Opinia, martie 1913 (Anul 10, nr. 1820-1845)
1913-03-01 / nr. 1820
limpede. Pentru noi—moldovenii — însă contrastul e picant şi fermecător. Interesant încă e de observat şi de studiat un număr de „capete“ remarcabile. Simt unele pe cari nu le cunoaştem —decit după ilustraţii şi le presupunem a fi cutare, ori cutare. Personalităţi mai „anturate“ în maturul corp, deşi apărute pentru puţină vreme, — dnii Take Ionescu şi Ionel Brătianu. Iticolo — nici o diferenţiare după partide politice. Cu acelaşi aer sobru de taciturn d. Toma Stelian întră, ascultă un scurt timp şi iese. Ceva mai puţin viciu—leul s’a mai îmblînzit—senatorul Delavrancea ; într’un colţ, silueta fină, cu linii aproape geometrice—se desemnează d. Matei Cantacuzino, nedespărţit de un alt intelectual iaşan, d. Petre Missir. Primarul Iaşului se distinge prin privirea pătrunzătoare şi prin elasticitatea mişcărilor, uşor febrile sub calmul aparent. Iată senatori tineri, semi-iaşani sau fost ieşani: d-rul Pilescu simpaticul senator de Constanţa; Sipsomo, de o tinereţe şi volubilitate pe care n'o trădează şi n’o scoboară calitatea de senator—de altfel contestat din cauza tinereţei; iată Georges Volenti, doroinînd cu statura-i herculiană şi cu infaţişarea-i blondă, de Christ. Un Christ pe care, adeseori, trebue să-l adore—prin binoclu — unii ochi frumoşi din tribune... f£. ...Dar să nu ne pierdem în gînduri profane. Prelaţii, gravi, sunt de faţă. Iar simpaticul chestor, iaşanul senator Nanu, ca un Argus vigilent, nu ne-a dat loc în tribuna presei, ca să facem reflecții erhivoce... RediQB. Un moment înălţător Trecătorii cari au traversateri dimineaţă Piaţa Unirei, au fost viu impresionaţi de ceea ce se desfăşura înaintea ochilor lor.: o deputaţiune de 2 ţarani din nordul Moldovei, corn. Horodiştea jud. Dorohoi, sub conducerea preotului lor, un venerabil bătrîn, au depus pe soclul statuiei o coroană mică de flori naturale, legată cu panglici tricolore, iar inscripţa de pe hrde glăsuia că ţăranii din sus pomenita comună se închină cu veneraţiune înaintea chipului în veci neuitatului Domn, Alexandru Ion Cuza. Urmăream cu o negrăită emoţie această scenă, cum ţăranii cu capul descoperit suiau treptele statuiei, depunînd în toată simplicitatea şi fără sgomot acel modest şi umil prinos de recunoştinţă şi de vecinică neutare către Marele Domnitor, acela care trăieşte şi va trăi în inimile ţăranilor pe care i-a desrobit, sfărămînd ’ lanţurile iobăgiei, făcîndu-i slobozi şi stăpâni pe petecul de pămînt, moşioară străbună apărată şi udată cu sângele strămoşesc. Pentru mine , acel mic semn de închinare are o valoare mai mare decât cea mai preţioasă coroană, iar gestul simplu şi mut al ţăranilor e mai elocvent şi mişcător decât cuvîntarea cea mai măiastră, ieşită din gura unui cărturar. încă o dovadă că poporul român nu e lipsit de sentimentul recunoştinţei, nu uită pe binefăcătorii săi şi nici o putere nu va fi în stare să-i smulgă din inimă chipul întipărit al acelora cari s’au jertfit pentru binele seu. Din tată în fiu se va moşteni tradiţia şi în veci neutată va fi memoria lor. lassiensis Păreri libere Răspuns d-lui colonel V. Dimitriu în chestia naturalizării evreilor pămînteni. Am cetit cu atenţiune articolul dv publicat în „Opinia“ din 11 Februar, tratînd despre naturalizarea evreilor pâmînteni şi cu toate că nu mă unesc în parte cu părerile dv., vă mulţumesc pentru atenţiunea ce aţi dat acestei chestiuni, deoarece din discuţiune va birui adevărul, iar rivna evreilor pămînteni este tocmai ca să aducă lumină atît evreilor cit şi a fraţilor noştri creştini. Am spus că nu mă împac cu tot conţinutul acelui articol pentru am aflat într’însul o flagrantă contrazicere şi începutul nu se asamînă cu sfîrşitul. Pe cînd la început îmi apăreţi îmbrăcat în haine civilizate, regret că sunt silit a vă vedea la sfîrşit în haine cu totul schimbate. Spuneţi la început: 10) că evreii din Oltenia şi Muntenia se află aice în vremea persecuţiunilor din Spania şi deci trebue consideraţi ca pămînteni. 20) Spuneţi că evreii din Moldova au imigrat mai tîrziu, din timpul împărţirei Poloniei şi că s’ar putea constata prin formalităţi administrative, prin statistici, sau în sfîrşit după procedeul întrebuinţat în Dobrogea, care sunt pămînteni şi care streini ; 30) că prin această procedură s'ar stabili că numărul evreilor pămînteni este mai mic decît 250,000 cum se pretinde şi în fine 40 că pe evreii pămînteni îi menţineţi pentru drepturile lor. Pină aci suntem de acord (cu rezervă asupra datei de stabilire a evreilor în Moldova, pe care dv. o indicaţi). Noi evreii pămînteni nu cerem naturalizarea decît pentru evreii pămînteni. Primesc dar din toată inima propunerea de a se întrebuinţa mijloacele arătate de dv. pentru a se constata care sunt evreii băştinaşi. Dar această constatare odată făcută ei să fie consideraţi ca adevăraţi romîni. Să nu se mai facă deosebire de religiune, aşa numai cum sună constituţia şi aşa cum s’a promis prin tratatul din Berlin. Cetind însă mai departe articolul Dv. îl văd încărcat de prejudecăţi şi de principii pur antisemite aşa că situaţia acelui ce le combate devine cu totul grea. Intr’adevăr ce e de făcut împotriva prejudecăţilor ? Tot ceia ce spuneţi de aci încolo greşeşte din pricina elementară că dv. reveniţi, considerînd chiar pe evreii pămînteni ,pe care ceva mai înainte i-aţi revendicat,altfel, de căt pe pămintenii creştini. Faceţi dlar deosebire şi contrazicerea începe. Aşa de exemplu ne cereţi: 1) Pentru a ne egaliza să nu vă mai alungăm pe dv., românii creştini. Răspund : Noi vrem să trăim cu voi, noi considerăm viaţa noastră ca o parte integrantă din viaţa voastră. Unde găsiţi dar la evreii pămînteni tendinţa de a vă alunga 9 2) Spuneţi: „Evreii trebue să trăiască, dar trebue să trăim şi noi“. Vă răspundem : Fraţii noştri creştini trebue să trăiască, dar trebue să trăim şi noi. Iată adevărul. Dv. trebue să ne consideraţi ca pe fraţii voştri, pentru că de atîta amar de vreme convieţuim pe acest pămint, cu aceleaşi bucurii, cu aceleaşi dureri, cu aceleaşi interese. Atunci nu vor mai exista interese deosebite imaginare, nici prejudecăţi. 3) Spuneţi apoi că chestiunea evreiască din Romînia este o chestiune curat economică şi că după date statistice 40 la sută din întreaga activitate economică a ţării este executată de evrei. Vă răspund : Nu ştiu de unde aţi luat această cifră, dar este neexactă. Dar vreau să primesc pentru un moment acest procent pe care mi-l indicaţi. Ei bine, cu atît mai urgentă este necesitatea egalizării evreilor pămînteni cu fraţii lor creştini, ca să se ştie că au împreună aceleaşi interese şi nimic nu-i deosebeşte cînd e vorba e prosperarea economiei naţionale, a vieţei acestei ţări care este a noastră a tuturor. Şi dacă azi în parte din oraşele Moldovei găsiţi în comerţ, meserie şi industrie un procent de evrei mai ridicat decît al creştinilor, cauza este tocmai pentru că—fiind consideraţi ca streini,—prin legi excepţionale le-au fost închise, evreilor pămînteni, o mare parte din cele de existenţă şi astfel, de voe de nevoe, s’au aruncat pe singurele drumuri ce le-au mai ramas deschise : comerţul, meseria şi industria. Dacă însă veţi deschide porţile tuturor ramurilor de existenţă şi pentru ei, proporţia de 3—4 la sută a evreilor faţă de populaţia întreagă a ţării se va distribui în toate aceste ramuri şi toate prejudecăţile d-v economice, cu atît mai puţin vor avea motiv de-a exista. Evreii sunt in totalitatea lor 3—4 la sută din populaţia generală a ţării, proporţie care nu e In ţara noastră mai crescută ca în alte ţări şi nicăeri nu se vede un pericol. Constatăm şi în Dobrogea chiar, că nu s’a creiat nici un pericol de cînd evreii de acolo au avut fericirea de a fi egalizaţi cu frăţii lor creştini. Programul romînesc are destulă energie. De însă n’aveţi încredere în această energie. Deaceia vedeţi ca un spectru existenţa acestui infim procent de evrei In ţara noastră. Deschideţi-ne clar toate porţile. Permiteţi evreilor—pămînteni să devie podari şi vă asigur că-i veţi găsi printre ei, dacă-i doriţi. Permiteţi-le să pătrundă la C. F. R. şi-i veţi găsi şi acolo. Permiteţi-le să fie lucrători la Regia Statului, îngăduiţi-i să devie agricultori, muncitori de pămînt, şi veţi găsi proporţia de 3— 4 la sută în toate ramurile aceste ; şi vă asigur că atunci cu atît mai puţin vă veţi îngrijora de „interesele lor deosebite“. In fine : Peste graniţe, în apus, civilizaţia şi progresul au distrus prejudecăţile. Cinci ani se cer unui strein pentru a dovedi că s’a înglobat intereselor unei ţări şi că are dreptul a fi socotit ca cetăţean. Noi vă oferim cite cincizeci, de fiecare, cel puţin. Noi vă oferim sute de ani în genealogiile noastre. încetaţi a ne mai socoti drept duşmanii acestei ţări, pe care am iubit-o, şi-o iubim şi suntem gata s’o apărăm cu sîngele nostru. Nu uitaţi cuvintele rostite de dr. G. Istrate la o întrunire : „Orice piatră aruncată în capul evreilor, este o insultă adusă prestigiului ţării“. Iaşi—Fevruarie 1913. Moritz Waktel OPINIA Societatea Creditului Funciar Urban din Iaşi TABLOU de imobilele şi apartamentele din Iaşi ce sunt de închiriat cu începere de la 23 Aprilie 1913. Amatorii de a lua în chirie imobilele şi apartamentele aratate în acest tablou se vor adresa la sediul Societăţii din Iaşi strada Lăpuşneanu No. 37 cu oferte închise în toate zilele de lucru pînă la 15/28 Martie a. c. m. Haier , W. Finckelstein A. Catenberg N. Marcopol Zussman şi Marantz Căpit. Gantuniari M. Munteanu L. M. Spaier Palat. Societăţii El. Ghiorghiu A. Marcovici Emil C. Zugravu Cost. Fătu N. Culilinu A. I. Ghiorghiuj A. şi N. Popescu Emil Ortony L.iţicovici Starostescu Cucu Em Căpit. P. Gane Maria G. Nathanson Madlena Drăghici Şendra I. B. Cabana Şos. Racovză 3 Pomir 6 C. Negri 84 Piaţa Halei 3 Pomir 8 C. Negri 68 Palat 41 Mitropoliei 16 Lăpuşneanu 37 Socola 96 Albă 51 Rufeni 29 Albineţ 14 M. Eminescu 10 Muzelor 14 Sărărie 106 Şos. Moara de Foc 8 I. Brăteanu 191 Toma Cozma 16bis. I. Brăteanu 146—8 şi Muzelor 40 Golia 2 şi Cucu 62 Arcu 9 Procopie 8 Str. şi No. casei Felul încăperilor şi numele actualilor chiriaşi întreg imobilul deschiriat. 2 odăi în etajul de jos, bucătărie şi camară pentru lemne ocupate de d. O. Grünberg şi două odăi şi bucătărie in curte dugheană şi 2 odăi ocupate de d. Marcus Löbel; 2 odăi ocupate de dnii Zeida Goldman şi C. R. Leib ; 3 odăi şi un antret ocupate de d. G. Liebling; Locuinţa ocupată de d-na Maria Haimovici ; 2 odăi, bucătărie in ogradă şi pivniţă în comun ocupate de d. Iulius Eicher. Baia „Diana“ . Una dugheană şi o odae ocupată de d. W. Feuerstein ; 4 odăi ocupate de d. Marcu Ianovici; 2 odăi, 1 antret şi camară pentru lemne ocupate de d. B. Zilberstein ; întreg imobilul 2 odăi ocupate de d. Zamfir. Başca pentru depozit de spirt şi un grajd in ogradă ocupate de d. I. Barber. 4 odăi în etajul de sus, jos bucătărie şi spălătorie, pivniţă şi ogradă în comun ocupate de d. I. V. Baltă şi una odaie şi camară ocupate de d-na Amalia Blesciug. 1 odaie şi bucătărie ocupate de d. Ioină Bercovici şi un subsol, 2 magazi deschiriate. apartamentele locuite de d-nii P. Ghiorghiu, T. D. Decu şi Constanţa Toni. întreg imobilul ocupat de d. Iancu Zarifopol. mai multe apartamente. întreg imobil compus din 14 apartamente, mai multe apartamente, un beciu. DIRECȚIUNEA: NUMELE imobilelor STRUNA ZILEI BUNE ŞI RÂU De când vremea s’a îndreptat, situaţia la Ceatalgea a devenit iar periculoasă. Telegrame. Şaradă care-aşteaptă Şi n’o pot deslega, O vreme ce... se’ndreaptă, Şi ’ncepe a fi... mai rea ! ş i pe la Universitate Ieri, Mercuri 27 .„ „Seminarul de Slavistică“ al Facultăţii noastre de litere a ţinut şedinţă. Au luat parte, pe lingă profesor,următorii 18 studenţi şi studente: domnişoarele Calciu, licenţiată In litere, Lelescu, Constantinescu, Capşa, absolvente ale Facultăţii, Colomei, Cărare, Ştefănescu, Fedeleş şi domnii C. Alexandrescu, doctorand în litere, Hotnog, Iepure, absolvenţi ai Facultăţii, Răutu, Paladi, Constantinescu, Negrescu, Minar, Grigorescu, Iorga. D-nul Constantinescu, student in anul al doilea, a ţinut o conferinţă despre : Epoca de regenerare a Bulgariei şi rolul României în această regenerareA făcut mai ales dare de seamă despre cuprinsul unei cărţi scrisă în bulgăreşte de Strasimirov sub titlul: Istoria na oprilskoto văzstanie, adică „Istoria revoluţiei din Aprilie“ şi tipărită în anul 1912 la Filipopole. Dăm aci rezumatul făcut chiar de d. Constantinescu din conferinţa sa. încă de la începutul istoriei lor aceste 2 popoare, ale căror forţe s’au echilibrat între ele totdeauna, au fost în strînse legături prieteneşti si au avut de multe ori o soartă comuna. Datorită acestei lungi prietenii s’au stabilit între Romîni şi Bulgari influenţe: linguistice, etnice, culturale şi politice. Astfel în liniamente generale şi-au împrumutat unul altuia cite ceva din aceste influenţe. Românii, deşi de viţă latină, au împrumutat limba slavonă in cult şi administraţie şi chîar cultura lor, iar Bulgarii găseau adăpost pentru ei şi cultura lor în Ţările Romîneşti în acele timpuri de decădere sub oprimaţia Turcilor, mai puternică la ei. Şi atunci cînd aceste două forţe s’au unit într’o singură energie, a eşit puternicul Imperiu Româno-Bulgar al Asăneştilor din veacul de mijloc. Epoca de regenerare a Bulgariei se începe ca şi la noi, printr’o mişcare literara, după care a urmat o renaştere politică, în ambele Romînii şi au avut partea lor de contribuţiune. Se fixează Începuturile renaşterei literare odată cu apariţia „Istoriei slavo-bulgare“ din 1762 a călugărului Paisie din Chilomar (Sf. Munte) şi cu activitatea culturală a episcopului de Vraca, Sofronie, care din cauza persecuţiilor s-a refugiat în 1803 la mitropolitul Munteniei Dositeiu ; acesta i-a tipărit cartea sa de predici în tipografia din Rîmnic (1806), cea dintăi carte în limba bulgărească modernă. Sofronie a murit la Bucureşti în 1815 sau 1816. Bulgarii, în urma îndemnurilor acestor 2 călugări, încep a scrie cărţi bulgăreşti pe care le tipăresc în oraşe străine ca: Viena, Budapesta, Odesa, Braşov, Brăila, şi mai ales Bucureşti, din causă că guvernul turcesc nu ’le îngăduiea aceasta la ei. In 1828 Saganov îşi tipăreşte noul Testament în tipografia mitropoliei din Bucureşti ; tot în Bucureşti apar următoarele cărţi de învâţămînt, ce’n urmă erau trimese peste Dunăre: Buvuarul lui Berovici în 1824, şi 1845,o gramatică a lui Andreev în 1844, o geografie de acelaş în 1851, o aritmetică în 1845 şi o caligrafie în 1834, din cele mai principale. Tot aici era o tipografie a lui Pencovici, unde şi-a tipărit între alţii cartea sa despre literatura şi ştiinţa neobulgară Veneţia ; acesta era un rutean foarte cult şi mare filobulgar, care în scurta lui viaţă de 37 ani s’a consacrat cu totul renaşterei Bulgarilor. In şcolile din Bucureşti se pregătesc o sumă de tineri dintre care puţini se duc să-şi complecteze studiile în Rusia, şi care întorşi, în patrie caută să întemeeze şcoli naţionale cuvîntul de merit se cuvine bogaţilor negustori emigraţi în Muntenia, căci colonii bulgare se întemeiaseră în toate oraşele de seamă ale Romîniei : Galaţi, Brăila, Giurgiu, Zimnicea sau Bucureşti, Ploeşti şi Craiova. La Bucureşti sau Brăila apar numeroase ziare bulgăreşti ca: Narodnost (Poporul), Nezavisimost (Independenţa), românul bulgar Otecestvo (Patria), Zname (Steagul) şi altele ; iar la Brăila s’a întemeiat în 1869 o societate literară Bălgarsko Vinzodno druzestro (soc. liter bulgară), care în urmă deveni Academia din Sofia. Tot aşa şi mişcarea politică şi revoluţionară a găsit sprijin la noi, căci în „pămîntul fericit şi liber al Romîniei şi-au organizat toate comitetele lor revoluţionare şi au tipărit proclamaţiile lor bar TEATRUL NAŢIONAL Sîmbătă 2 Martie 1913 Misterele Camerei galbene baţi de seamă ca : Racovschi, prieten al lui’ Ion Brăteanu, Karavilov, Levschi, Bolov Stambulov , sau formau în Muntenia bande, pe care apoi le trimetea peste Dunăre, ca : Ştefan Caregea, Panait Hitov şi alţii. In politica revoluţionarilor bulgari din Bucureşti se deosebeau trei curente : acel naţional al lui Levschi, care voia ridicarea poporului prin sine ; aceasta nefiind îndeajuns, Karavelov se gîndeşte la o alianţă balcanică, el reprezintă al doilea curent, sîrbofil; pe cînd Botiov al 3-lea curent, rusofil. Insă nici sprijinul interesat al Rusiei, nici acel al Serbiei ce punea condiţiuni, fiindcă se temea de ridicarea unui stat slav în Balcani, n’au adus atîtea efecte pentru pregătirea liberărei Bulgariei ca sprijinul desinteresat al latinei Romînii. Şi astăzi cînd nu ştim ce ne poate aduce ziua de mine, e bine să ne aruncăm privirea în trecut ca să ştim ce avem de făcut în viitor. P. Constantinescu. 53 In şedinţa de ori a senatului universitar, la care a participat şi consiliul facultăţii de medicină, a venit în discuţiune recomandarea d-lui S. Lalu la catedra de farmacologie din Iaşi. După ce au vorbit d-nii profesori Thiron şi Parhon, doi dintre participanţi d-nii profesori Bogdan şi Socor au plecat, aşa că prorectorul, d. Alexandrescu a declarat consiliul incomplect, deşi asemenea constatare se face numai la începutul şedinţei. ~ Cu toate aceste discuţiunea s’a amînat. 55 Concertul Fritz Kreisler. — Știrile ce primim despre succesul lui Kreisler la Paris sînt curat fantastice! Ne-ar fi imposibil să publicăm lungile articole pe care i le consacră întreaga presă franceză. Ne vom mărgini să reproducem astăzi o mică dare de seamă apărută în marele ziar francez l’Excelsior“ a doua zi după concertul de Du- ^ minica trecută la Paris. „Mulţimea mereu crescîndă de amatori ai exerciţiilor de virtuozitate s’a transportat ori în număr colosal de mare la „Charlet“ pentru asculta pe neîntrecutul Fritz Kreisler, care, incontestabil este astăzi cel mai admirabil violonist ce s’a putut vedea, atît pentru acrobaţia technicei sale, cît pentru limpedele său stil. Cu ce fugă şi ce nobleţe cîntă Kreisler, concertul de Beethoven ! „După interpretaţia sa extraordinare subtilă şi nuanţă, publicul a izbucnit la ovaţiunile cele mai furtunoase! „Faimosul violonist a mai dotat suita de Bach cu o aprofundare de sentiment, cu o supleţă de arcuş, o eleganţă şi o singuranţă uimitoare ! Publicul a aclamat pe Kreisler ca pe un adevărat suveran“. Reamintim ca Concertul anunţat la Iaşi în sala Teatrului Naţional, va avea loc irevocabil Joi 7 Martie. Biletele la Maximovich 55 Societatea „Unirea“ a acordat 150 lei pentru înmormîntarea tipografului Vasile Ionescu, iar corporaţia progresul 90 de lei. 55 D. I. Vinograschi a fost numit maestru de gimnastică la Turnu-Măgurele, în locul d-sale la şcoala medie a fost numit d. D. Dobreanu. 55 Direcţia generală a serviciului sanitar pune în vedere autorităţilor sanitare locale să ia măsuri riguroase şi să exercite un control asupra locuitorilor de la sate care aduc fapte pentru consumaţia publicului. 55 In comuna Buciumi a fost arestat individul Lazăr Topîrceanu dezertor din Regimentul 11 Siret, autor al mai multor furturi săvîrşite în judeţ. 55 Indivizii Costachi şi Neculai Petrescu au refnit şi maltratat pe locuitorul Costachi Petrea din comuna Ţuţora. Ambii au fost arestaţi. 55 Cum e vremea? Vremea în ţară.—La Brăila şi la Constanţa timpul e frumos. In străinătate, vreme frumoasă pretutindeni. * 55 Banca Iaşilor plăteşte dividendul la acţiuni. Plata se face în schimbul cuponului No. 1 de la acţiunile definitive. „Banca Iaşilor“ preschimbă titlurile provisorii, eliberînd acţiunile definitive. 5. Domnul Toma Antóniade, secretar la biuroul avocatului statului a fost numit ca secretar al gimnaziului Ştefan cel Mare în locul d-lui Socrat Hulubei, trecut ca secretar la biuroul avocatului statului. 55 D. T. Berescu inspector de gimnastică, fiind în Bârlad a aranjat serbarea de gimnastică locală de fine de an. D-sa a plecat astăzi la Roman pentru a înainta raportul privitor la cererea d-lui Aurel Popescu, maestru de gimnastică, de a fi numit definitiv. 55 Se crede că între profesorii iaşani cari își vor regula drepturile la pensie pentru Aprilie vor fi d-nii Gh Nădejde, V. Botez şi V. Negruzzi.