Opinia, iunie 1914 (Anul 11, nr. 2188-2211)

1914-06-01 / nr. 2188

LAPTE CONDENSAT NESTLE şi convorbirea în care Zamfira şi Tînărul Ţigan, pun la cale o întîlnire după mo­vila de lîngă mormînt, în noaptea urmă­toare, după ce va apune luna. Dialogul dintre cei doi iubiţi e perse­­curtat la Donici, iar episodul care urmează —schimbul de vorbe dintre Alecu şi Zam­fira, după ce tînărul Ţigan a fost ucis — la Puşchin e redat în mod scenic, prin acţiune, iar la Donici e povestit, e re­dat prin naraţiune. In sfîrşit Donici lasă netradus Epilogul in care Puşchin ni se arată ca un mare admirator al ţiganilor. Limba în care e scrisă această tradu­cere a lui Donici e săracă, pe unele lo­curi arhaică, are mulţi termeni improprii, în construirea unor verbe reflexive se ob­servă influenţa originalului, iar versurile sunt prozaice şi conţin multe inversiuni. In privinţa valorii literare a Ţiganilor lui Donici, nu poate fi vorba de o ega­lare a originalului; această nu e posibilă nici chiar cînd traducătorul e tot atît de talentat ca şi poetul original şi dispune de o limbă literară îmbogăţită şi prelu­crată în timp de secole, iar nu—cum e cazul nostru—un poet de mîna a doua, un diletant am putea spune, un fost ofiţer cu oare­care dispoziţii literare, iar mai tîr­­ziu un judecător, care în ceasurile libere se ocupă cu literatura ; şi aceasta în ce epocă literară ? în timpul primelor înce­puturi ale literaturei noastre beletristice, în preajma anului 1840. Aşa cum se prezintă traducerea lui Do­nici, cu atîtea modificări în ce priveşte fondul şi cu atîtea imperfecţiuni de formă ea n’are de­cît o valoare pur istorică, o valoare documentară. „ Şeful siguranţei, care negreşit are răs­pundere, dar care ia asupra-şi mai mult de­cît trebue, se află necontenit în trea­bă. De acea persoana lui nu se poate uşor vedea, iar dacă-l vezi nu uşor te poţi apropia. Este foarte bănuitor. Mese­ria ?! Poate preocuparea pentru vizita fami­liei Imperiale Ruse, poate naturalul său, dar în fine e ceva, care face inaccesibil pe d. Panaitescu. Dar să-l lăsăm a-şi că­uta de nevoi. E de notat că ştirile relative la eveni­mentul de care vorbesc aici şi aşa de important sunt foarte substanţiale aici în localitate. Se ştie mult din ziarele de la Bucureşti, dar se ştie şi mai mult de la ziarele străine. Nu s’a publicat program pentru pri­mirea Ţarului Rusiei. Căpitanul Portului a făcut numai un aviz, dar şi acesta scris de mînă şi aşezat pe o tablă intri un dos, din care reesă că se suspendă ope­raţiile de încasare şi descărcare pe ziua de Duminică, cum şi că nimeni nu va pu­tea circula în port fără permis special. Se vorbeşte de alt­fel prin lume, ca în­­gînd de mîne Sîmbătă, se vor lua măsuri cu totul severe asupra circulaţiei. Unii merg pînă a zice că pe tot par­cursul Cortegiului Imperial şi Regal, toa­te probabil vor fi închise şi nimeni nu va avea voe să stea la giam. In ori­ce caz e un fapt cert că măsurile poliţieneşti sunt severe şi denotă o în­grijire deosebită. Se poate observa însă că entuziasm mare, cel puţin după cîte văd pînă astăzi nu prea se arată. De altfel aceasta înaltă vizită a avut un efect imediat. Casinoul care pînă mai ieri era într’un hal ca vai de el, astăzi este grijit, curăţit, reparat. Mişcarea pe străzi nu e încă aşa de mare. Numărul străinilor afară de­ militari şi autorităţi, e foarte redus. Nu se ştie însă ce vor aduce trenurile de mîne Sîm­bătă. In ori­ce caz nu se contează pe prea multă lume. In cele ce spun pînă aici am căutat să arăt numai împresiunile ce se dega­jează din vederea lucrurilor, fără absolut nici un gînd de politică. Politică ?! Dar cînd nu se vorbeşte şi cine nu vorbeşte de ea, mai este nevoe să zicem ceva aici despre ea. Cred că nu. Despre ea avem vreme să vorbim. 1914, Mai 30 V. I. Radu De la oara 9 jum. pînă la 11 a căzut o ploaie torenţială asupra oraşului. Sol­daţii care se întorceau de la defilare au fost udaţi pînă la piele. Nu se putea cir­cula nici cu trăsura, atît de mare era ploaia. R. Din Constanţa — Corespondenţă specială a „Opiniei“— Constanţa se pregăteşte de sărbătoare. Oraşul este în aşteptarea vizitei Împăra­tului tuturor Ruşilor. Pînă ce această vi­zită se va efectua în realitate, oraşul se împodobeşte. Străzile îşi schimbă întru cîtva aspec­tul prin mulţimea de steaguri naţionale şi ruseşti. Două arcuri de triumf se ri­dică: unul la intrarea în port, iar altul în piaţa Ovidiu în direcţia către Palatul Regal. Ambele acoperite cu verdeaţă de brad sunt prevăzute cu o mulţime de lam­pioane electrice. Pe la balcoanele case­lor încep a se întinde covoare şi flori. Casele pe unde are a trece cortegiul au fost curăţite, aşa că impresia este destul de plăcută. S’au ridicat ,de asemenea două pavili­oane, unul Ungă pavilionul Reginei, unde familia imperială va debarca şi altul în faţa cazinoului. Acest din urmă poate fi socotit mai degrabă ca o transformare a verandei Restaurantului Cazinoului. Dar pregătirile de serbătoare nu stau numai în cele spuse pînă aici. Familia regală este instalată de mai multe zile aci. Sub privigherea ei se fac repetiţii despre modul cum au a decurge sărbările şi mai ales parada şi revista mi­litară. Astăzi Vineri, de la oarele 8 a. m. ar­mata compusă din mai multe regimentele infanterie, vînători, artilerie, cavalerie cu un număr de soldaţi de aproape 10.000, a făcut exerciţii de defilarea înaintea Princepelui Ferdinand. Defilarea a fost primită în faţa Restau­rantului Cazinoului. Autorităţile au început a sosi. Astfel astăzi dimineaţă, adicăVineri, au venit pri­mul ministru I. C. Brătianu şi d. ministru Duca. Dînşii au asistat la exerciţiul de defilare de astăzi. Se înţelege însă că unul din persona­­giile mai însemnate pentru împrejurarea aceasta, este d. Panaitescu şeful Siguran­ţei generale a Statului. O armată întreagă de sergenţi de o­­raş, comisari, subcomisari, aştepta ordi­nele lui. Au fost aduşi pentru menţinerea ordi­­nei şi jandarmi rurali, grăniceri etc, rus­i Intimpinarea la frontieră Vizita Ţarului la Constanţa, eveniment asupra căruia privirele întregei lumi par aţintite, e precedată de cea a d-lui Sa­­sonoff, Ministrul de externe al Rusiei. Se ştie că în momentul cînd încă nu se credea vizita Ţarului în Romînia, d. Sasonoff, în expozeul seu din Duma, în care s’a ocupat şi de atitudinea Româ­niei în cele două războaie balcanice, a anunţat în acelaşi timp vizita Ţarului în România. * Aseară autorităţile noastre au fost o­­ficial înştiinţate că d. Sasonoff, va sosi a doua zi dimineaţa în Iaşi, de unde va pleca spre Constanţa. Măsurile în vederea acestei sosiri au fost luate imediat. * Azi dimineaţă un tren special a plecat din Iaşi spre Ungheni Ruşi. In tren au luat loc d-nii P. Fîntînaru, prefect de judeţ, Vasiliu, şef de Cabinet la ministerul de externe, care sosise a­­seară în localitate, d. Niţescu, inspector al căilor ferate din circonscripţia Iaşi, şi d. Agapi, comandantul jandarmeriei ru­rale. Trenul acesta special a sosit la Un­gheni, la orele 7 şi 50. Aci d-nii Fîntăna­­ru şi Vasiliu au salutat pe ministrul rus în numele guvernului. D. Sasanoff era însoţit de d-nii Dia­­mandi, ministrul Marei la Petersburg şi de d­ni­ Schilling, de la ministerul de ex­terne din Petersburg. * După puţine minute oprite la Ungheni Români, persoanele mai sus arătate, îm­preună cu d. Lewandovski, poliţaiul din Ungheni, au luat loc în trenul special, care avea să transporte la Iaşi, pe mi­nistrul de externe al Rusiei. * In aşteptarea sosirei trenului, se luase la gară cuvenitele măsuri de ordine, e­­xecutate cu tact, fără bruscări zadarnice , fără a jigni pe cineva. Un număr de sergenţi erau înşiraţi în­­­dealungul liniei ferate de la intrarea în­­ gară, iar un pluton de jandarmi pedeştri, sub comanda d-lui căpitan Balmez, for­ma un cordon în faţa sălei de recepţie. Măsurile de ordine au fost suprave­­ghiate de d-nii Ştiubei, inspector de poli­ţie, Dan, comandantul de sergenţi, Iordă­­chescu, şeful de siguranţă şi Ştefăniu, a­­jutor de comandant de sergenţi. Publicul a avut succes pe peron­i şi circulaţia n’a fost nici un moment im­­pedecată. * Pentru întimpinarea distinsului oaspe, au sosit curînd la gară, d-nii Săndulescu prefect de poliţie, Gh. Mîrzescu, prima­rul oraşului, C. Climescu, efor la sf. Spi­ridon, Iamandi, deputat, Stratan, secre­tarul consulatului rusesc, Jean Maxim, şeful serviciului administrativ al Spirido-* — Pe pămîntul ţării — Detalii. miei şi preotul Tincoca, protoereul ora­şului. La 9 şi 30, trenul rusesc intră în gară. D. Sasonoff scoboară cel dintâi, urmat de d. Menelieîf, consulul rus, şi de cele­lalte persoane. D-nii Săndulescu şi Gh. Mîrzescu sa­lută pe d. Sasonoff, care răspunde în chipul cel mai amabil. Sunt recomandate apoi celelalte per­soane venite în întimpinare. D. Sasonoff are pentru fiecare un cuvînt de mulțu­mire.* Ministrul de externe al Rusiei are o înfăţişare simpatică şi de tot modestă. Se simţea parcă fericit a respira un aer li­ber, un om liber într’o ţară liberă. * După cîte­va minute petrecute, în sala de aşteptare, d. Sasonoff se urcă într’un automobil, însoţit de d-nii Mîrzescu, Săn­dulescu şi Fîntînaru, pentru a vizita cîte­­va instituţiuni din oraş. In alt automobil urmau d-nii Diamandi şi Vasiliu. Astfel d-nii Sasonoff a vizitat Mitro­polia, bisericele Trei Erarhi, şi sf. Necu­­lai, Teatrul şi Universitatea. * După cum am aratat d. Sasonoff, îm­preună cu d-nii Diamandi, Mîrzescu, Fîn­tînaru, Săndulescu au plecat de la gară, spre a vizita oraşul. Au vizitat bisericele Trei Erarhi, şi sf. Neculai, după care au făcut o plimbare la Copou. Biserica Treî Erarhi a interesat cu de­osebire pe d. Sasonoff care a deslegat cîteva inscripţiuni slavone. De la Copou, ministrul şi reprezentan­ţii autorităţilor au mers la consulatul ru­sesc. D. Sasonoff a vizitat toate birourile, apoi a luat aci o mică gustare. * De aci s’au întors la gară şi cu trenul special d-nii Sasonoff, Iamandi, Schilling şi Vasiliu au plecat la Constanţa. In tren a luat foc şi d. Iordăchescu, şeful siguranţei, care a plecat deasemi­­nea la Constanţa. Înainte de a se urca în tren, d. Saso­noff, mulţumind d-lui Mîrzescu, a zis că Iaşul e un oraş mic, dar frumos şi a gus­tat într’un interval atît de scurt, o plă­cere deosebită. * D. Sasonoff va fi la Constanţa astăzi, la ora 7 sara. N. V. LEONESCU AVOCAT Oarele de consultaţie 8—10 a. m. ş 5—7 p. m. — Strada Asachi 10 —?­ SS O notiţă care putea să pară maliţioa­să apărută în „Mişcarea“ de alaltăeri ex­prima mirarea că „Opinia“ a putut cu­noaşte numele profesorilor din comisiile particulare.. Răspundem numai atît că informaţia noastră era exactă în senzul "că —intre alţii, precum spuneam—profesorii citaţi de noi, vor face parte cu toţii din comi­siile numite, excepţie pentru unul sau doi profesori. In cît priveşte sursa informaţiilor noas­­tre, aceasta ne priveşte numai pe noi şi suntem mulţumiţi că «Mişcarea» s-a con­vins odată mai mult de exactitatea lor. SS­D-nii dr. Vrinceanu şi d. Jean Ma­xim, şeful serviciului adminstrativ, au fost însărcinaţi de a alcătui un inventar al in­strumentelor chirurgicale, de la toate sec­ţiile medicale ale Spitalelor Sf. Spiridon. Sf D. P. Ghiţescu, avocat, a fost nu­mit inspector al moşiilor din Basarabia ale Spiridoniei, şi însărcinat în acelaşi timp cu susţinerea proceselor ce epitropia le are în Basarabia. SS Aseară un incendiu a isbucnit la ca­sele d-lui Papana, din strada Unirei. Focul a luat naştere de la o explozie de benzină din prăvălia d-lui Bienstock. Focul a pătruns în etajul întă. Pompierii lucrînd din răsputeri au is­­butit după două ore să localizeze incen­diul. Pagubele sunt însârtîriate. Poliţia face acum cercetări pentru a stabili provie­ febra focului. SS Pentru podgoreni.—Societatea „Vi­ticolă“ locală încunoştiinţează pe podgo­reni că din cauza ploilor intermitente şi călduroase ale ultimilor două săptămîni a isbucnit o puternică invazie de mană care nefiind împiedicată va provoca ade­vărate dezastre. De aceia îndeamnă cu stăruinţă pe podgoreni ca de Luni 2 Iu­nie să înceapă un nou tratament contra manei, întrebuinţînd un număr cît mai mare de pulverizatoare pentru a grăbi e­­fectuarea ei, avînd grijă ca struguraşii să fie complect acoperiţi de soluţie. So­luţia de întrebuinţat trebueşte să fie pu­ţin acidă, adică după ce a fost neutrali­zată prin var, se vor­ mai adău­ga 100 (una sută) grame sulfat de cupru dizol­­vat în apă. Tot­odată din aceiaşi cauză au surve­nit şi începuturi de cidium­, care atacă mai ales strugurii ; de aceia se recomandă în imediata începere a prăfuirei cu pu­cioasă. Este de observat de asemenea că îni multe vii, în struguraşii abia formaţi a­­bundă viermii de cochilis, ast­fel că e momentul ca podgoreni să cerceteze cu deamănuntul strugurii şi să culeagă toţi viermii pe care îi găsesc. Măsurile aratate mai sus­­ nu trebuesc cîtuşi de puţin neglijate pentru a garanta o bună reuşită a recoltei. GG Pentru examinarea elevilor preparaţi în particular de cursul primar vor func­ţiona în Iaşi, afară de cele două comi­­siuni prezidate de d-nii Apostol şi Stoica, alte două comisiuni, pentru şcoala paro­hiei catolice şi pentru Notre Dame de Sion. Aceste două din urmă nu exami­nează pe absolvenţi, ci numai elevii de primele 2 clase. De asemenea vor figura doi domni in­stitutori iaşani, în comisia de examinare a elevilor de la atelierele C. F. R. din Paşcani. GS Mini Duminecă, şcoala filantropică „Steaua“ îşi va sfinţi drapelul nou al şcoalei. SS Intre premiaţii Academiei Române pentru opere literare se află şi d. Dim. Patraşcanu, iaşan de origine. Ii s’a acor­dat premiul de 2000 lei pentru volumul de nuvele „Thimotei Mucenicul“, editat de „Viaţa Romînească“. GS De la Universitate.—Joi, 29 Mai c., „Seminarul de Slavistică“ al Facultă­­ţei noastre de Litere şi-a ţinut obişnuita-i şedinţă săptămînală, cu care a încheiat şi anul acesta şcolar. Au luat parte, pe lingă profesor, următorii 24 studenţi şi studente: D-soarele Colomei, Strat, Şte­­fănescu, Cărare, Cerchez, Zamfirescu, Răutu, Creangă, Deciu, Neculau, Bogdan şi­ d-nii P. Alexandrescu licenţiat în li­tere, Epure licenţiat în litere, Dăscălescu, Lăzărescu, Constantinescu, Răutu, Palade, Grigoraş, Negrescu, Burada, Mihai De­­metrescu, Alecu. A ţinut conferinţă d. Epure, vorbind despre : Fabulistul nostru Donici ca tra­ducător al poemei poetului rus Puşkin : Ţiganii. Comparînd traducerea romînească a lui Donici cu originalul rusesc al poe­mei lui Puşkin, d. Epure a ţinut să a­­rate valoarea literară a acestei lucrări a lui Donici. Rezumatul conferinţei îl publicăm în prima pagină a numărului de astăzi. GS De la 1 Iunie a. c­­oarele de can­celarie la Primărie pentru serviciile in­terne, afară de percepţie, serviciul tehnic şi direcţiunea serviciului apelor şi cana­lelor, vor fi numai dimineaţa de la orele 8 a. m. pînă la 1 p. m. iar accesul pu­blicului prin biurouri nu va fi permis de­cît dela oara 10 a. m. GS Societatea .Colonia şcolară* din Iaşi.—Comitetul societăţei «Colonia şcolară» ne trimite spre publicare pro­­cesul-verbal al şedinţei dela 27 Maiu a. c. în care se arată rezultatul serbării or­ganizate în după amiaza și seara zilei de 17 Mai, în grădina Copou, pentru spo­rirea fondului societăţii, din care se con­stată că s'a realizat: Din care scăzînd cheltuelile 255.10 Rămîne venit curat 2765.15 Parte din materialul în valoare de 100 lei pentru confecţionarea obiectelor de la bazar a fost oferit de domnişoara Luiza P. Stoica, iar floricica albastră a fost pusă în vînzare prin îngrijirea doamnei Natalia I. Mitru. Comitetul aduce viile sale mulţumiri tuturor persoanelor, cari prin concursul lor moral şi material, au asigurat reuşita serbării. In special se crede obligat a adresa mulţumirii Principesei Maria Mo­­ruzi, doamnelor Iosefina Dumitrescu, dr. Possa, dr. Iliescu, Maria Gr. Iamandi, Elena Cernătesc şi Eliza Turbure, Maria Turbure, Adela Triaftdafil, Agripin­a­ Bo­­ţioreanu, Elena, Văr­tic, dartiriîŞoarei Mar­garetă Mihrailescu, cari au dăruit obiecte pentru tombolă şi bazar. Mulţumeşte domnului director al manufacturei de tu­tun care a oferit 1000 de ţigarete, patro­nilor farmaciilor dr. Căpăţină şi Roth­­bard, drogneriilor Cupfer şi Leu şi ma­gaziilor Smirnov, Friedman, Cuba, maga­zinul Iaşilor, Diamant, şi cofetăriei Cupfer, cari au oferit obiecte. Se mai aduc mulţumiri domnului di­rector al Liceului Internat şi al şcoalei normale «Vasile Lupu» pentru bunăvo­inţă cu care au oferit orchestra şcoalelor respective, domnului Teodor Berescu, domnişoarei Thielman, d-nei Pravetz, con­ducătoarea grădinei de copii din Tata* Iaşi, domnişoarei Maria Popovici şi d-lui C. Lărgeanu cari au organizat şi condus jocurile şi produ­cţiunille elevilor, precui şi şi direcţiunilor şcoalelor Trei-Eparhi şi Al. Lambrilor pentru con­cursul efectiv ce au dat cu şcoalele respective, şcoalelor Carmen Sylva şi şcoalei de aplicaţie de pe lîngă şcoala normală de fete «Mihail Sturza» pentru munca depusă în confec­ţionarea a unei mari părţi din obiectele bazarului. Septtaţi: S. Halija, inspector general şcolar preşedintele societăţii. D-na Anette dr. Socor, d-na Ana Netter, d-na Natalia I. Mitru, d-na Laura Zaharia, d-na Ana Cihodariu, d-na Alexandrina C. Praja, d-na Alexandrina Stoicescu, d-şoara Luiza P. Stoica, d. I. Prassa, d. P. Eug. Stoica, GS Incendiul de la Hotel Central . Ieri după amiază, un început de incendiu s-a declarat la Hotel Central din str. Gh. Mîrzescu. La un moment dat, o coloană de fum a izbucnit din o cameră a ote­lului, unde a fost distrusă o parte din mobilier. Din fericire, focul a fost în­­grabă localizat. Cauza se crede a fi neglijenţa unui pasager care a aruncat pe covor o ţi­gară aprinsă. GG lată noul program de astă seară Sîmbătă al cinematografului Pathé-Fréres din vasta grădină Trajan : «Criminală din iubire», fiin danez de mare artă în 3 acte. Interpretare superbă datorită celor mai distinşi artişti dramatici ai scenelor daneze. In rolul principal a­­pare celebra tragediană, d-ra Betty Nan­sen. Cel mai nou număr din Pathé-Journal cu modele şi telegramele însufleţite din lumea întreagă. Trandafirul de la butonieră, scene foarte humoristice. Un mare număr de instantanee ci­nematografice impresionate la Durazzo, precum: Essad-Paşa conversînd cu ofi­ţerii holandezi cari l’au făcut prizonier, Suveranii Albaneji prinţul şi princesa de Wied, siluete albaneze, apoi: Mediterana agitată în urma ultimelor fenomene at­mosferice, vederi prinse de cinematogra­­fa Nizza, ultimele mode pariziane, defila­rea veteranilor la Paris înaintea Preşe­dintelui Poincaré, serbările de gimnastică din Genua (Italia), din manifestaţiile zgo­motoase ale sufragetelor la Londra şi multe alte actualităţi fidel prinse de ci­nematograf şi tot atît de fidel redate pe pînză, sunt adaose la programul de astă­­seară Sîmbătă care se desfăşoară pe pînza Cinemat. Pathé Fréres din grădina Traian. Noul program viitor se reprezintă mîne Duminică 1 Iunie două matineuri (3 şi 5 ore) şi reprez. serală. Program nou dumi­nical . Vocea inimei, piesă în 3 acte.—etc. In curînd : “1 7 9 3“ de Victor Hugo— «Marie Tudora“ de Victor Hugo.—Noul ciclu Waldemar Psylander şi Betty Nan­sen,—Asediul Parisului (1870—1871)—Ro­cambole, de Ponson duTerrail — Hoţul, Asaltul, Ghiara de Henry Bernstein, U-­­riaşul fimn , Regele-Fantoma, etc. D. SASONOF IN IAŞI In ajunul întâlnirii din Constanţa—Sosirea ministrului de Externe 1477.00 258.50 213.20 463.00 1. Din vînzarea biletelor de intrare 2. De la tombolă 3. Din vînzarea florilor na­turale, a ţigaretelor şi micilor rachete 4. De la bazar 5. Din vinderea a cinci ta­­blouri în uleiu 60.00 6. De lă măgăruș 9.20 7. Venitul floricelei albastre 539.35 Total 3020.25 OPINIA

Next