Opinia, februarie 1908 (Anul 5, nr. 352-376)

1908-02-01 / nr. 352

cel mai mîndru; era mai statornică, mai vitează, mai generoasă — decit bărbaţii şi de aceea—vrednică de a-i conduce. Şi nu e oare un lucru admirabil şi rar — atîta eroizm unit cu atîta nevinovăţie?“ De la „geniul militar“ al Jannei d’Arc, Anatole France ajunge în prefaţa sa la o închiere socialistă, osîndind în accente lirice războiul între popoare şi invocînd pacea, înfrăţirea între popoare. Şi întru apararea sa proprie marele scriitor are o frază excelentă: »Mi se va imputa îndrăz­neala mea pînă în ziua cînd mi se va reproşa—timiditatea mea.“ Cu drept cuvînt zice Maurice Dumou­­lin—vorbind în »Le Temps“ despre opera lui France că »a scris-o conştient de gre­utatea lucrării, a scris-o cu zelul unui istoric şi conştiinţa unui artist; iar dacă a pus în ea toată ştiinţa sa, ar fi nedrept să nu recunoaştem că a pus în ea şi ceva din inima sa.“ S­­roacele extra­ordinare de care dispune a­­cest scriitor. Cetindu-le, cititorii vor pu­tea aprecia şi vor fi în măsură să facă deosebire între Sherlock Holmes al scrii­torului englez şi între nenumăratele con­trafaceri şi imitaţiuni cari au năpădit cîmpul literaturei nuvelistice şi dramatice și cari n’au nimic comun cu opera fru­moasă, interesantă și literară a lui Conan Doyle.* Litere-Știinte-Arte Iată seria spectacolelor pentru zilele aceste: Astăseară 81 ianuar : „In largul ocea­­nului“ ; sîmbătă—2 Februar: „Faust“ In beneficiul simpaticului artist Petroni; luni 4 Februar : Tatăl (Son pere...) în beneficiul excelentei artiste d-ra Anna Cârjă. * Henry Bernstein are neşansa de a su­feri, cu ocazia traducerilor pieselor sale cele mai curioase schimbări de titluri. Aşa „La Rafale“—devine „Simson“ la Viena ; „Foudre“—devine „Baccarat“ la Berlin. La noi în ţară „Le bercail“ s’a jucat cu titlul: „La staul­­“ şi aşa mai departe. Asta nu-l împedecă să se îmbo­găţească de pe urma tantiemelor. * O editură berlineză anunţă apariţia unei opere­ autobiografice a d-nei D. von Lilieneron întitulată „Viaţă şi minciună“. * Orientaliştii francezi P. Janssen şi P. Savignac au făcut o excursiune de-a lun­gul A­rabiei spre a aduna înscripţiuni pen­tru „Corpus inscriptionum semiticarum“ operă editată de Academia de inscrip­­ţiuni. * Am vorbit despre noua comedie a lui Gavauld: „Le bonheur de Jacqueline“. Talentatul autor al piesei, în vederea celor întîmplate cu premiera lui Sardou a găsit nimerit a proveni pe criticul zia­rului „Matin“ că în caz dacă va publica o dare de samă asupra piesei înainte de prima representaţie—cum a făcut în piesa lui Sardo­u—va cere pe cale judiciară des­păgubiri pentru fiecare exemplar de ga­zetă în care se va publica acea dare de seamă. Matin, — avînd un tiragiu mare, n’a mai riscat de astă dată aventura de dău­­năzi. * Cu ocazia hramului Mitropoliei, care va avea loc Sîmbătă, corul Mitropolitan va executa un frumos concert ocazional, armonizat de d. D. Dimitriu, şeful co­­ rului.* A apărut No. 1 (anul 3) din revista „Viaţa Romînească“ cu următoru cuprins: Mihail Sadoveanu.—Duduia Margareta, Octavian Goga.—Fior (versuri), A. Phi­­lippide.—Cum se apără specialistul ro­­mân, A. Vlăhuţă.—Dreptate (versuri), Wi­lliam Ritter.— Frescurile de la Wiesba­den, St. C. Iosif. — Tannhäuser (sfîrșit) C. Stere.—Socialdemocratism sau popora­nism? (Cap. V. Situaţia politică şi pro­blema democratismului în Romînia)... G. Coşbuc.—Nucul (Versuri). Jean Bart —Datorii uitate, Al. Tzigara-Samurcaş.— Cronica Artistică (sîntem vrednici de un muzeu naţional?) cu ilustraţii... C. S.— Cronica Internă (Mizeria ţărănimei şi re­partizarea proprietăţei), A. Mirea.—Calei­doscop : Glasul lui Memnon — Neuraste­nie— Problemă — Simbolism — Homarul (Versuri), S. Secula.— Viaţa Romînească în Ardeal (Gimnaziul Românilor din gra­niţa bănăţeană), Ion Gramadă.—Viaţa Ro­­mânească în Bucovina (Societatea arheo­logică română din Cernăuț), P. Nicanor et Co.—Miscellanea. Recenzii.—Revista Revistelor — Mișca­rea intelectuală în străinătate — Biblio­­ grafie.* In biblioteca pentru toţi a mai apărut No. 311, Aventurile lui Sherlock Holmes de Conon Doyle. Pe „Sherlock Holmes“ cine nu-l cu­noaşte ?. E mai popular numele acestui detectiv inventat de­cît chiar al lui Conon Doyle, autorul. S’a jucat şi pe scena Teatrului Naţio­nal din Bucureşti o piesă întitulată Sher­­lock­ Holmes, scrisă de Bonn, un fel de com­pilaţie din toate nuvelel­e lui Conan Doyle faţă de Sherlock Holmes. Cele două nuvele pe care le dă în tra­ducere Biblioteca pentru toţi sunt alese printre cele mai caracteristice ale lui Co­nan Doyle şi ele vor fi de ajuns spre a da o idee lămurită de talentul și de mit- Şcoala primari în Anglia­ ­­ Sistemul de educaţie este cea mai vitală chestiune pentru un popor. Soluţia principalilor probleme, cari se pot ivi într’o ţară şi problemele însăşi, atîrnă de la curentul de idei dobîndit prin educaţie de către cei chemaţi a se resolva. întregul sistem de educaţie şi în­văţământ al Englejilor, atît ca teorie cît şi ca practică, se deosebeşte mult de al nostru, aceştia de pe continent. In nici un stat din Europa nu este şcoală mai bine adaptată nevoilor vieţei şi caracterului poporului ca în Anglia. In timp ce celelalte naţiuni stăruesc în vechile metoade de educaţie cari duc la formarea de funcţionari sau sadea învăţaţi, cari cunosc viaţa nu­mai din cărţi. Englezii sunt mereu preocupaţi de reformele ce trebue să introducă în şcoalele lor pentru a a­­runca în lume tineri plin de vlagă şi destoinici de a învinge prin pro­priile lor forţe. Şcoala Englezului nu este un mediu artificial, în care copilul nu vine în contact cu viaţa de­cît prin mijlo­cirea cărţii; ea este o mică lume reală, care este în stare să pue pe copil cît mai aproape posibil de natura şi realitatea lucrurilor. Aici copilul nu-şi îmbîcseşte capul numai cu teorii. Teoria şi practica lucruri­lor, din şcoală le uneşte el în min­tea lui, aşa în cît cînd intră în lume nu i se pare că a intrat într’o lume noua pentru care n’a fost pregătit. La Englezi nu se întîmplă feno­menul curios, cari la noi se ’ntîmplă multor tineri, de a reface în a doua jumătate a vieţei lor tot ce au clădit in prima jumătate. La ei, cum intră copilul în viaţă aşa intră în şcoală şi aşa iesă din şcoală pentru a intra în lume, lin, cu mici transiţii, fără greu­tate. Englezul nu ştie să deosebească educaţia de instrucţie, sau mai bine, el respinge ori­ce cunoştinţă care nu are un scop practic imediat şi care nu-i învestită cu calitatea educativă. Cu alte cuvinte, scopul şcoalei en­gleze nu este instrucţia, ci mai ales educaţia. Ceea ce-şi propune şcoala engleză, nu este de a pune în min­tea copiilor multe cunoştinţe, nici de a desvolta memoria; ea îşi pro­pune a desvolta în copil toate pute­rile sufleteşti şi trupeşti, inteligenţa în general şi toate calităţile carac­terului moral: spirit de iniţiativă, de observaţie, de solidaritate, stăruinţă la lucru, stăpînire de sine, respect pentru adevăr şi dreptate etc. Mulţămită acestei metoade, şcoa­lele engleze au ajuns să arunce în lume tineri capabili de a se condu­ce singuri şi de a-şi continua ins­trucţia şi după ce es din şcoală. Sub toate raporturile englezii­­întrec pe celelalte naţiuni: în ştiinţă, industrie, comerţ. Ei le copleşesc pe toate prin vitalitatea lor. Caracterul acesta, de care este imbibată şcoala engleză, nu datează de multă vreme. Doi scriitori mai cu seamă au contribuit prin scrie­rile lor să imprime educatorilor en­­gleji această mişcare sănătoasă. A­­ceştia sunt: renumitul pedagog Tho­mas Arnold şi cunoscutul filosof Herbert Spencer, ambii trăitori în secolul al XIX. Thomas Arnold care trăeşte între 1795 şi 1842, fără să se fi ocupat în special de reforma învăţămîntului, a fost un pedagog însemnat în Anglia şi Germania. Ca rector al şcoalei din Rugby între 1827 şi 1842, el nu căuta să vîre singur cunoştinţele de-a gata în capul copilului, dar să-i procure mijloace de a şi le cîştiga prin sine însuşi. „Trebue, zice el, să ţinem ne­ ,­contenit treaz spiritul copilului, să-l facem să lucreze; nu trebue să i se dea lecţia de-a gata, ci trebue să şi-o câştige copilul prin el însuşi ; acţiunea pedagogică lucrează dină­untru în afară şi nu invers“. In a doua jumătate a secolului tre­cut, Herbert Spencer în eminentul său tratat despre „Educaţia fisică, intelectuală şi morală“ vorbind des­pre pregătirea ce trebue să aibă cei cari se destină creşterei copiilor spu­nea: „Ce am zice de cineva care, ar apuca bisturiul în mînă şi ar începe a tăia? Am rămîne surprinşi de în­­drăsneala lor şi am compătimi pe bolnav“. Pe terenul educaţiei fizice, din care englezii fac baza întregei edu­caţii şi importanţei căreia ei datoresc calităţile lor, trebue să amintim pe Charles Kingsley, ale cărui romane, adevarate opere de suggestie şi de moralitate fisică, cum se numeşte Spencer, au contribuit mult la răs­­pîndirea exerciţiilor fisice în popor. Ceea ce este de admirat la Engleji este iuţeala cu care a pătruns carac­terul acesta al şcoalei lor, nu numai în masa educatorilor de meserie, dar chiar şi în cele mai profunde pături ale societăţii, interesînd pe toată lumea şi ocupîndu-se toţi, sau cu mt°i excepţii, de educaţia copiilor. In Anglia educaţia se consideră a fi chestiune de obicenuinţă. Un co­­pil ar deveni bun dacă predispozi­ţiile sale moştenite de la părinţi, s’ar cauta să se înlocuiască prin obice­iuri bune pe cari educatorii s’ar sili să le impue unei generaţii din cea mai fragedă copilărie. La rîndul ei, această generaţie, în care educaţia, ori şi cum, a îndreptat multe din a­­pucăturile rele moştenite, va lucra mai cu folos asupra urmaşilor ei. Şi aşa cu încetul lumea ar face pasul cel bun. Lucru de care chiar masa poporului pare a fi pătrunsă în An­glia. In chipul acesta s’a ajuns as­tăzi la o generaţie, care, departe de a socoti datoria către copii îndepli­nită, după ce i-a dat la şcoală, din contra, nu voeşte să lase pe soco­teala ei toată sarcina educaţiei, ci o împarte bucuros. C. V. Buţureanu, Institutor STRUNA ZILEI CULOAREA LA MODA Conservatorii democraţi au constituit în Capitală o nouă culoare: «culoarea de alb». Ziarele. Cînd cetiră vestea asta Neplăcută lor, boierii Se priviră între dînşii. Erau... albi, ca albul cerii. Informaţii • D. A. A. Badaron a sosit as­­tă­zi în Iaşi spre a prezida întruni­rea comitetului executiv, care va a­­vea loc astă­zi, ora 5, în localul clu­bului conservator-democrat. 0 Numirile în posturile de ins­pectori regionali vor apare mîine, 1 Februar. 0 Autorităţile din Cişinău au des­coperit la d. Musteaţă din acel oraş un mare număr­­de proclamaţii re­voluţionare. Tribunalul a condamnat ieri pe Musteaţă la un an închisoare de for­tăreaţă. • Parchetul de Iaşi instrueşte un incident ce­ a intervenit între un a­­vocat şi un funcţionar al tribunalu­lui secţia 111. Casa corpului didactic.—La Senat s’a depus un proiect pentru modifica­rea actualei legi a casei corpului di­dactic. Principalele­ modificări ce se pre­­sunt: Conducerea Casei va fi încredinţată u­­nui director, ajutat de un consiliu de ad­ministraţie. Directorul va fi numit prin decret re­gal şi pe termen de cinci ani. El va fi luat dintre membrii Casei, cari au titlu definitiv în învăţămînt. După expirarea celor cinci ani, el poate fi numit din nou. Consiliul de administraţie se va compune din trei membri, luaţi dintre membri Ca­sei, cari au titlu definitiv în învățămînt. Ei se numesc prin decizie ministerială. Ministerul are dreptul de a schimba pe cîte unul din membri la 1 Aprilie al fiecărui an. Afară de director, Casa va avea un casier, un contabil şi personalul trebuin­cios. Casierul va fi numit prin decret regal dintre membri Casei, care au titlul defi­nitiv în învăţămînt. Contabilul şi perso­nalul inferior vor fi numiţi de director cu avizul consiliului de administraţie şi cu aprobarea ministrului. In faţa instanţelor judecătoreşti şi în toate actele sale civile, Casa va fi repre­zentată prin directorul său, ori printr’un delegat al lui, autorizat în regulă. Membrului care are deja un împrumut contractat la Casă, nu i se poate acorda un nou împrumut mai curînd decît după o trecere de cel puţin patru luni de la data contractării celui dintăiu, afară nu­mai dacă primul nu a fost deja achitat. Orice împrumut contractat va trebui achitat cel mult în 12 rate lunare, în­­cepînd din prima lună următoare celei în care s’a acordat împrumutul. Ajutoare se acordă membrilor Casei în limitele puterilor ei, în următoarele cazuri : a) Pentru cazuri de boală grea, plătin­­du-se leafă suplinitorului pe timp de cel mult două luni în cursul unui an; a) bis. Pentru întreţinerea copiilor în şcoalele publice ; b) Pentru a ajuta la măritişul fetelor membrilor casei cari au cel puţin patru copii; c) Pentru instalarea unei mici gospo­dării rurale pentru orfanii fii de învăţă­tori, sau a unui mic atelier pentru or­fanii fii de institutori sau profesori secun­dari, în anumite cazuri ; d) Pentru diverse întâmplări nenoro­cite de cari ar suferi membrii Casei. () Concursul pentru­ ocuparea ca­tedrei de patologie internă de la fa­cultatea din Iaşi, care se suspendase prin descomplectarea comisiei exa­minatoare, a luat acum o turnură neaşteptată. O telegramă a minis­trului instrucţiei, sosită ieri seara, anunţă că demisia d-lui profesor Ba­­beş a fost respinsă, că d. profesor Emil Puşcariu a fost scos din comi­sia examinatoare, ca nefiind special în materie şi a fost înlocuit prin d. profesor Manicatide, iar în locul d-lui profesor Stoicescu a fost nu­mit d. profesor V. Negel. Acum nu se ştie dacă concursul va începe cu această comisie, sau dacă va fi amînat. „ Mîine, Vineri, începe la Bucu­reşti concursul pentru ocuparea lo­curilor vacante de medici primari de spitale. Comisia examinatoare este astfel compusă : d. doctor Rîmniceanu, pre­sident ; doctor Emil Puşcariu, din partea facultăţii de medicină din Iaşi; Mina Minovici din partea spitalelor Eforiei din Bucureşti şi ICannabel, din partea sf. Spiridon din Iaşi. • Mîine, 1 Februar, începem­vizarea libretelor rezerviştilor şi miliţienilor. O­­peraţia va dura pănă la 28 Februar. © Consiliul tehnic superior a apro­bat regulamentul pentru iluminarea cu electricitate a oraşului Roman. • Ministerul instrucţiunei publice a acordat o subvenţie pentru escur­­siunea, pe care o vor face-o elevii şcoalei de Belle-Arte în luna iunie în Italia.­­ Unele ziare au anunţat că d. G. Sturza-Miclauş­ani ar fi primit să f­ie ales president al aproape neexis­tentului grup carpist de la Roman.­­1 Confratele Ecoului Romanului a­­rata că ştirea este cu totul lipsită de temei. @ In cursul acestei luni vor avea loc două concerte cu muzică de cameră, date de quartetul d-lui Teodorini. Vor executa d-nii Moldrick (violoncel) Teodorini şi Barbu (violina I şi II-a) şi Ciolan (Viola).­­ Serbarea de la şcoala militară. Eri a avut loc o producţiune muzicală foarte reuşită la şcoala fiilor de militari. Am constatat cu plăcere marele pro­grese ce au făcut elevii şcoalei de la ve­nirea ca director al d­lui Locot, colonel Gr. Lupan, programul bogat din toate punctele de vedere a fost executat cu mult talent de elevii sub conducerea maeştrilor respectivi. S’a început 1) cu imnul rigal executat de cor şi orchestră sub conducerea d-lor Dimitriu şi Loc. Vlăduţi, toată asistenţa a ascultat imnul regal în picioare. A urmat apoi 2) uvertura din Norma executată de orchestră. 3) salutul arme­lor executat de elevii: sergent Schelletty, Ioaniţiu, şi fraţii N. V. Mihail. 4) reci­tări: elevii Capşa şi Ioanovici. 6) Căză­­ceanca executată de elevii: Mîrzea, M. Dumitrescu, Margaritopol, Bârsan şi Ma­­ksrovici. 7)­ Piramizi, executate sub conducerea elevului Marinescu de către următorii e­­levi, cari au stârnit admiraţia întregei asistenţi: Ciulei, Maltezeanu, Cărjă, Zor­­zor, Hagi-Mirea, Ionescu Aurel, Cătuneanu Mircea, Cocorăscu, Zlatian, Gărdescu, De­­metrescu Romeo, Ioanelli, Saegiu, Lupaşcu şi Diamandescu. Partea II — 1). Norma cântată de co­rul şcoalei sub conducerea d-lui Dimitriu iar partea solo cîntată foarte bine de e­­levul Bertea ; 2). Orchestra: meditations, sub conducerea d-lui Locot. Vlăduţ ; 3). Monoloage : spuse bine de elevii Capşa şi Bărsan ; 4). Anecdote : Negoescu ; apoi Brezeanu a spus : din lumea de eri; 5). Lupte franceze: au luptat elevii Săndu­­iesau cu Marinescu, Ioanelli cu Dumitres­cu şi Zorzor cu Maltizeanu, 6). Asalt de box: micii elevi Popovici şi Urlăţeanu, care s’au luptat ca nişte bravi, 7). In­strucţia militară foarte bine executată de secţia d-lui sergent Emil Schelletty ; 8). Quartet de vioară executat sub conduce­rea d-lui profesor Mircea Anghelescu îm­preună cu elevii Nicolescu şi fraţii Ioa­­niţiu ; 9) Brîuleţul (joc naţional) execu­tat de elevii : Bărsan, Mîrzea Macarovici şi Demetrescu la sunetele armonioase a vioarei scripcarului, elevul Pavelescu care a fost foarte bine în rolul seu; 10). Marşul regal, cu care s’a terminat pro­ducţia şi după care toată asistenţa s’a coborît în aula şcoalei unde s’a dansat pînă la opt ore soars, cînd cu toţii au plecat ducînd fie­care impresia că în şcoa­la fiilor de militari, pe lîngă o disciplină de fel şi studii serioase se cultivă cu drag frumoasele arte şi muzica, care m­obilează sufletul tinerilor generaţiuni. Producţia a fost ascultată şi aplaudată de aproape toată elita Iaşului. Remarc din asistenţă: d-na Lizeta Col. Lupan şi d-şoara Lupan, care au făcut onorurile cu cunoscuta d-ior amabilitate. D-nele General Tătărescu, Col. Cernă­­tescu, Col. Tarnoschi, Col. Boian, Col. Nestorian, Paleologu, Marie Col. Mustea­ţă, Clémence G. Dobiaş, maior Brănduş, Văitoianu, Hina, Bogonos, Cătuneanu, Corjescu, Căp. Negruzzi, Grigore Deme­trescu, Ivaşcu, Căpitan Sturza, Ressim, Corban, căpitan Roşu, Maior Frim, Vrabie, Mezetti, Sachela­­ride-Sturza, Cristodulo, Greceanu, Rătea­­nu, Menik­, Locot, Stamboala, Konya, Maria Gane, Victorina Corjescu, I. G. Ghica, Uhry­­nowsky, Minovici, Brandes, Henriette Po­povici, Saryanis, Adine G. Racovitz, Sta­­matiu, Mărgăritescu, Stegărescu, Gali, Hermeziu, Lucie Ghica, Marie Buşilă, Veseli, Căpitan Ghidionescu, Emil Lefter Du­mitrescu, Gh. Mihail, Vasiliu Marian, Be­rea, Gane, Alexandrescu, Vivoschi, Tu­­duri, Sibi, Marinescu, Costinescu, Dră­­gulănescu, Prasa etc. D-soarele: Jeanne Lupan, Tătărăscu, Lili și Lola Mărgăritescu, Eugenia Ke­ssim, Brandea, Eugenia Verner, Paleolo­gu, Tarnoschi, Melik, Ghica, Lilica Pano­­nopol, Tecla Drăghici, Berea, Corjescu, Veseli etc. D-nii. Coloneii: Tarnoschi, Musteaţă. Locotenenţi Coloneii: Lupan, Nestorian Boian, Cernătescu, Călinescu. Maiori: Vrabie, Brănduş, Cătuneanu, Văitoianu, Minovici, Frim. Căpitan: Popovici, Negruzzi, Ghidione­scu, Drăgulănescu, Ionescu, Corjescu, Ro­şu, Sturza, Costinescu, Dr. Popescu, Chi­­riţescu. Locotenenţi: Ghenovici, Pamfil, Gher­­culescu,­Schellery, Hermeziu, Cantuniari, Stamboală. Sub-locotenenţii: Leon Ghica. Dintre civili: Gh. Racovitz, Resim, Marinescu, Uhrinovschi, Crietodulo, Bu­şilă, Emil Lefter Dumitrescu, Negruzzi, Jean Georges Ghica, Gh. Mihail etc. etc. Spectator. „ Aflăm cu părere de reu că dl. Eu­gen Donici, consilier la înalta Curte de Casaţie, fost consilier la Curtea de Apel din Iaşi, se află greu bolnav. Starea distinsului magistrat inspiră cele mai serioase îngriji.­­ Prin a doua jumătate a lunei Fe­bruarie, d. general Tătărăscu, comandan­­tul corpului 4 de armată, va inspecta trupele din garnizoana locală. @­eri, la orele 2 p. m. a avut loc la cimitirul „Eternitatea“ înmormântarea mult regretatului Pavel I. Cristea, corte­giul funebru era urmat de familie de membrii corporaţiei „Artelor Grafice“ cu drapelul şi de un foarte numeros număr de cunoscuţi şi prieteni ai defunctului. Personalul tipografiei „Dacia“, unde Cristea a fost mult timp şef de atelier, a depus o coronă. S-a observat o fru­moasă coroană din partea corporaţiei ti­pografilor. La biserică d. I. Breabăn, vice-preşe­­dintele corporaţiei, a rostit o cuvintare prin care a arătat calităţile decedatului. Pavel I. Cristea, moare sarac lăsînd în urmă o soţie cu 7 copii cel mai mic de 2 septămîni şi cel mai mare de 10 ani. I­eri înaintea tribunalului secţia 11-a a venit spre judecare un proces foarte nostim. E vorba de cazul servitorului Dim. Loghin de la Mitropolie, maniac, care as­­tă-vară, într’una din zile, a luat la bă­taie pe călugărul Valeriu Moglan, pe a­­tunci mare eclisiarch, în timpul cînd a­­cesta oficia liturghia, sub pretext că „nu calea s popă“ şi n’a ţinut seamă de re­gulile sfintelor canoane, şi prin urmare nu mai are voie să calce în sfintul lo­caş al Domnului“. Tribunalul a ascultat mai mulţi mar­tori şi a amînat procesul cerînd să fie introdus în cauză un alt călugăr coleg al lui Valeriu Moglan, care l-ar fi pus la cale pe Loghin să atace pe Valeriu. • Prefectura de județ a primit o circulară din partea ministerului de interne prin care’i face cunoscut că conform avizului consiliului supe­rior de agricultură dreptul de ale­gător pentru comisiunele regionale nu se poate exercita de­cît în per­soană.­­ Consiliul comunal va fi convo­cat din nou în cursul săptămînei vi­itoare. In prima şedinţă de consilier Gheor­­ghiu­ Mahalu va face o interpelare primarului într’o chestie privitoare pe inginerul şef al comunei. PrPTBBgB TP-­D. Sachelarescu, revizorul şcolar al judeţului, a plecat ori în inspectarea şcoalelor rurale din plasa Cîrniceni. Cu această ocazie va alege şi terenu­rile unde urmează să se construiască noui şcoli, în acea plasă. — In Ungheni jandarmii au găsit eri vagabonded pe tînărul Carol Crami car® a trecut Prutul în mod clandestin. El a declarat că e de la Riga şi că e pictor de meserie şi că în ultimul timp fiind soldat, făcea paza la graniţa Prutu­lui. Din cauza mizeriilor care le îndura de la superiorii săi, el a deşertat. Numitul tînăr vorbeşte foarte bine franţuzeşte şi nemţeşte. ■*v DOCTOR SUZANA WECHSLER Boli de femei.—Faceri. Consult. 2—4 p. m. Căpitan Păun 6

Next