Opinia, martie 1913 (Anul 10, nr. 1820-1845)

1913-03-01 / nr. 1820

limpede. Pentru noi—moldovenii — însă contrastul e picant şi fermecător. Interesant încă e de observat şi de studiat un număr de „capete“ remarca­bile. Simt unele pe cari nu le­ cunoaştem —de­cit după ilustraţii şi le presupunem a fi cutare, ori cutare. Personalităţi mai „anturate“ în maturul corp, deşi apărute pentru puţină vreme, — d­nii Take Io­­nescu şi Ionel Brătianu. Iticolo — nici o diferenţiare după partide politice. Cu­ a­­celaşi aer sobru de taciturn d. Toma Steli­an întră, ascultă un scurt timp şi iese. Ceva mai puţin viciu—leul s’a mai îm­­blînzit—senatorul Delavrancea ; într’un colţ, silueta fină, cu linii aproape geome­trice—se desemnează d. Matei Cantacu­­zino, nedespărţit de un alt intelectual iaşan, d. Petre Missir. Primarul Iaşului se distinge prin privirea pătrunzătoare şi prin elasticitatea mişcărilor, uşor febrile sub calmul aparent. Iată senatori tineri, semi-iaşani sau fost ieşani: d-rul Pilescu simpaticul senator de Constanţa; Sipsomo, de o tinereţe şi vo­lubilitate pe care n'o trădează şi n’o sco­­boară calitatea de senator—de altfel con­testat din cauza tinereţei; iată Georges Volenti, doroinînd cu statura-i herculiană şi cu infaţişarea-i blondă, de Christ. Un Christ pe care, adeseori, trebue să-l adore—prin binoclu — unii ochi frumoşi din tribune... f£. ...Dar să nu ne pierdem în gînduri pro­fane. Prelaţii, gravi, sunt de faţă. Iar simpaticul chestor, iaşanul senator Nanu, ca un Argus vigilent, nu ne-a dat loc în tribuna presei, ca să facem reflecții e­­rhivoce... RediQB. Un moment înălţător Trecătorii cari au traversat­eri dimi­neaţă Piaţa Unirei, au fost viu impre­sionaţi de ceea ce se desfăşura înaintea ochilor lor.: o deputaţiune de 2 ţarani din nordul Moldovei, corn. Horodiştea jud. Dorohoi, sub conducerea preotului lor, un venerabil bătrîn, au depus pe soclul sta­tuiei o coroană mică de flori naturale, legată cu panglici tricolore, iar inscrip­­ţ­a de pe hrde glăsuia că ţăranii din sus pomenita comună se închină cu ve­­neraţiune înaintea chipului în veci ne­uitatului Domn, Alexandru Ion Cuza. Urmăream cu o negrăită emoţie a­­ceastă scenă, cum ţăranii cu capul des­coperit suiau treptele statuiei, depunînd în toată simplicitatea şi fără sgomot a­­cel modest şi umil prinos de recunoştinţă şi de vecinică neutare către Marele Domnitor, acela care trăieşte şi va trăi în inimile ţăranilor pe care i-a desrobit, sfărămînd ’ lanţurile iobăgiei, făcîndu-i slobozi şi stăpâni pe petecul de pămînt, moşioară străbună apărată şi udată cu sângele strămoşesc. Pentru mine , acel mic semn de închi­nare are o valoare mai mare de­cât cea mai preţioasă coroană, iar gestul sim­plu şi mut al ţăranilor e mai elocvent şi mişcător de­cât cuvîntarea cea mai măiastră, ieşită din gura unui cărturar. încă o dovadă că poporul român nu e lipsit de sentimentul recunoştinţei, nu uită pe binefăcătorii săi şi nici o putere nu va fi în stare să-i smulgă din inimă chipul întipărit al acelora cari s’au jert­fit pentru binele seu. Din tată în fiu se va moşteni tradiţia şi în veci neutată va fi memoria lor. lassiensis Păreri libere Răspuns d-lui colonel V. Dimitriu în chestia naturalizării evreilor pămînteni. Am cetit cu atenţiune articolul dv publicat în „Opinia“ din 11 Februar, tra­­tînd despre naturalizarea evreilor pâ­mînteni şi cu toate că nu mă unesc în parte cu părerile dv., vă mulţumesc pen­tru atenţiunea ce aţi dat acestei chesti­uni, de­oare­ce din discuţiune va birui adevărul, iar rivna evreilor pămînteni este tocmai ca să aducă lumină atît evreilor cit şi a fraţilor noştri creştini. Am spus că nu mă împac cu tot con­ţinutul acelui articol pentru am aflat în­­tr’însul o flagrantă contrazicere şi înce­putul nu se asamînă cu sfîrşitul. Pe cînd la început îmi apăreţi îmbrăcat în haine civilizate, regret că sunt silit a vă vedea la sfîrşit în haine cu totul schimbate. Spuneţi la început: 10) că evreii din Oltenia şi Muntenia se află aice în vre­mea persecuţiunilor din Spania şi deci trebue consideraţi ca pămînteni. 20) Spu­neţi că evreii din Moldova au imigrat mai tîrziu, din timpul împărţirei Poloniei şi că s’ar putea constata prin formalităţi administrative, prin statistici, sau în sfîr­şit după procedeul întrebuinţat în Do­­brogea, care sunt pămînteni şi care stre­ini ; 30) că prin această procedură s'ar stabili că numărul evreilor pămînteni este mai mic de­cît 250,000 cum se pretinde şi în fine 40 că pe evreii­ pămînteni îi menţineţi pentru drepturile lor. Pină aci suntem de acord (cu rezervă asupra datei de stabilire a evreilor în Moldova, pe care dv. o indicaţi). Noi evreii­ pămînteni nu cerem natu­ralizarea de­cît pentru evreii pămînteni. Primesc dar din toată inima propunerea de a se întrebuinţa mijloacele arătate de dv. pentru a se constata care sunt evreii băştinaşi. Dar această constatare odată făcută ei să fie consideraţi ca adevăraţi romîni. Să nu se mai facă deosebire de religiune, aşa numai cum sună consti­tuţia şi aşa cum s’a promis prin trata­tul din Berlin. Cetind însă mai departe articolul Dv. îl văd încărcat de prejudecăţi şi de prin­cipii pur antisemite aşa că situaţia ace­lui ce le combate devine cu totul grea. Intr’adevăr ce e de făcut împotriva pre­judecăţilor ? Tot ceia ce spuneţi de aci încolo gre­şeşte din pricina elementară că dv. re­veniţi, considerînd chiar pe evreii pămîn­teni ,­pe care ceva mai înainte i-aţi re­vendicat,altfel, de căt pe pămintenii creştini. Faceţi dlar deosebire şi contrazicerea în­cepe. Aşa de exemplu ne cereţi: 1) Pentru a ne egaliza să nu vă mai alungăm pe dv., românii creştini. Răspund : Noi vrem să trăim cu voi, noi considerăm viaţa noastră ca o parte integrantă din viaţa voastră. Unde gă­siţi dar la evreii pămînteni tendinţa de a vă alunga 9 2) Spuneţi: „Evreii trebue să trăiască, dar trebue să trăim şi noi“. Vă răspun­dem : Fraţii noştri creştini trebue să trăiască, dar trebue să trăim şi noi. Iată adevărul. Dv. trebue să ne consi­deraţi ca pe fraţii voştri, pentru că de atîta amar de vreme convieţuim pe acest pămint, cu aceleaşi bucurii, cu aceleaşi dureri, cu aceleaşi­ interese. Atunci nu vor mai exista interese deosebite imagi­nare, nici prejudecăţi. 3) Spuneţi apoi că chestiunea evreias­că din Romînia este o chestiune curat economică şi că după date statistice 40 la sută din­­ întreaga activitate economi­că a ţării este executată de evrei. Vă răspund : Nu ştiu de unde aţi luat această cifră, dar este neexactă. Dar vreau să primesc pentru un mo­ment acest procent pe care mi-l indi­caţi. Ei bine, cu atît mai urgentă este ne­cesitatea egalizării evreilor pămînteni cu fraţii lor creştini, ca să se ştie că au împreună aceleaşi interese şi nimic nu-i deosebeşte cînd e vorba e prosperarea economiei naţionale, a vieţei acestei ţări care este a noastră a tuturor. Şi dacă azi în parte din oraşele Mol­dovei găsiţi în comerţ, meserie şi indus­trie un procent de evrei mai ridicat de­cît al creştinilor, cauza este tocmai pen­tru că—fiind consideraţi ca streini,—prin legi excepţionale le-au fost închise, evre­ilor pămînteni, o mare parte din cele de existenţă şi astfel, de voe de nevoe, s’au aruncat pe singurele drumuri ce le-au mai ramas deschise : comerţul, meseria şi industria. Dacă însă veţi deschide porţile tuturor ramurilor de existenţă şi pentru ei, pro­porţia de 3—4 la sută a evreilor faţă de populaţia întreagă a ţării se va distribui în toate aceste ramuri şi toate prejude­căţile d-v economice, cu atît mai puţin vor avea motiv de-a exista. Evreii sunt in totalitatea lor 3—4 la sută din populaţia generală a ţării, pro­porţie care nu e In ţara noastră mai crescută ca în alte ţări şi nicăeri nu se vede un pericol. Constatăm şi în Dobro­­gea chiar, că nu s’a creiat nici un peri­col de cînd evreii de acolo au avut fe­ricirea de a fi egalizaţi cu frăţii lor creş­tini. Programul romînesc are destulă ener­gie. D­e însă n’aveţi încredere în această energie. Deaceia vedeţi ca un spectru existenţa acestui infim procent de evrei In ţara noastră. Deschideţi-ne clar toate porţile. Per­miteţi evreilor—pămînteni să devie po­dari şi vă asigur că-i veţi găsi printre ei, dacă-i doriţi. Permiteţi-le să pătrundă la C. F. R. şi-i veţi găsi şi acolo. Permi­teţi-le să fie lucrători la Regia Statului, îngăduiţi-i să devie agricultori, muncitori de pămînt, şi veţi găsi proporţia de 3— 4 la sută în toate ramurile aceste ; şi vă asigur că atunci cu atît mai puţin vă veţi îngrijora de „interesele lor deose­bite“. In fine : Peste graniţe, în apus, civili­zaţia şi progresul au distrus prejudecă­ţile. Cinci ani se cer unui strein pentru a dovedi că s’a înglobat intereselor unei ţări şi că are dreptul a fi socotit ca ce­tăţean. Noi vă oferim cite cincizeci, de fie­care, cel puţin. Noi vă oferim sute de ani în genealogiile noastre. încetaţi a ne mai socoti drept duşma­nii acestei ţări, pe care am iubit-o,­­ şi-o iubim şi suntem gata s’o apărăm cu sîngele nostru. Nu uitaţi cuvintele rostite de dr. G. Istrate la o întrunire : „Ori­ce piatră aruncată în capul e­­­vreilor, este o insultă adusă prestigiului ţării“. Iaşi—Fevruarie 1913. Moritz Waktel OPINIA Societatea Creditului Funciar Urban din Iaşi TABLOU de imobilele şi apartamentele din Iaşi ce sunt de închiriat cu începere de la 23 Aprilie 1913. Amatorii de a lua în chirie imobilele şi apartamentele aratate în acest tablou se vor adresa la sediul Societăţii din Iaşi strada Lăpuşneanu No. 37 cu oferte închise în toate zilele de lucru pînă la 15/28 Martie a. c. m. Haier , W. Finckelstein A. Catenberg N. Marcopol Zussman şi Marantz Căpit. Gantuniari M. Munteanu L. M. Spaier Palat. Societăţii El. Gh­iorghiu A. Marcovici Emil C. Zugravu Cost. Fătu N. Culilinu A. I. Ghiorghiuj A. şi N. Popescu Emil Ortony L.­iţicovici Starostescu Cucu Em Căpit. P. Gane Maria G. Nathanson Madlena Drăghici Şendra I. B. Cabana Şos. Racov­­ză 3 Pomir 6 C. Negri 84 Piaţa Halei 3 Pomir 8 C. Negri 6­8 Palat 41 Mitropoliei 16 Lăpuşneanu 37 Socola 96 Albă 51 Rufeni 29 Albineţ 14 M. Eminescu 10 Muzelor 14 Sărărie 106 Şos. Moara de Foc 8 I. Brăteanu 191 Toma Cozma 16bis. I. Brăteanu 146—8 şi Muzelor 40 Golia 2 şi Cucu 62 Arcu 9 Procopie 8 Str. şi No. casei Felul încăperilor şi numele actualilor chiriaşi întreg imobilul deschiriat. 2 odăi în etajul de jos, bucătărie şi camară pentru lemne ocupate de d. O. Grünberg şi două odăi şi bucătărie in curte­­ dugheană şi 2 odăi ocupate de d. Marcus Löbel; 2 odăi ocupate de d­nii Zeida Goldman şi C. R. Leib ; 3 odăi şi un antret ocupate de d. G. Liebling; Locuinţa ocupată de d-na Maria Haimovici ; 2 odăi, bucătărie in ogradă şi pivniţă în comun ocupate de d. Iulius Eicher. Baia „Diana“ . Una dugheană şi o odae ocupată de d. W. Feuerstein ; 4 odăi ocupate de d. Marcu Ianovici; 2 odăi, 1 antret şi camară pentru lemne ocupate de d. B. Zilberstein ; întreg imobilul 2 odăi ocupate de d. Zamfir. Başca pentru depozit de spirt şi un grajd in ogradă ocupate de d. I. Barber. 4 odăi în etajul de sus, jos bucătărie şi spălătorie, pivniţă şi ogradă în co­mun ocupate de d. I. V. Baltă şi una odaie şi camară ocupate de d-na Amalia Blesciug. 1 odaie şi bucătărie ocupate de d. Ioină Bercovici şi un subsol, 2 magaz­i deschiriate. apartamentele locuite de d-nii P. Ghiorghiu, T. D. Decu şi Constanţa Toni. întreg imobilul ocupat de d. Iancu Zarifopol. mai multe apartamente. întreg imobil compus din 14 apartamente, mai multe apartamente, un beciu. DIRECȚIUNEA: NUMELE imobilelor STRUNA ZILEI BUNE ŞI RÂU De când vremea s’a îndrep­tat, situaţia la Ceatalgea a devenit iar periculoasă. Telegrame. Şaradă care-aşteaptă Şi n’o pot deslega, O vreme ce... se’ndreaptă, Şi ’ncepe a fi... mai rea ! ş­ i pe la Universitate Ieri, Mercuri 27 .„ „Seminarul de Sla­vistică“ al Facultăţii noastre de litere a ţinut şedinţă. Au luat parte, pe lingă profesor,­următorii 18 studenţi şi studente: domnişoarele Calciu, licenţiată In litere, Lelescu, Constantinescu, Capşa, absolvente ale Facultăţii, Colomei, Cărare, Ştefă­­nescu, Fedeleş şi domnii C. Alexandrescu, doctorand în litere, Hotnog, Iepure, ab­solvenţi ai Facultăţii, Răutu, Paladi, Con­­stantinescu, Negrescu, Minar, Grigorescu, Iorga. D-nul Constantinescu, student in anul al doilea, a ţinut o conferinţă despre : Epoca de regenerare a Bulgariei şi rolul României în această regenerareA făcut mai ales dare de seamă despre cuprinsul unei cărţi scrisă în bulgăreşte de Stra­­simirov sub titlul: Istoria na oprilskoto văzstanie, adică „Istoria revoluţiei din Aprilie“ şi tipărită în anul 1912 la Fili­­popole. Dăm aci rezumatul făcut chiar de d. Constantinescu din conferinţa sa. încă de la începutul istoriei lor aceste 2 popoare, ale căror forţe s’au echilibrat între ele totdeauna, au fost în strînse legături prieteneşti si au avut de multe ori o soartă comuna. Datorită acestei lungi prietenii s’au stabilit între Romîni şi Bulgari influenţe: linguistice, etnice, culturale şi politice. Astfel în liniamente generale şi-au împrumutat unul altuia cite ceva din aceste influenţe. Român­ii, deşi de viţă latină, au împrumutat limba slavonă in cult şi administraţie şi chîar cultura lor, iar Bulgarii găseau adăpost pentru ei şi cultura lor în Ţările Romî­­neşti în acele timpuri de decădere sub oprimaţia Turcilor, mai puternică la ei. Şi atunci cînd aceste două forţe s’au u­­nit într’o singură energie, a eşit puter­nicul Imperiu Româno-Bulgar al Asăneş­tilor din veacul de mijloc. Epoca de regenerare a Bulgariei se în­cepe ca şi la noi, printr’o mişcare lite­rara, după care a urmat o renaştere politică, în ambele Romînii şi au avut partea lor de contribuţiune. Se fixează Începuturile renaşterei literare odată cu apariţia „Istoriei slavo-bulgare“ din 1762 a călugărului Paisie din Chilom­ar (Sf. Munte) şi cu activitatea culturală a e­­piscopului de Vraca, Sofronie, care din cauza persecuţiilor s-a refugiat în 1803 la mitropolitul Munteniei Dositeiu ; acesta i-a tipărit cartea sa de predici în tipo­grafia din Rîmnic (1806), cea dintăi carte în limba bulgărească modernă. Sofronie a murit la Bucureşti în 1815 sau 1816. Bulgarii, în urma îndemnurilor acestor 2 călugări, încep a scrie cărţi bulgăreşti pe care le tipăresc în oraşe străine ca: Viena, Budapesta, Odesa, Braşov, Brăila, şi mai ales Bucureşti, din causă că gu­vernul turcesc nu ’le îngăduiea aceasta la ei. In 1828 Saganov îşi tipăreşte noul Testament în tipografia mitropoliei din Bucureşti ; tot în Bucureşti apar urmă­toarele cărţi de învâţămînt, ce’n urmă erau trimese peste Dunăre: Buvuarul lui Berovici în 1824, şi 1845,­­o gramatică a lui Andreev în 1844, o geografie de a­­celaş în 1851, o aritmetică în 1845 şi o caligrafie în 1834, din cele mai prin­ci­pale. Tot aici era o tipografie a lui Penco­­vici, unde şi-a tipărit între alţii cartea sa despre literatura şi ştiinţa neobulgară Veneţia ; acesta era un rutean foarte cult şi mare filobulgar, care în scurta lui viaţă de 37 ani s’a consacrat cu totul renaşterei Bulgarilor. In şcolile din Bu­cureşti se pregătesc o sumă de tineri dintre care puţini se duc să-şi complec­­teze studiile în Rusia, şi care întorşi, în patrie caută să întemeeze şcoli naţionale cuvîntul de merit se cuvine bogaţilor ne­gustori emigraţi în Muntenia, căci colonii bulgare se întemeiaseră în toate oraşele de seamă ale Romîniei : Galaţi, Brăila, Giurgiu, Zimnicea sau Bucureşti, Ploeşti şi Craiova. La Bucureşti sau Brăila apar numeroase ziare bulgăreşti ca: Narodnost (Poporul), Nezavisimost (Independenţa), românul­ bulgar Otecestvo (Patria), Zna­me (Steagul) şi altele ; iar la Brăila s’a în­temeiat în 1869 o societate literară Bălgarsko Vinzodno druzestro (soc. liter bulgară), care în urmă deveni Academia din Sofia. Tot aşa şi mişcarea politică şi revolu­ţionară a găsit sprijin la noi, căci în „pă­­mîntul fericit şi liber al Romîniei şi-au organizat toate comitetele lor revol­uţio­nare şi au tipărit proclamaţiile lor bar TEATRUL NAŢIONAL Sîmbătă 2 Martie 1913 Misterele Camerei galbene baţi de seamă ca : Racovschi, prieten al lui’ Ion Brăteanu, Karavilov, Levschi, Bol­ov Stambulov , sau formau în Mun­tenia bande, pe care apoi le trimetea peste Dunăre, ca : Ştefan Caregea, Pa­­nait Hitov şi alţii. In politica revoluţio­narilor bulgari din Bucureşti se deosebeau trei curente : acel naţional al lui Levschi, care voia ridicarea poporului prin sine ; aceasta nefiind îndeajuns, Karavelov se gîndeşte la o alianţă balcanică, el repre­zintă al doilea curent, sîrbofil; pe cînd Botiov al 3-lea curent, rusofil. Insă nici sprijinul interesat al Rusiei, nici acel al Serbiei ce punea condiţiuni, fiindcă se temea de ridicarea unui stat slav în Bal­cani, n’au adus atîtea efecte pentru pre­gătirea liberărei Bulgariei ca sprijinul desinteresat al latinei Romînii. Şi astăzi cînd nu ştim ce ne poate a­­duce ziua de mine, e bine să ne arun­căm privirea în trecut ca să ştim ce a­­vem de făcut în viitor. P. Constantinescu. 53 In şedinţa de ori a senatului uni­versitar, la care a participat şi consi­liul facultăţii de medicină, a venit în dis­cuţiune recomandarea d-lui S. Lalu la catedra de farmacologie din Iaşi. După ce au vorbit d-nii profesori Thiron şi Parhon, doi dintre participanţi d-nii pro­fesori Bogdan şi Socor au plecat, aşa că prorectorul, d. Alexandrescu a declarat consiliul incomplect, deşi asemenea cons­tatare se face numai la începutul şedin­­ţei.­­ ~ Cu toate aceste discuţiunea s’a amî­­nat. 55 Concertul Fritz Kreisler. — Știrile ce primim despre succesul lui Kreisler la Paris sînt curat fantastice! Ne-ar fi imposibil să publicăm lungile articole pe care i le consacră întreaga presă franceză. Ne vom mărgini să re­­producem astăzi o mică dare de seamă apărută în marele ziar francez l’Excel­sior“ a doua zi după concertul de Du- ^ minica trecută la Paris. „Mulţimea mereu crescîndă de amatori ai exerciţiilor de virtuozitate s’a trans­portat ori în număr colosal de mare la „Charlet“ pentru asculta pe neîntrecutul Fritz Kreisler, care, incontestabil este astăzi cel mai admirabil violonist ce s’a putut vedea, atît pentru acrobaţia tech­­nicei sale, cît pentru limpedele său stil. Cu ce fugă şi ce nobleţe cîntă Kreisler, concertul de Beethoven ! „După interpretaţia sa extraordinare sub­­tilă şi nuanţă, publicul a izbucnit la o­­vaţiunile cele mai furtunoase! „Faimosul violonist a mai dotat suita de Bach cu o aprofundare de sentiment, cu o supleţă de arcuş, o eleganţă şi o singuranţă uimitoare ! Publicul a aclamat pe Kreisler ca pe un adevărat suveran“. Reamintim ca Concertul anunţat la Iaşi în sala Teatrului Naţional, va avea loc irevocabil Joi 7 Martie.­­ Biletele la Maximovich 55 Societatea „Unirea“ a acordat 15­0 lei pentru înmormîntarea tipografului Vasile Ionescu, iar corporaţia progresul 90 de lei. 55 D. I. Vinograschi a fost numit ma­estru de gimnastică la Turnu-Măgurele, în locul d-sale la şcoala medie a fost nu­mit d. D. Dobreanu. 55 Direcţia generală a serviciului sa­nitar pune în vedere autorităţilor sani­tare locale să ia măsuri riguroase şi să exercite un control asupra locuitorilor de la sate care aduc fapte pentru consuma­ţia publicului. 55 In comuna Buciumi a fost arestat individul Lazăr Topîrceanu dezertor din Regimentul 11 Siret, autor al mai multor furturi săvîrşite în judeţ. 55 Indivizii Costachi şi Neculai Pe­­trescu au refnit şi maltratat pe locuitorul Costachi Petrea din comuna Ţuţora. Ambii au fost arestaţi. 55 Cum e vremea? Vremea în ţară.—La Brăila şi la Con­stanţa timpul e frumos. In străinătate, vrem­e frumoasă pretutindeni. * 55 Banca Iaşilor plăteşte dividendul la acţiuni. Plata se face în schimbul cuponului No. 1 de la acţiunile definitive.­­ „Banca Iaşilor“ preschimbă titlurile provisorii, eliberînd acţiunile definitive. 5. Domnul Tom­a Antóniade, secretar la biuroul avocatului statului a fost nu­mit ca secretar al gimnaziului Ştefan cel Mare în locul d-lui Socrat Hulubei, trecut ca secretar la biuroul avocatului statului. 55 D. T. Berescu inspector de gim­nastică, fiind în Bârlad a aranjat serba­rea de gimnastică locală de fine de an. D-sa a plecat astăzi la Roman pentru a înainta raportul privitor la cererea d-lui Aurel Popescu, maestru de gimnastică, de a fi numit definitiv. 55 Se crede că între profesorii iaşani cari își vor regula drepturile la pensie pentru Aprilie vor fi d-nii Gh Nădejde, V. Botez şi V. Negruzzi.

Next