Opinia, iunie 1914 (Anul 11, nr. 2188-2211)
1914-06-01 / nr. 2188
LAPTE CONDENSAT NESTLE şi convorbirea în care Zamfira şi Tînărul Ţigan, pun la cale o întîlnire după movila de lîngă mormînt, în noaptea următoare, după ce va apune luna. Dialogul dintre cei doi iubiţi e persecurtat la Donici, iar episodul care urmează —schimbul de vorbe dintre Alecu şi Zamfira, după ce tînărul Ţigan a fost ucis — la Puşchin e redat în mod scenic, prin acţiune, iar la Donici e povestit, e redat prin naraţiune. In sfîrşit Donici lasă netradus Epilogul in care Puşchin ni se arată ca un mare admirator al ţiganilor. Limba în care e scrisă această traducere a lui Donici e săracă, pe unele locuri arhaică, are mulţi termeni improprii, în construirea unor verbe reflexive se observă influenţa originalului, iar versurile sunt prozaice şi conţin multe inversiuni. In privinţa valorii literare a Ţiganilor lui Donici, nu poate fi vorba de o egalare a originalului; această nu e posibilă nici chiar cînd traducătorul e tot atît de talentat ca şi poetul original şi dispune de o limbă literară îmbogăţită şi prelucrată în timp de secole, iar nu—cum e cazul nostru—un poet de mîna a doua, un diletant am putea spune, un fost ofiţer cu oarecare dispoziţii literare, iar mai tîrziu un judecător, care în ceasurile libere se ocupă cu literatura ; şi aceasta în ce epocă literară ? în timpul primelor începuturi ale literaturei noastre beletristice, în preajma anului 1840. Aşa cum se prezintă traducerea lui Donici, cu atîtea modificări în ce priveşte fondul şi cu atîtea imperfecţiuni de formă ea n’are decît o valoare pur istorică, o valoare documentară. „ Şeful siguranţei, care negreşit are răspundere, dar care ia asupra-şi mai mult decît trebue, se află necontenit în treabă. De acea persoana lui nu se poate uşor vedea, iar dacă-l vezi nu uşor te poţi apropia. Este foarte bănuitor. Meseria ?! Poate preocuparea pentru vizita familiei Imperiale Ruse, poate naturalul său, dar în fine e ceva, care face inaccesibil pe d. Panaitescu. Dar să-l lăsăm a-şi căuta de nevoi. E de notat că ştirile relative la evenimentul de care vorbesc aici şi aşa de important sunt foarte substanţiale aici în localitate. Se ştie mult din ziarele de la Bucureşti, dar se ştie şi mai mult de la ziarele străine. Nu s’a publicat program pentru primirea Ţarului Rusiei. Căpitanul Portului a făcut numai un aviz, dar şi acesta scris de mînă şi aşezat pe o tablă intri un dos, din care reesă că se suspendă operaţiile de încasare şi descărcare pe ziua de Duminică, cum şi că nimeni nu va putea circula în port fără permis special. Se vorbeşte de altfel prin lume, ca îngînd de mîne Sîmbătă, se vor lua măsuri cu totul severe asupra circulaţiei. Unii merg pînă a zice că pe tot parcursul Cortegiului Imperial şi Regal, toate probabil vor fi închise şi nimeni nu va avea voe să stea la giam. In orice caz e un fapt cert că măsurile poliţieneşti sunt severe şi denotă o îngrijire deosebită. Se poate observa însă că entuziasm mare, cel puţin după cîte văd pînă astăzi nu prea se arată. De altfel aceasta înaltă vizită a avut un efect imediat. Casinoul care pînă mai ieri era într’un hal ca vai de el, astăzi este grijit, curăţit, reparat. Mişcarea pe străzi nu e încă aşa de mare. Numărul străinilor afară de militari şi autorităţi, e foarte redus. Nu se ştie însă ce vor aduce trenurile de mîne Sîmbătă. In orice caz nu se contează pe prea multă lume. In cele ce spun pînă aici am căutat să arăt numai împresiunile ce se degajează din vederea lucrurilor, fără absolut nici un gînd de politică. Politică ?! Dar cînd nu se vorbeşte şi cine nu vorbeşte de ea, mai este nevoe să zicem ceva aici despre ea. Cred că nu. Despre ea avem vreme să vorbim. 1914, Mai 30 V. I. Radu De la oara 9 jum. pînă la 11 a căzut o ploaie torenţială asupra oraşului. Soldaţii care se întorceau de la defilare au fost udaţi pînă la piele. Nu se putea circula nici cu trăsura, atît de mare era ploaia. R. Din Constanţa — Corespondenţă specială a „Opiniei“— Constanţa se pregăteşte de sărbătoare. Oraşul este în aşteptarea vizitei Împăratului tuturor Ruşilor. Pînă ce această vizită se va efectua în realitate, oraşul se împodobeşte. Străzile îşi schimbă întru cîtva aspectul prin mulţimea de steaguri naţionale şi ruseşti. Două arcuri de triumf se ridică: unul la intrarea în port, iar altul în piaţa Ovidiu în direcţia către Palatul Regal. Ambele acoperite cu verdeaţă de brad sunt prevăzute cu o mulţime de lampioane electrice. Pe la balcoanele caselor încep a se întinde covoare şi flori. Casele pe unde are a trece cortegiul au fost curăţite, aşa că impresia este destul de plăcută. S’au ridicat ,de asemenea două pavilioane, unul Ungă pavilionul Reginei, unde familia imperială va debarca şi altul în faţa cazinoului. Acest din urmă poate fi socotit mai degrabă ca o transformare a verandei Restaurantului Cazinoului. Dar pregătirile de serbătoare nu stau numai în cele spuse pînă aici. Familia regală este instalată de mai multe zile aci. Sub privigherea ei se fac repetiţii despre modul cum au a decurge sărbările şi mai ales parada şi revista militară. Astăzi Vineri, de la oarele 8 a. m. armata compusă din mai multe regimentele infanterie, vînători, artilerie, cavalerie cu un număr de soldaţi de aproape 10.000, a făcut exerciţii de defilarea înaintea Princepelui Ferdinand. Defilarea a fost primită în faţa Restaurantului Cazinoului. Autorităţile au început a sosi. Astfel astăzi dimineaţă, adicăVineri, au venit primul ministru I. C. Brătianu şi d. ministru Duca. Dînşii au asistat la exerciţiul de defilare de astăzi. Se înţelege însă că unul din personagiile mai însemnate pentru împrejurarea aceasta, este d. Panaitescu şeful Siguranţei generale a Statului. O armată întreagă de sergenţi de oraş, comisari, subcomisari, aştepta ordinele lui. Au fost aduşi pentru menţinerea ordinei şi jandarmi rurali, grăniceri etc, rusi Intimpinarea la frontieră Vizita Ţarului la Constanţa, eveniment asupra căruia privirele întregei lumi par aţintite, e precedată de cea a d-lui Sasonoff, Ministrul de externe al Rusiei. Se ştie că în momentul cînd încă nu se credea vizita Ţarului în Romînia, d. Sasonoff, în expozeul seu din Duma, în care s’a ocupat şi de atitudinea României în cele două războaie balcanice, a anunţat în acelaşi timp vizita Ţarului în România. * Aseară autorităţile noastre au fost oficial înştiinţate că d. Sasonoff, va sosi a doua zi dimineaţa în Iaşi, de unde va pleca spre Constanţa. Măsurile în vederea acestei sosiri au fost luate imediat. * Azi dimineaţă un tren special a plecat din Iaşi spre Ungheni Ruşi. In tren au luat loc d-nii P. Fîntînaru, prefect de judeţ, Vasiliu, şef de Cabinet la ministerul de externe, care sosise aseară în localitate, d. Niţescu, inspector al căilor ferate din circonscripţia Iaşi, şi d. Agapi, comandantul jandarmeriei rurale. Trenul acesta special a sosit la Ungheni, la orele 7 şi 50. Aci d-nii Fîntănaru şi Vasiliu au salutat pe ministrul rus în numele guvernului. D. Sasanoff era însoţit de d-nii Diamandi, ministrul Marei la Petersburg şi de dni Schilling, de la ministerul de externe din Petersburg. * După puţine minute oprite la Ungheni Români, persoanele mai sus arătate, împreună cu d. Lewandovski, poliţaiul din Ungheni, au luat loc în trenul special, care avea să transporte la Iaşi, pe ministrul de externe al Rusiei. * In aşteptarea sosirei trenului, se luase la gară cuvenitele măsuri de ordine, executate cu tact, fără bruscări zadarnice , fără a jigni pe cineva. Un număr de sergenţi erau înşiraţi îndealungul liniei ferate de la intrarea în gară, iar un pluton de jandarmi pedeştri, sub comanda d-lui căpitan Balmez, forma un cordon în faţa sălei de recepţie. Măsurile de ordine au fost supraveghiate de d-nii Ştiubei, inspector de poliţie, Dan, comandantul de sergenţi, Iordăchescu, şeful de siguranţă şi Ştefăniu, ajutor de comandant de sergenţi. Publicul a avut succes pe peroni şi circulaţia n’a fost nici un moment impedecată. * Pentru întimpinarea distinsului oaspe, au sosit curînd la gară, d-nii Săndulescu prefect de poliţie, Gh. Mîrzescu, primarul oraşului, C. Climescu, efor la sf. Spiridon, Iamandi, deputat, Stratan, secretarul consulatului rusesc, Jean Maxim, şeful serviciului administrativ al Spirido-* — Pe pămîntul ţării — Detalii. miei şi preotul Tincoca, protoereul oraşului. La 9 şi 30, trenul rusesc intră în gară. D. Sasonoff scoboară cel dintâi, urmat de d. Menelieîf, consulul rus, şi de celelalte persoane. D-nii Săndulescu şi Gh. Mîrzescu salută pe d. Sasonoff, care răspunde în chipul cel mai amabil. Sunt recomandate apoi celelalte persoane venite în întimpinare. D. Sasonoff are pentru fiecare un cuvînt de mulțumire.* Ministrul de externe al Rusiei are o înfăţişare simpatică şi de tot modestă. Se simţea parcă fericit a respira un aer liber, un om liber într’o ţară liberă. * După cîteva minute petrecute, în sala de aşteptare, d. Sasonoff se urcă într’un automobil, însoţit de d-nii Mîrzescu, Săndulescu şi Fîntînaru, pentru a vizita cîteva instituţiuni din oraş. In alt automobil urmau d-nii Diamandi şi Vasiliu. Astfel d-nii Sasonoff a vizitat Mitropolia, bisericele Trei Erarhi, şi sf. Neculai, Teatrul şi Universitatea. * După cum am aratat d. Sasonoff, împreună cu d-nii Diamandi, Mîrzescu, Fîntînaru, Săndulescu au plecat de la gară, spre a vizita oraşul. Au vizitat bisericele Trei Erarhi, şi sf. Neculai, după care au făcut o plimbare la Copou. Biserica Treî Erarhi a interesat cu deosebire pe d. Sasonoff care a deslegat cîteva inscripţiuni slavone. De la Copou, ministrul şi reprezentanţii autorităţilor au mers la consulatul rusesc. D. Sasonoff a vizitat toate birourile, apoi a luat aci o mică gustare. * De aci s’au întors la gară şi cu trenul special d-nii Sasonoff, Iamandi, Schilling şi Vasiliu au plecat la Constanţa. In tren a luat foc şi d. Iordăchescu, şeful siguranţei, care a plecat deaseminea la Constanţa. Înainte de a se urca în tren, d. Sasonoff, mulţumind d-lui Mîrzescu, a zis că Iaşul e un oraş mic, dar frumos şi a gustat într’un interval atît de scurt, o plăcere deosebită. * D. Sasonoff va fi la Constanţa astăzi, la ora 7 sara. N. V. LEONESCU AVOCAT Oarele de consultaţie 8—10 a. m. ş 5—7 p. m. — Strada Asachi 10 —? SS O notiţă care putea să pară maliţioasă apărută în „Mişcarea“ de alaltăeri exprima mirarea că „Opinia“ a putut cunoaşte numele profesorilor din comisiile particulare.. Răspundem numai atît că informaţia noastră era exactă în senzul "că —intre alţii, precum spuneam—profesorii citaţi de noi, vor face parte cu toţii din comisiile numite, excepţie pentru unul sau doi profesori. In cît priveşte sursa informaţiilor noastre, aceasta ne priveşte numai pe noi şi suntem mulţumiţi că «Mişcarea» s-a convins odată mai mult de exactitatea lor. SSD-nii dr. Vrinceanu şi d. Jean Maxim, şeful serviciului adminstrativ, au fost însărcinaţi de a alcătui un inventar al instrumentelor chirurgicale, de la toate secţiile medicale ale Spitalelor Sf. Spiridon. Sf D. P. Ghiţescu, avocat, a fost numit inspector al moşiilor din Basarabia ale Spiridoniei, şi însărcinat în acelaşi timp cu susţinerea proceselor ce epitropia le are în Basarabia. SS Aseară un incendiu a isbucnit la casele d-lui Papana, din strada Unirei. Focul a luat naştere de la o explozie de benzină din prăvălia d-lui Bienstock. Focul a pătruns în etajul întă. Pompierii lucrînd din răsputeri au isbutit după două ore să localizeze incendiul. Pagubele sunt însârtîriate. Poliţia face acum cercetări pentru a stabili provie febra focului. SS Pentru podgoreni.—Societatea „Viticolă“ locală încunoştiinţează pe podgoreni că din cauza ploilor intermitente şi călduroase ale ultimilor două săptămîni a isbucnit o puternică invazie de mană care nefiind împiedicată va provoca adevărate dezastre. De aceia îndeamnă cu stăruinţă pe podgoreni ca de Luni 2 Iunie să înceapă un nou tratament contra manei, întrebuinţînd un număr cît mai mare de pulverizatoare pentru a grăbi efectuarea ei, avînd grijă ca struguraşii să fie complect acoperiţi de soluţie. Soluţia de întrebuinţat trebueşte să fie puţin acidă, adică după ce a fost neutralizată prin var, se vor mai adăuga 100 (una sută) grame sulfat de cupru dizolvat în apă. Totodată din aceiaşi cauză au survenit şi începuturi de cidium, care atacă mai ales strugurii ; de aceia se recomandă în imediata începere a prăfuirei cu pucioasă. Este de observat de asemenea că îni multe vii, în struguraşii abia formaţi abundă viermii de cochilis, astfel că e momentul ca podgoreni să cerceteze cu deamănuntul strugurii şi să culeagă toţi viermii pe care îi găsesc. Măsurile aratate mai sus nu trebuesc cîtuşi de puţin neglijate pentru a garanta o bună reuşită a recoltei. GG Pentru examinarea elevilor preparaţi în particular de cursul primar vor funcţiona în Iaşi, afară de cele două comisiuni prezidate de d-nii Apostol şi Stoica, alte două comisiuni, pentru şcoala parohiei catolice şi pentru Notre Dame de Sion. Aceste două din urmă nu examinează pe absolvenţi, ci numai elevii de primele 2 clase. De asemenea vor figura doi domni institutori iaşani, în comisia de examinare a elevilor de la atelierele C. F. R. din Paşcani. GS Mini Duminecă, şcoala filantropică „Steaua“ îşi va sfinţi drapelul nou al şcoalei. SS Intre premiaţii Academiei Române pentru opere literare se află şi d. Dim. Patraşcanu, iaşan de origine. Ii s’a acordat premiul de 2000 lei pentru volumul de nuvele „Thimotei Mucenicul“, editat de „Viaţa Romînească“. GS De la Universitate.—Joi, 29 Mai c., „Seminarul de Slavistică“ al Facultăţei noastre de Litere şi-a ţinut obişnuita-i şedinţă săptămînală, cu care a încheiat şi anul acesta şcolar. Au luat parte, pe lingă profesor, următorii 24 studenţi şi studente: D-soarele Colomei, Strat, Ştefănescu, Cărare, Cerchez, Zamfirescu, Răutu, Creangă, Deciu, Neculau, Bogdan şi d-nii P. Alexandrescu licenţiat în litere, Epure licenţiat în litere, Dăscălescu, Lăzărescu, Constantinescu, Răutu, Palade, Grigoraş, Negrescu, Burada, Mihai Demetrescu, Alecu. A ţinut conferinţă d. Epure, vorbind despre : Fabulistul nostru Donici ca traducător al poemei poetului rus Puşkin : Ţiganii. Comparînd traducerea romînească a lui Donici cu originalul rusesc al poemei lui Puşkin, d. Epure a ţinut să arate valoarea literară a acestei lucrări a lui Donici. Rezumatul conferinţei îl publicăm în prima pagină a numărului de astăzi. GS De la 1 Iunie a. coarele de cancelarie la Primărie pentru serviciile interne, afară de percepţie, serviciul tehnic şi direcţiunea serviciului apelor şi canalelor, vor fi numai dimineaţa de la orele 8 a. m. pînă la 1 p. m. iar accesul publicului prin biurouri nu va fi permis decît dela oara 10 a. m. GS Societatea .Colonia şcolară* din Iaşi.—Comitetul societăţei «Colonia şcolară» ne trimite spre publicare procesul-verbal al şedinţei dela 27 Maiu a. c. în care se arată rezultatul serbării organizate în după amiaza și seara zilei de 17 Mai, în grădina Copou, pentru sporirea fondului societăţii, din care se constată că s'a realizat: Din care scăzînd cheltuelile 255.10 Rămîne venit curat 2765.15 Parte din materialul în valoare de 100 lei pentru confecţionarea obiectelor de la bazar a fost oferit de domnişoara Luiza P. Stoica, iar floricica albastră a fost pusă în vînzare prin îngrijirea doamnei Natalia I. Mitru. Comitetul aduce viile sale mulţumiri tuturor persoanelor, cari prin concursul lor moral şi material, au asigurat reuşita serbării. In special se crede obligat a adresa mulţumirii Principesei Maria Moruzi, doamnelor Iosefina Dumitrescu, dr. Possa, dr. Iliescu, Maria Gr. Iamandi, Elena Cernătesc şi Eliza Turbure, Maria Turbure, Adela Triaftdafil, Agripina Boţioreanu, Elena, Vărtic, dartiriîŞoarei Margaretă Mihrailescu, cari au dăruit obiecte pentru tombolă şi bazar. Mulţumeşte domnului director al manufacturei de tutun care a oferit 1000 de ţigarete, patronilor farmaciilor dr. Căpăţină şi Rothbard, drogneriilor Cupfer şi Leu şi magaziilor Smirnov, Friedman, Cuba, magazinul Iaşilor, Diamant, şi cofetăriei Cupfer, cari au oferit obiecte. Se mai aduc mulţumiri domnului director al Liceului Internat şi al şcoalei normale «Vasile Lupu» pentru bunăvoinţă cu care au oferit orchestra şcoalelor respective, domnului Teodor Berescu, domnişoarei Thielman, d-nei Pravetz, conducătoarea grădinei de copii din Tata* Iaşi, domnişoarei Maria Popovici şi d-lui C. Lărgeanu cari au organizat şi condus jocurile şi producţiunille elevilor, precui şi şi direcţiunilor şcoalelor Trei-Eparhi şi Al. Lambrilor pentru concursul efectiv ce au dat cu şcoalele respective, şcoalelor Carmen Sylva şi şcoalei de aplicaţie de pe lîngă şcoala normală de fete «Mihail Sturza» pentru munca depusă în confecţionarea a unei mari părţi din obiectele bazarului. Septtaţi: S. Halija, inspector general şcolar preşedintele societăţii. D-na Anette dr. Socor, d-na Ana Netter, d-na Natalia I. Mitru, d-na Laura Zaharia, d-na Ana Cihodariu, d-na Alexandrina C. Praja, d-na Alexandrina Stoicescu, d-şoara Luiza P. Stoica, d. I. Prassa, d. P. Eug. Stoica, GS Incendiul de la Hotel Central . Ieri după amiază, un început de incendiu s-a declarat la Hotel Central din str. Gh. Mîrzescu. La un moment dat, o coloană de fum a izbucnit din o cameră a otelului, unde a fost distrusă o parte din mobilier. Din fericire, focul a fost îngrabă localizat. Cauza se crede a fi neglijenţa unui pasager care a aruncat pe covor o ţigară aprinsă. GG lată noul program de astă seară Sîmbătă al cinematografului Pathé-Fréres din vasta grădină Trajan : «Criminală din iubire», fiin danez de mare artă în 3 acte. Interpretare superbă datorită celor mai distinşi artişti dramatici ai scenelor daneze. In rolul principal apare celebra tragediană, d-ra Betty Nansen. Cel mai nou număr din Pathé-Journal cu modele şi telegramele însufleţite din lumea întreagă. Trandafirul de la butonieră, scene foarte humoristice. Un mare număr de instantanee cinematografice impresionate la Durazzo, precum: Essad-Paşa conversînd cu ofiţerii holandezi cari l’au făcut prizonier, Suveranii Albaneji prinţul şi princesa de Wied, siluete albaneze, apoi: Mediterana agitată în urma ultimelor fenomene atmosferice, vederi prinse de cinematografa Nizza, ultimele mode pariziane, defilarea veteranilor la Paris înaintea Preşedintelui Poincaré, serbările de gimnastică din Genua (Italia), din manifestaţiile zgomotoase ale sufragetelor la Londra şi multe alte actualităţi fidel prinse de cinematograf şi tot atît de fidel redate pe pînză, sunt adaose la programul de astăseară Sîmbătă care se desfăşoară pe pînza Cinemat. Pathé Fréres din grădina Traian. Noul program viitor se reprezintă mîne Duminică 1 Iunie două matineuri (3 şi 5 ore) şi reprez. serală. Program nou duminical . Vocea inimei, piesă în 3 acte.—etc. In curînd : “1 7 9 3“ de Victor Hugo— «Marie Tudora“ de Victor Hugo.—Noul ciclu Waldemar Psylander şi Betty Nansen,—Asediul Parisului (1870—1871)—Rocambole, de Ponson duTerrail — Hoţul, Asaltul, Ghiara de Henry Bernstein, U-riaşul fimn , Regele-Fantoma, etc. D. SASONOF IN IAŞI In ajunul întâlnirii din Constanţa—Sosirea ministrului de Externe 1477.00 258.50 213.20 463.00 1. Din vînzarea biletelor de intrare 2. De la tombolă 3. Din vînzarea florilor naturale, a ţigaretelor şi micilor rachete 4. De la bazar 5. Din vinderea a cinci tablouri în uleiu 60.00 6. De lă măgăruș 9.20 7. Venitul floricelei albastre 539.35 Total 3020.25 OPINIA