Opinia, februarie 1908 (Anul 5, nr. 352-376)
1908-02-01 / nr. 352
cel mai mîndru; era mai statornică, mai vitează, mai generoasă — decit bărbaţii şi de aceea—vrednică de a-i conduce. Şi nu e oare un lucru admirabil şi rar — atîta eroizm unit cu atîta nevinovăţie?“ De la „geniul militar“ al Jannei d’Arc, Anatole France ajunge în prefaţa sa la o închiere socialistă, osîndind în accente lirice războiul între popoare şi invocînd pacea, înfrăţirea între popoare. Şi întru apararea sa proprie marele scriitor are o frază excelentă: »Mi se va imputa îndrăzneala mea pînă în ziua cînd mi se va reproşa—timiditatea mea.“ Cu drept cuvînt zice Maurice Dumoulin—vorbind în »Le Temps“ despre opera lui France că »a scris-o conştient de greutatea lucrării, a scris-o cu zelul unui istoric şi conştiinţa unui artist; iar dacă a pus în ea toată ştiinţa sa, ar fi nedrept să nu recunoaştem că a pus în ea şi ceva din inima sa.“ Sroacele extraordinare de care dispune acest scriitor. Cetindu-le, cititorii vor putea aprecia şi vor fi în măsură să facă deosebire între Sherlock Holmes al scriitorului englez şi între nenumăratele contrafaceri şi imitaţiuni cari au năpădit cîmpul literaturei nuvelistice şi dramatice și cari n’au nimic comun cu opera frumoasă, interesantă și literară a lui Conan Doyle.* Litere-Știinte-Arte Iată seria spectacolelor pentru zilele aceste: Astăseară 81 ianuar : „In largul oceanului“ ; sîmbătă—2 Februar: „Faust“ In beneficiul simpaticului artist Petroni; luni 4 Februar : Tatăl (Son pere...) în beneficiul excelentei artiste d-ra Anna Cârjă. * Henry Bernstein are neşansa de a suferi, cu ocazia traducerilor pieselor sale cele mai curioase schimbări de titluri. Aşa „La Rafale“—devine „Simson“ la Viena ; „Foudre“—devine „Baccarat“ la Berlin. La noi în ţară „Le bercail“ s’a jucat cu titlul: „La staul“ şi aşa mai departe. Asta nu-l împedecă să se îmbogăţească de pe urma tantiemelor. * O editură berlineză anunţă apariţia unei opere autobiografice a d-nei D. von Lilieneron întitulată „Viaţă şi minciună“. * Orientaliştii francezi P. Janssen şi P. Savignac au făcut o excursiune de-a lungul Arabiei spre a aduna înscripţiuni pentru „Corpus inscriptionum semiticarum“ operă editată de Academia de inscripţiuni. * Am vorbit despre noua comedie a lui Gavauld: „Le bonheur de Jacqueline“. Talentatul autor al piesei, în vederea celor întîmplate cu premiera lui Sardou a găsit nimerit a proveni pe criticul ziarului „Matin“ că în caz dacă va publica o dare de samă asupra piesei înainte de prima representaţie—cum a făcut în piesa lui Sardou—va cere pe cale judiciară despăgubiri pentru fiecare exemplar de gazetă în care se va publica acea dare de seamă. Matin, — avînd un tiragiu mare, n’a mai riscat de astă dată aventura de dăunăzi. * Cu ocazia hramului Mitropoliei, care va avea loc Sîmbătă, corul Mitropolitan va executa un frumos concert ocazional, armonizat de d. D. Dimitriu, şeful co rului.* A apărut No. 1 (anul 3) din revista „Viaţa Romînească“ cu următoru cuprins: Mihail Sadoveanu.—Duduia Margareta, Octavian Goga.—Fior (versuri), A. Philippide.—Cum se apără specialistul român, A. Vlăhuţă.—Dreptate (versuri), William Ritter.— Frescurile de la Wiesbaden, St. C. Iosif. — Tannhäuser (sfîrșit) C. Stere.—Socialdemocratism sau poporanism? (Cap. V. Situaţia politică şi problema democratismului în Romînia)... G. Coşbuc.—Nucul (Versuri). Jean Bart —Datorii uitate, Al. Tzigara-Samurcaş.— Cronica Artistică (sîntem vrednici de un muzeu naţional?) cu ilustraţii... C. S.— Cronica Internă (Mizeria ţărănimei şi repartizarea proprietăţei), A. Mirea.—Caleidoscop : Glasul lui Memnon — Neurastenie— Problemă — Simbolism — Homarul (Versuri), S. Secula.— Viaţa Romînească în Ardeal (Gimnaziul Românilor din graniţa bănăţeană), Ion Gramadă.—Viaţa Românească în Bucovina (Societatea arheologică română din Cernăuț), P. Nicanor et Co.—Miscellanea. Recenzii.—Revista Revistelor — Mișcarea intelectuală în străinătate — Biblio grafie.* In biblioteca pentru toţi a mai apărut No. 311, Aventurile lui Sherlock Holmes de Conon Doyle. Pe „Sherlock Holmes“ cine nu-l cunoaşte ?. E mai popular numele acestui detectiv inventat decît chiar al lui Conon Doyle, autorul. S’a jucat şi pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti o piesă întitulată Sherlock Holmes, scrisă de Bonn, un fel de compilaţie din toate nuvelele lui Conan Doyle faţă de Sherlock Holmes. Cele două nuvele pe care le dă în traducere Biblioteca pentru toţi sunt alese printre cele mai caracteristice ale lui Conan Doyle şi ele vor fi de ajuns spre a da o idee lămurită de talentul și de mit- Şcoala primari în Anglia Sistemul de educaţie este cea mai vitală chestiune pentru un popor. Soluţia principalilor probleme, cari se pot ivi într’o ţară şi problemele însăşi, atîrnă de la curentul de idei dobîndit prin educaţie de către cei chemaţi a se resolva. întregul sistem de educaţie şi învăţământ al Englejilor, atît ca teorie cît şi ca practică, se deosebeşte mult de al nostru, aceştia de pe continent. In nici un stat din Europa nu este şcoală mai bine adaptată nevoilor vieţei şi caracterului poporului ca în Anglia. In timp ce celelalte naţiuni stăruesc în vechile metoade de educaţie cari duc la formarea de funcţionari sau sadea învăţaţi, cari cunosc viaţa numai din cărţi. Englezii sunt mereu preocupaţi de reformele ce trebue să introducă în şcoalele lor pentru a arunca în lume tineri plin de vlagă şi destoinici de a învinge prin propriile lor forţe. Şcoala Englezului nu este un mediu artificial, în care copilul nu vine în contact cu viaţa decît prin mijlocirea cărţii; ea este o mică lume reală, care este în stare să pue pe copil cît mai aproape posibil de natura şi realitatea lucrurilor. Aici copilul nu-şi îmbîcseşte capul numai cu teorii. Teoria şi practica lucrurilor, din şcoală le uneşte el în mintea lui, aşa în cît cînd intră în lume nu i se pare că a intrat într’o lume noua pentru care n’a fost pregătit. La Englezi nu se întîmplă fenomenul curios, cari la noi se ’ntîmplă multor tineri, de a reface în a doua jumătate a vieţei lor tot ce au clădit in prima jumătate. La ei, cum intră copilul în viaţă aşa intră în şcoală şi aşa iesă din şcoală pentru a intra în lume, lin, cu mici transiţii, fără greutate. Englezul nu ştie să deosebească educaţia de instrucţie, sau mai bine, el respinge orice cunoştinţă care nu are un scop practic imediat şi care nu-i învestită cu calitatea educativă. Cu alte cuvinte, scopul şcoalei engleze nu este instrucţia, ci mai ales educaţia. Ceea ce-şi propune şcoala engleză, nu este de a pune în mintea copiilor multe cunoştinţe, nici de a desvolta memoria; ea îşi propune a desvolta în copil toate puterile sufleteşti şi trupeşti, inteligenţa în general şi toate calităţile caracterului moral: spirit de iniţiativă, de observaţie, de solidaritate, stăruinţă la lucru, stăpînire de sine, respect pentru adevăr şi dreptate etc. Mulţămită acestei metoade, şcoalele engleze au ajuns să arunce în lume tineri capabili de a se conduce singuri şi de a-şi continua instrucţia şi după ce es din şcoală. Sub toate raporturile engleziiîntrec pe celelalte naţiuni: în ştiinţă, industrie, comerţ. Ei le copleşesc pe toate prin vitalitatea lor. Caracterul acesta, de care este imbibată şcoala engleză, nu datează de multă vreme. Doi scriitori mai cu seamă au contribuit prin scrierile lor să imprime educatorilor engleji această mişcare sănătoasă. Aceştia sunt: renumitul pedagog Thomas Arnold şi cunoscutul filosof Herbert Spencer, ambii trăitori în secolul al XIX. Thomas Arnold care trăeşte între 1795 şi 1842, fără să se fi ocupat în special de reforma învăţămîntului, a fost un pedagog însemnat în Anglia şi Germania. Ca rector al şcoalei din Rugby între 1827 şi 1842, el nu căuta să vîre singur cunoştinţele de-a gata în capul copilului, dar să-i procure mijloace de a şi le cîştiga prin sine însuşi. „Trebue, zice el, să ţinem ne ,contenit treaz spiritul copilului, să-l facem să lucreze; nu trebue să i se dea lecţia de-a gata, ci trebue să şi-o câştige copilul prin el însuşi ; acţiunea pedagogică lucrează dinăuntru în afară şi nu invers“. In a doua jumătate a secolului trecut, Herbert Spencer în eminentul său tratat despre „Educaţia fisică, intelectuală şi morală“ vorbind despre pregătirea ce trebue să aibă cei cari se destină creşterei copiilor spunea: „Ce am zice de cineva care, ar apuca bisturiul în mînă şi ar începe a tăia? Am rămîne surprinşi de îndrăsneala lor şi am compătimi pe bolnav“. Pe terenul educaţiei fizice, din care englezii fac baza întregei educaţii şi importanţei căreia ei datoresc calităţile lor, trebue să amintim pe Charles Kingsley, ale cărui romane, adevarate opere de suggestie şi de moralitate fisică, cum se numeşte Spencer, au contribuit mult la răspîndirea exerciţiilor fisice în popor. Ceea ce este de admirat la Engleji este iuţeala cu care a pătruns caracterul acesta al şcoalei lor, nu numai în masa educatorilor de meserie, dar chiar şi în cele mai profunde pături ale societăţii, interesînd pe toată lumea şi ocupîndu-se toţi, sau cu mt°i excepţii, de educaţia copiilor. In Anglia educaţia se consideră a fi chestiune de obicenuinţă. Un copil ar deveni bun dacă predispoziţiile sale moştenite de la părinţi, s’ar cauta să se înlocuiască prin obiceiuri bune pe cari educatorii s’ar sili să le impue unei generaţii din cea mai fragedă copilărie. La rîndul ei, această generaţie, în care educaţia, ori şi cum, a îndreptat multe din apucăturile rele moştenite, va lucra mai cu folos asupra urmaşilor ei. Şi aşa cu încetul lumea ar face pasul cel bun. Lucru de care chiar masa poporului pare a fi pătrunsă în Anglia. In chipul acesta s’a ajuns astăzi la o generaţie, care, departe de a socoti datoria către copii îndeplinită, după ce i-a dat la şcoală, din contra, nu voeşte să lase pe socoteala ei toată sarcina educaţiei, ci o împarte bucuros. C. V. Buţureanu, Institutor STRUNA ZILEI CULOAREA LA MODA Conservatorii democraţi au constituit în Capitală o nouă culoare: «culoarea de alb». Ziarele. Cînd cetiră vestea asta Neplăcută lor, boierii Se priviră între dînşii. Erau... albi, ca albul cerii. Informaţii • D. A. A. Badaron a sosit astăzi în Iaşi spre a prezida întrunirea comitetului executiv, care va avea loc astăzi, ora 5, în localul clubului conservator-democrat. 0 Numirile în posturile de inspectori regionali vor apare mîine, 1 Februar. 0 Autorităţile din Cişinău au descoperit la d. Musteaţă din acel oraş un mare numărde proclamaţii revoluţionare. Tribunalul a condamnat ieri pe Musteaţă la un an închisoare de fortăreaţă. • Parchetul de Iaşi instrueşte un incident ce a intervenit între un avocat şi un funcţionar al tribunalului secţia 111. Casa corpului didactic.—La Senat s’a depus un proiect pentru modificarea actualei legi a casei corpului didactic. Principalele modificări ce se presunt: Conducerea Casei va fi încredinţată unui director, ajutat de un consiliu de administraţie. Directorul va fi numit prin decret regal şi pe termen de cinci ani. El va fi luat dintre membrii Casei, cari au titlu definitiv în învăţămînt. După expirarea celor cinci ani, el poate fi numit din nou. Consiliul de administraţie se va compune din trei membri, luaţi dintre membri Casei, cari au titlu definitiv în învățămînt. Ei se numesc prin decizie ministerială. Ministerul are dreptul de a schimba pe cîte unul din membri la 1 Aprilie al fiecărui an. Afară de director, Casa va avea un casier, un contabil şi personalul trebuincios. Casierul va fi numit prin decret regal dintre membri Casei, care au titlul definitiv în învăţămînt. Contabilul şi personalul inferior vor fi numiţi de director cu avizul consiliului de administraţie şi cu aprobarea ministrului. In faţa instanţelor judecătoreşti şi în toate actele sale civile, Casa va fi reprezentată prin directorul său, ori printr’un delegat al lui, autorizat în regulă. Membrului care are deja un împrumut contractat la Casă, nu i se poate acorda un nou împrumut mai curînd decît după o trecere de cel puţin patru luni de la data contractării celui dintăiu, afară numai dacă primul nu a fost deja achitat. Orice împrumut contractat va trebui achitat cel mult în 12 rate lunare, începînd din prima lună următoare celei în care s’a acordat împrumutul. Ajutoare se acordă membrilor Casei în limitele puterilor ei, în următoarele cazuri : a) Pentru cazuri de boală grea, plătindu-se leafă suplinitorului pe timp de cel mult două luni în cursul unui an; a) bis. Pentru întreţinerea copiilor în şcoalele publice ; b) Pentru a ajuta la măritişul fetelor membrilor casei cari au cel puţin patru copii; c) Pentru instalarea unei mici gospodării rurale pentru orfanii fii de învăţători, sau a unui mic atelier pentru orfanii fii de institutori sau profesori secundari, în anumite cazuri ; d) Pentru diverse întâmplări nenorocite de cari ar suferi membrii Casei. () Concursul pentru ocuparea catedrei de patologie internă de la facultatea din Iaşi, care se suspendase prin descomplectarea comisiei examinatoare, a luat acum o turnură neaşteptată. O telegramă a ministrului instrucţiei, sosită ieri seara, anunţă că demisia d-lui profesor Babeş a fost respinsă, că d. profesor Emil Puşcariu a fost scos din comisia examinatoare, ca nefiind special în materie şi a fost înlocuit prin d. profesor Manicatide, iar în locul d-lui profesor Stoicescu a fost numit d. profesor V. Negel. Acum nu se ştie dacă concursul va începe cu această comisie, sau dacă va fi amînat. „ Mîine, Vineri, începe la Bucureşti concursul pentru ocuparea locurilor vacante de medici primari de spitale. Comisia examinatoare este astfel compusă : d. doctor Rîmniceanu, president ; doctor Emil Puşcariu, din partea facultăţii de medicină din Iaşi; Mina Minovici din partea spitalelor Eforiei din Bucureşti şi ICannabel, din partea sf. Spiridon din Iaşi. • Mîine, 1 Februar, începemvizarea libretelor rezerviştilor şi miliţienilor. Operaţia va dura pănă la 28 Februar. © Consiliul tehnic superior a aprobat regulamentul pentru iluminarea cu electricitate a oraşului Roman. • Ministerul instrucţiunei publice a acordat o subvenţie pentru escursiunea, pe care o vor face-o elevii şcoalei de Belle-Arte în luna iunie în Italia. Unele ziare au anunţat că d. G. Sturza-Miclauşani ar fi primit să fie ales president al aproape neexistentului grup carpist de la Roman.1 Confratele Ecoului Romanului arata că ştirea este cu totul lipsită de temei. @ In cursul acestei luni vor avea loc două concerte cu muzică de cameră, date de quartetul d-lui Teodorini. Vor executa d-nii Moldrick (violoncel) Teodorini şi Barbu (violina I şi II-a) şi Ciolan (Viola). Serbarea de la şcoala militară. Eri a avut loc o producţiune muzicală foarte reuşită la şcoala fiilor de militari. Am constatat cu plăcere marele progrese ce au făcut elevii şcoalei de la venirea ca director al dlui Locot, colonel Gr. Lupan, programul bogat din toate punctele de vedere a fost executat cu mult talent de elevii sub conducerea maeştrilor respectivi. S’a început 1) cu imnul rigal executat de cor şi orchestră sub conducerea d-lor Dimitriu şi Loc. Vlăduţi, toată asistenţa a ascultat imnul regal în picioare. A urmat apoi 2) uvertura din Norma executată de orchestră. 3) salutul armelor executat de elevii: sergent Schelletty, Ioaniţiu, şi fraţii N. V. Mihail. 4) recitări: elevii Capşa şi Ioanovici. 6) Căzăceanca executată de elevii: Mîrzea, M. Dumitrescu, Margaritopol, Bârsan şi Maksrovici. 7) Piramizi, executate sub conducerea elevului Marinescu de către următorii elevi, cari au stârnit admiraţia întregei asistenţi: Ciulei, Maltezeanu, Cărjă, Zorzor, Hagi-Mirea, Ionescu Aurel, Cătuneanu Mircea, Cocorăscu, Zlatian, Gărdescu, Demetrescu Romeo, Ioanelli, Saegiu, Lupaşcu şi Diamandescu. Partea II — 1). Norma cântată de corul şcoalei sub conducerea d-lui Dimitriu iar partea solo cîntată foarte bine de elevul Bertea ; 2). Orchestra: meditations, sub conducerea d-lui Locot. Vlăduţ ; 3). Monoloage : spuse bine de elevii Capşa şi Bărsan ; 4). Anecdote : Negoescu ; apoi Brezeanu a spus : din lumea de eri; 5). Lupte franceze: au luptat elevii Sănduiesau cu Marinescu, Ioanelli cu Dumitrescu şi Zorzor cu Maltizeanu, 6). Asalt de box: micii elevi Popovici şi Urlăţeanu, care s’au luptat ca nişte bravi, 7). Instrucţia militară foarte bine executată de secţia d-lui sergent Emil Schelletty ; 8). Quartet de vioară executat sub conducerea d-lui profesor Mircea Anghelescu împreună cu elevii Nicolescu şi fraţii Ioaniţiu ; 9) Brîuleţul (joc naţional) executat de elevii : Bărsan, Mîrzea Macarovici şi Demetrescu la sunetele armonioase a vioarei scripcarului, elevul Pavelescu care a fost foarte bine în rolul seu; 10). Marşul regal, cu care s’a terminat producţia şi după care toată asistenţa s’a coborît în aula şcoalei unde s’a dansat pînă la opt ore soars, cînd cu toţii au plecat ducînd fiecare impresia că în şcoala fiilor de militari, pe lîngă o disciplină de fel şi studii serioase se cultivă cu drag frumoasele arte şi muzica, care mobilează sufletul tinerilor generaţiuni. Producţia a fost ascultată şi aplaudată de aproape toată elita Iaşului. Remarc din asistenţă: d-na Lizeta Col. Lupan şi d-şoara Lupan, care au făcut onorurile cu cunoscuta d-ior amabilitate. D-nele General Tătărescu, Col. Cernătescu, Col. Tarnoschi, Col. Boian, Col. Nestorian, Paleologu, Marie Col. Musteaţă, Clémence G. Dobiaş, maior Brănduş, Văitoianu, Hina, Bogonos, Cătuneanu, Corjescu, Căp. Negruzzi, Grigore Demetrescu, Ivaşcu, Căpitan Sturza, Ressim, Corban, căpitan Roşu, Maior Frim, Vrabie, Mezetti, Sachelaride-Sturza, Cristodulo, Greceanu, Răteanu, Menik, Locot, Stamboala, Konya, Maria Gane, Victorina Corjescu, I. G. Ghica, Uhrynowsky, Minovici, Brandes, Henriette Popovici, Saryanis, Adine G. Racovitz, Stamatiu, Mărgăritescu, Stegărescu, Gali, Hermeziu, Lucie Ghica, Marie Buşilă, Veseli, Căpitan Ghidionescu, Emil Lefter Dumitrescu, Gh. Mihail, Vasiliu Marian, Berea, Gane, Alexandrescu, Vivoschi, Tuduri, Sibi, Marinescu, Costinescu, Drăgulănescu, Prasa etc. D-soarele: Jeanne Lupan, Tătărăscu, Lili și Lola Mărgăritescu, Eugenia Kessim, Brandea, Eugenia Verner, Paleologu, Tarnoschi, Melik, Ghica, Lilica Panonopol, Tecla Drăghici, Berea, Corjescu, Veseli etc. D-nii. Coloneii: Tarnoschi, Musteaţă. Locotenenţi Coloneii: Lupan, Nestorian Boian, Cernătescu, Călinescu. Maiori: Vrabie, Brănduş, Cătuneanu, Văitoianu, Minovici, Frim. Căpitan: Popovici, Negruzzi, Ghidionescu, Drăgulănescu, Ionescu, Corjescu, Roşu, Sturza, Costinescu, Dr. Popescu, Chiriţescu. Locotenenţi: Ghenovici, Pamfil, Gherculescu,Schellery, Hermeziu, Cantuniari, Stamboală. Sub-locotenenţii: Leon Ghica. Dintre civili: Gh. Racovitz, Resim, Marinescu, Uhrinovschi, Crietodulo, Buşilă, Emil Lefter Dumitrescu, Negruzzi, Jean Georges Ghica, Gh. Mihail etc. etc. Spectator. „ Aflăm cu părere de reu că dl. Eugen Donici, consilier la înalta Curte de Casaţie, fost consilier la Curtea de Apel din Iaşi, se află greu bolnav. Starea distinsului magistrat inspiră cele mai serioase îngriji. Prin a doua jumătate a lunei Februarie, d. general Tătărăscu, comandantul corpului 4 de armată, va inspecta trupele din garnizoana locală. @eri, la orele 2 p. m. a avut loc la cimitirul „Eternitatea“ înmormântarea mult regretatului Pavel I. Cristea, cortegiul funebru era urmat de familie de membrii corporaţiei „Artelor Grafice“ cu drapelul şi de un foarte numeros număr de cunoscuţi şi prieteni ai defunctului. Personalul tipografiei „Dacia“, unde Cristea a fost mult timp şef de atelier, a depus o coronă. S-a observat o frumoasă coroană din partea corporaţiei tipografilor. La biserică d. I. Breabăn, vice-preşedintele corporaţiei, a rostit o cuvintare prin care a arătat calităţile decedatului. Pavel I. Cristea, moare sarac lăsînd în urmă o soţie cu 7 copii cel mai mic de 2 septămîni şi cel mai mare de 10 ani. Ieri înaintea tribunalului secţia 11-a a venit spre judecare un proces foarte nostim. E vorba de cazul servitorului Dim. Loghin de la Mitropolie, maniac, care astă-vară, într’una din zile, a luat la bătaie pe călugărul Valeriu Moglan, pe atunci mare eclisiarch, în timpul cînd acesta oficia liturghia, sub pretext că „nu calea s popă“ şi n’a ţinut seamă de regulile sfintelor canoane, şi prin urmare nu mai are voie să calce în sfintul locaş al Domnului“. Tribunalul a ascultat mai mulţi martori şi a amînat procesul cerînd să fie introdus în cauză un alt călugăr coleg al lui Valeriu Moglan, care l-ar fi pus la cale pe Loghin să atace pe Valeriu. • Prefectura de județ a primit o circulară din partea ministerului de interne prin care’i face cunoscut că conform avizului consiliului superior de agricultură dreptul de alegător pentru comisiunele regionale nu se poate exercita decît în persoană. Consiliul comunal va fi convocat din nou în cursul săptămînei viitoare. In prima şedinţă de consilier Gheorghiu Mahalu va face o interpelare primarului într’o chestie privitoare pe inginerul şef al comunei. PrPTBBgB TP-D. Sachelarescu, revizorul şcolar al judeţului, a plecat ori în inspectarea şcoalelor rurale din plasa Cîrniceni. Cu această ocazie va alege şi terenurile unde urmează să se construiască noui şcoli, în acea plasă. — In Ungheni jandarmii au găsit eri vagabonded pe tînărul Carol Crami car® a trecut Prutul în mod clandestin. El a declarat că e de la Riga şi că e pictor de meserie şi că în ultimul timp fiind soldat, făcea paza la graniţa Prutului. Din cauza mizeriilor care le îndura de la superiorii săi, el a deşertat. Numitul tînăr vorbeşte foarte bine franţuzeşte şi nemţeşte. ■*v DOCTOR SUZANA WECHSLER Boli de femei.—Faceri. Consult. 2—4 p. m. Căpitan Păun 6