile comunale. Ziarul Ecoul Putnei va reapare în Septembre. Astăzi se va da la Universitate resultatul examenului de echivalente a diplomei de doctor în drept a d-lui C. C. Stravolga. Miine seara, 1 iulie, va pleca la sanatoriul din Predeal, spre a sta acolo timp de 1 lună, prima echipă a elevilor şcoalei normale „Vasile Lupu“ din Iaşi. Din această echipă fac parte următorii elevi: I. Tăcu, M. Simionescu, V. Mitru, V. Penişoară, M. Marta, Gh. Curcă, Gh. Dăscălescu şi Gh. Carp. A doua echipă va pleca la 1 August. Poliţia nu mai are astâmpăr. De dimineaţă pănă seara, câte un subcomisar şi un epistat de la fiecare circumscripţie colindă mahalalele şi îndeamnă pe alegători să se prezinte negreşit la alegerile comunale spre a da votullor viitorilor consilieri literali. Liberalii, deşi se prezintă singuri în alegeri, totuşi se tem că alegătorii nu se vor osteni pînă la localul de vot spre a vota nişte necunoscuţi de pe listă, cari n’au alt merit decît acela poate de a se întitula membri ai clubului prezidat de d. Poni. Dar temerea lor mai rezultă şi din faptul că mulţi clubişti,care desigur se vor prezenta la vot, vor căuta cu această ocazie să-şi arate nemulţumirea lor contra corifeilor liberali, votînd nul lista candidaţilor propuşi. Sunt prea mari antipatiile şi prea multe poftele nesatisfăcute. Iată o alegere cînd liberalii, deşi n’au adversari, se tem pînă şi de umbra lor? Ecouri clericale. — Dri sărbătoarea Sf-ţilor Petru şi Pavel, biserica Bărboiu şi-a serbătorit hramul. S’a oficiat un serviciu Divin de cătră Sft. Sa Economul C. Stiubeiu, asistat de cîţiva preoţi. Tot eri s’a oficiat cu o deosebită solemnitate hramul bisericei Moara de Vînt unde a fost odinioară cimitirul cassei sf lui Spiridon.* La biserica Sf. Spiridon s’a oficiat ori un parastas pentru defuncţii donatori ai cassei Dimitrie şi Ecaterina Suceveanu. Serviciul divin a fost oficiat de către P. S. S. Archiereul Ghenadie Georgescu, asistat de clerul bisericei. • Corul Mitropolitan va lua vacanţie cu începere de mâine şi până la 15 August. Tot de mâine ia vacanţie şi corul lor- ANTEEA O merita Caius. Un suflet ca a lui n-ar să mai aibă pămîntul. Un om minunat, un profet, un filozof care propovăduia semenilor să i dragostea, ca cea mai înaltă virtute, care-i bine-cuvînta în chiar momentul cînd îl băteau cu vergi și cînd voiau să-l răstignească. Tu n’ai văzut că atunci cînd poporul îl batjocoreau, îl scuipau şi-l ameninţau cu pumnii, el aruncă o privire blîndă de jur înprejur, ca şi cînd ar fi voit să întrebe: Dar ce rău v’am făcut ?“ Vai, unii râvnesc la putere, el n’o dorea de loc şi a rămas umilit. Alţii doresc palate, bogăţii, mese mari, vestminte de purpură, echipagii înpodobite cu fildeş şi cu mărgăritar ; el nu putea fi deci rău şi nu urmărea scopul de a înşela pe semenii săi. Dacă deci el spune adevărul, moartea fie binecuvîntată: moartea, sfîrşitul suferinţilor pămînteşti, schimbul unei fericiri mai mici cu alta mai mare, lumină pentru ochii stinşi, aripi care duc către locuinţa fericirii veşnice!.. CAIUS Linişteşte-te, eşti obosită. ANTEEA Mi-aduc aminte de vorbele tatei care adesea ori spunea, că singurul adevăr poate să scoată din întuneric sufletul omenesc obosit şi să-l scape de legăturile care-l înlănţueşte. Iată ce cuprinde noul adevăr: biruind moartea, găseşti scăparea. Dar pentru asta îţi trebuie curaj, resemnaţiune filozofică în faţa trebuinţei de a trece de la lumină la întunecimi, de la viaţa reală la o la o viaţa umbroasă, nehotărîtă, nedesluşită. Pînă la dînsul nimeni n-a binecuvîntat moartea, nimeni n-a murit cu credinţa nestrămutată, că numai dincolo de rug sau de mormînt, se începe adevărata fericire, atît de mare şi nesfîrşită, cum o fiinţă atotputernică şi nemărginită poate s’o dea. Ştiu că voiu muri, căci osericei Sf. Spiridon.* I. P. S. S. Mitropolitul Partenie Clinceni al Moldovei şi Sucevei a pus în vedere superiorilor Mănăstirilor din Eparhia Sa, ca să se conformeze noului regulament întocmit de Sf. Sinod, în ceia ce privește stabilirea persoanelor la Mănăstiri pe timpul verei. Examenul elevilor în farmacie.—O comisiune compusă din domnii doctor Buicliu, medic şef al oraşului, ca preşedinte, şi farmaciştii Ed. Fabini şi D. Herzenberg, a fost instituită spre a examina pe elevii farmacişti din Iaşi. Au reuşit, din anul I. N. L. Cerkez, Charlotte Weissmann, A. Kandel, FI. Rosier şi Safta Ionescu. Din anul II : P. Pavlof, S. Handmann, Eugenia Statachiu, Zenobia Scribau (magna cum laude) Aron Sapira, Amelia Vereanu, Maria Ştefănescu şi M. Georgeanu. Primele serate cinematografice din grădina Cuza-Vodă ale d-lui Bottez au obţinut acelaşi succes imens ca şi întotdeauna, succes bine-meritat de simpaticul nostru electrician. Sunt absolut noutăţi, scenele şi vederile cinematografice ce rulau pe pânză atât de fidel după natură, atât de exact redate. Putem spune cu drept cuvânt că Cinematograful d-lui Bottez a ajuns apogeul, deoarece când se desfăşoară scena, uiţi cu desăvîrşire că ea e executată de vre-un aparat. „Câini în ajutorul poliţiei“ o creaţiune pariziană şi care serviciu funcţionează de vre-o câteva săptămâni în capitala Franţei, sunt scene atît de interesante, şi atât de mişcătoare că ochiul spectatorului urmăreşte cu cel mai mare nesaţiu cea mai mică mişcare, cel mai mic detaliu chiar. Explozia din portul Toulon a cuirasatului francez „Jena“, catastrofă ne maipomenită în analele marinei, care a umplut de durere întreaga Franţă şi întreaga lume se desfăşoară înaintea noastră în toate amănunţimele ei. Balaurul de oţel sdrobit de infima dinamită, victimele, înmormîntarea, cortegiul, supravieţuitorii, sutele de cununi trimise de Franţa întreagă, familiile victimelor, preşedintele republicei franceze în urma convoiului funebru, sunt scene care ne mişcă pănă la lacrimi. D. Botez însă ştie să le combine destul de bine, că imediat ne transportă înaintea unei scene comice, plină de haz şi ca prin farmec feţele spectatorilor s’au înveselit. Aşa e şi viaţa noastră şi ce e alta cinematograful decît viaţa noastră însăşi. PIVARgE Pacientul Neculai Popovici a evadat în noaptea de 23 Iunie din ospiciul de alienaţi de la Socola. S au luat măsuri pentru prinderea şi readucerea numitului la ospiciu. Din şaptea de 26-27 Iunie, când o ploaie torenţială a căzut în multe comuni din judeţul Iaşi, fiind însoţită de puternice manifestaţiuni electrice, trăsnetul a căzut în comunele Rediu Mitropoliei şi Popeşti asupra a 4 stâlpi de telefon, întrupînd astfel comunicaţia cu Iaşul. .. Soldatul Moise Dumitru din batalionul de vînători, care a încercat joi să se sinucidă, străpungându-se cu baioneta a fost internat în spitalul militar. ~trăiatul Grigore Axente în vrîstă de 10 ani, din mahalaua lăutarilor, fiind trămis de tatăl seu la cîmp, să păzească nişte vite, şi scăldîndu-se în Bahlui în dreptul podului de fer, s’s înecat, apa nind prea mare. — Birjarul cu un cal No. 8 pe cînd voia să traverseze linia tramvaiului la Hală venind din strada Cismăriei s’a ciocnit de tramvaiul No. 30. In trăsură se afla dr. Popovici, artist cu soția s.*-~fi- Popovici s’a ales din acest accident cu cîteva lesiuni la genunchi. — Indivizii Gh. Costică și Mandița Butnaru au bătut crunt pe femeia Soltana Borbocaru din strada Trancu, spărgîndu-i capul. Femeia a fost internată în spital. dată cu moartea lui s’a stins orice lecuire pentru mine. Parcă și acuma aud glasul bătunului care la lecuit de lepră, a aceluia care ia dat vederea şi plînsul înfiorător al femeilor care strigau că a înviat şi morţii! (va urma) Vaccinări şi revaccinări Dr. A. Steuerman Str. GOLIA No. 13 Consult. 8—10 a. m. 2—4 p. m. practică M. Con. Drăcşăneanu AVOCAT Strada sf. Sava No. 16 Consultaţiuni 8-10 dim. 5-8 seară