Opinia, decembrie 1914 (Anul 11, nr. 2344-2365)

1914-12-02 / nr. 2344

AdittliniiMtiMati* * Wí!wo*í>pí*»!Í9í« ®S. (SoIâims», î*vyt T*si'.KB?ow Mo. ae - I II— No 2344.—Marţi 2 Deoem. 1914 „ «•«»».- '!r=«"5S£H3gS'Jl am. .nrjÄii at®». Problema utu­ulu­­i partidele pu­te­ riceam că una din consecinţele războ­iului actual va fi că tratatele viitoare de alianţă se vor stabili pe alte baze ca cele existente. Se va face de asemenea tot cu această ocaziune dovada că este o justiţie ima­nentă a lucrurilor şi că cel ce nu-şi res­pectă angajamentul, îşi merită pedeapsa. Convenţiile încheiate în veacul de mijloc între creştini şi mauri, odată întocmite şi iscălite, se respectau cu sfinţenie şi de o parte ca şi de alta. Să fim noi, civilizaţii de astăzi, mai răi ca păgînii şi sălbati­cii de atunci ?! Dar o altă urmare a războiului va fi de­sigur şi aceasta. In toate ţările şi în­drăznesc a zice că chiar în acele cari au stat de-oparte, făcînd un fel de neutra­litate sui generis, cum bună­oară facem noi şi Bulgaria, o bună bucată de vreme problemele de reorganizare internă vor pierde din acuitatea lor, faţă cu nouile a­­vînturi în politica externă. Partidele politice pe lîngă aceia că vor suferi schimbări importante în modul lor de a fi, vor stabili în programe şi punc­tele principale ale direcţiunii lor politice externe. Pînă astăzi nici unul din partidele noas­tre, n’a atins vre­odată aeastă chestiune. Să se examineze, în adevăr, programele fiecărui partid de la întocmirea lui pînă în timpurile noastre şi se va vedea că pe cît sunt de bogate în promisiuni pen­tru reforme interne, pe atît sunt de par­cimonioase cînd e vorba de politică ex­ternă naţională. Şi dacă aşa s’au petrecut lucrurile pînă azi, ele îşi au explicaţia lor. In adevăr, de la întemeierea Romîniei moderne, a­­dică de la anul 1866, dar mai ales după războiul Ruso-Romîno-Turc din 1877, am trăit cu axiomul că politica externă ro­­mânească e a regelui. Şi era drept, pentru că în această po­litică nu e suficient de raporturi între ţară şi ţară, ci se cere şi cunoaşterea per­sonagiilor din alte ţări, personagii con­ducătoare a politicei de acolo, precum şi starea, gradul de imistiune a Curţilor stră­ine în afacerile ţărilor respective. Oamenii noştri politici, ca să poată pă­trunde pînă la acele personagii şi mai ales la cei de la Curte, aveau nevoe de un fel de passe-portant al Regelui. Datorim din acest punct de vedere mult fostului nostru Rege­ Carol I. Intre alte îmbunătăţiri, care au părut fie de la El direct, ori la cari Dînsul a contribuit, va fi şi aceia că în timpul Lui şi sub di­recţiunea Sa, s’a putut forma un număr însemnat de oameni politici, a căror nume a trecut de marginele ţării. Astăzi, în toată Europa civilizată se ştie că Romînia are mari patrioţi, însem­naţi oameni politici, ca un Tbike Ionescu, N. Filipescu, A. Marghiloman, I. I. Bră­­tianu etc. Şi am credinţa că de la aceşti mari conducători politici se va cere mai mult ca pînă acum după ce Războiul se va fi isprăvit. Războiul actual a pus la ordinea zilei problema întregirei neamului. Şi această problemă a devenit cu atît mai de actu­alitate şi mai arzătoare, cu cît nu e mic numărul acelora cari întrevăd posibilitatea realizării ei pentru o bună parte. Se va cere de aici înainte de la în­semnaţii noştri şefi politici, ca să aibă necontenit ochii aţintiţi asupra marilor probleme naţionale. Negreşit, politica externă nu se va face de masele populare, nu se va face nici măcar de masele partizanilor politicei. Ea va continua a avea secrete. Se va cere insă şefilor ca să nu se depărteze de la ceia ce aceste mase, cu bunul lor simţ, lasă a se vedea că ar fi de făcut pentru ajungerea ţelului dorit. Nu se vor mai petrece atunci fapte ca cele de acum, când un partid politic, par­tid care a guvernat în ţara aceasta, se găseşte oprit în loc din cauză că între conducătorul său şi masa partidului nu e unitate de sentimente, nu e unitate de vederi în ce priveşte mijloacele pentru realizarea idealului naţional. Războiul actual, ori­care va fi rezulta­tul lui din punct de vedere al schimbării graniţelor ţerilor, va aduce negreşit o mai mare democratizare a lor. Libertăţile ce­tăţeneşti vor fi mai bine văzute, mai bine apreciate şi se vor respecta mai mult. Rusia, ţara autocrată, în urma războae­­lor purtate în extremul orient, s’a resim­ţit de acest curent. Va fi, credem noi, tot aşa şi după războiul actual. Nimeni n’ar putea prezice dacă ura ce s’a des­­lănţuit acum între popoare, adică mai mult între­ şefii statelor un războiu şi conducătorii politici ai lor, va influenţa tot aşi de puternic şi asupra maselor şi în ori­ce caz dacă ura între aceste mase var avea durata lungă?! Cine ar putea să ne spună dacă a­­ceste mase nu vor reacţiona asupra con­ducătorilor şi îi vor sili să cedeze curen­telor ?! Singure curentele pentru întregirea na­ţionalităţilor vor­ supravieţui asupra tuturor combinaţiilor politice şi de aceia partidele, dar mai ales şefii lor, vor avea alte pro­grame de lupte politice. Credem că partidele se vor succede la putere de aici înainte nu când vor fi chemate, dar pe baza ideilor şi acel par­tid va avea şansa mai mare, care va vedea mai bine şi mai în sentimentul general, problema naţională în primul loc. V. I. Radu NOTA ZILEI Surdo-mut vorbăreţ. Are şi laşul întîmplările lui războinice. Bună oară epizodul de mai­eri cu a­­restarea ungurului suspect, despre care s’a vorbit în numărul trecut al .Opiniei“. Intr’adevăr un ungur bizar care făcea pe surdo-mutul dintru ’ntăiu. Par’că a vorbi ungureşte—In ori ce ţară din Eu­ropa—nu însemnează a fi surdo-mut: ci­ne dracu te mai pricepe ?! Dar noitimada e că zisul ungur avea 5 paşapoarte şi după ce a făcut pe sur­do-mutul s’a dovedit că vorbeşte cinci limbi. Cu alte cuvinte: un surdo-mut poliglot! Zi-i războiu şi—pace : MOMENTUL După cât se pare, cu toţii suntem de acord şi credem că nu tebue pierdută ocazia de a interveni in războiul actual şi de a ne îndeplini altfel, cel puţin in parte, idealul nostru naţional. Nu toţi, însă, cred că a sosit momentul. Nu vor­bim de aceia care spun că e mai bine să facem războiul în primăvară, căci pe deoparte nu trebui să ne preocupe vremea care poate fi neprielnică arma­telor în ori ce anotimp, iar pe de altă parte , primăvară nu putem fi mai tari decît astăzi. Nu vorbim nici de a­­ceia care ar dori să mai aşteptăm ptnă cind se va alege intr’un fel pe frontul oriental şi când, dacă ruşii ar fi învinşi, am putea lesne ocupa Basarabia, iar dacă austriacii ar fi bătuţi, am putea mai uşor ocupa Transilvania şi Buco­vina. Cei dintâi nu sunt serioşi, iar cei­la­lţi trăiesc cu speranţa că ruşii vor fi bătuţi şi că astfel vom fi nevoiţi să lă­săm în pace pe unguri şi austriaci. A­­ceştia se gîndesc mai mult la situaţia străinilor de­cît la a noastră. Şi gre­şesc. Dar sunt alţii care cred că e- a sosit momentul intrărei noastre în acţiune fi­­ind­că sau nu-s epuizate speranţele de a cîştiga ceva fără război sau nu sun­tem absolut siguri de reuşită în caz cind am face război. Că s'ar mai putea cîştiga ceva fără război e greu de ad­mis. In orice caz ar fi ceva neînsemnat faţă de ţinta noastră finală pe care nu zicem că v-am putea-o ajunge şi altă dată, dar credem că ar fi păcat să mai inttrziem Şi cunoaştem cu toţii pericolele intirzierei atît in vremurile normale ctt şi mai ales astăzi în timpul conflictului. In ceea ce priveşte alegerea momentului recunoaştem că nu trebue să ne lăsăm conduşi de entuziasm ci trebue să raţi­onăm şi de aceea credem că singurul in măsură să se poată pronunţa este gu­vernul, căci numai el este acela care are date sigure de apreciare, şi el singur trebue să hotărască momentul începerei războiului. Ceea ce dorim, însă, este numai ca acest moment să nu fie posterior unor fapte grave — pe care acţiunea noastră le-ar împedeca cu siguranţă — şi anume ocuparea Transilvaniei de către trupele ruseşti, căderea Italiei în sfera de in­fluenţă germană şi mai ales ocuparea Serbiei de către austriaci. Şi pericolul este mare. Mici Polemici Bulgaria nu acordă credit promisiu­nilor ce-i­ face Tripla înţelegere, că Gre­cia îi va restitui o parte din teritoriul cucerit, îl prăpădeşte pe Eleni vechiul dicton: „Timeo Danaos et dona ferentes...11 * Ministerul de războiu cheamă pe scu­tiţi şi reformaţi de pe acum, bazat pe o lege pe care o va vota Parlamentul. ...Aşa e de sigur guvernul, anticipat, că Parlamentul va vota? Dar dacă n- ar votă ?* Pe cei consemnaţi definitiv ministrul de justiţie li consideră amnestiaţi, pe ceilalţi , nu. Adecă,­­cei vădit vinovaţi sunt prefe­raţi celor poate vinovaţi?! * S’apropie Crăciunul. ...Să sperăm că şi beligeranţii vor lua vacanţă.* De ordinar literatura denumeşte Cră­ciunul — serbătoarea păcii. ...Dac’ar fi măcar a... Păcii europene . * Fiindcă vorbim de serbători — ne în­trebăm ce ar păţi bietul loan Botezăto­rul, dac’ar reveni pe pămînt. — li s’ar cere botezul... focului, nu al apei! * Constituția Finlandei a fost suspen­dată— spune o telegramă. ...Era suspendată și înainte numai de un fir de păr... .. OAMENI ŞI LUCRU­R­I O cartă poştală A fost adînc emoţionantă ziua iti care n­e-a sosit, în plic închis, tarta poştală purtînd un grup de trei fotografii, rude dragi şi apropiate. Emoţionant, întreg ta­bloul, prin epizodul pe care-l evocat, prin amintirile pe care le învia şi pe lîngă toate aceste, prin rîndurile romîneşti pe care le aducea de departe, dintr’un colţ necunoscut—necunoscut pentru noi— al Franţei: «In grădina mînăstirii d’Angers,—hô­­pital de Lesviéres. Finele Octombrie 1914“. O, a venit încet, cu ocoluri lungi, u­­şoara cartă ilustrată, care tîra cu sine, par’că, greutatea de plumb a unor întim­­plări primejdioase, a unor peripeţii sîn­­geroase,—ecouri şi pagini din epopeea unui războiu care—de-a dreptul, ori cu în­conjur—atinge toată lumea. Cine nu are, pe un cîmp de luptă, ori pe altul, rude, prieteni, cunoscuţi; cine nu îndură și nu se înfioară de atîtea ori cetind ziare, privind aspecte din cruntul războiu european, cu care are legături de singe ? ...In grădina m­înăstirii... Fotografia pare prinsă într’un colț pi­toresc al grădinei, ferit de zgomote, a­­dăpostit de frunzișuri dese, pe care frigul toamnei nu le-a pustiit încă şi pe care le înseninează un colţ limpede al cerului, ca şi zîmbetul încîntătoarei întâlniri între pă­rinţi şi copil. Căci acesta e epizodul pe care din a­­cele depărtări ni-l aduse fotografia : fiul, tînăr în floarea vrîstei, ofiţer activ în ar­mata franceză,­­ rănit în lupta de la Marna, îşi face convalescenţa în acea mînăstire destinată unui număr de ofiţeri răniţi. Iar în apropiere sunt părinţii ofiţe­rului, veniţi din Paris să-şi revadă copi­­lul şi să-i soarbă povestirile lungi, lungi şi mişcătoare, întîmplările abundente ale unui asemenea războiu. Şi cum îl urmăresc privirile lui, cum se topesc într’ale lui şi cu ce mîndrie se întovărăşeşte durerea de a-l vedea înţe­penit pe scaunul de pînză, de abia ieşit din primejdie, ^înfăşurat în mantaua ciu­ruită de gloanţe—toată, toată—ca o re­­licvie de pastrat din zilele unor grele în­cercări... Părinţi şi copii... Aci se deschide larg, infinit, cartea epică a unei iubiri fără de seamăn — şi cită umbră cadrează încă luminosul tablou! Căci în altă parte, pe un alt front al luptelor se găseşte un alt fiu, la care ei nu pot zbură decît cu gîndul. Numai aci, la cel rănit au fost îngăduiţi să vină ca să-i aducă în acelaşi timp do­rul tinerei femei şi a unui prunc nou născut — numai cîteva zile după plecarea în front a ofiţerului... ...E războiul! Ce ar mai fi, dacă nu s’ar alcătui din atîtea peripeţii, din atîtea emoţiuni, din atîtea despărţiri şi revederi înduioşătoare? Numai puţinele cîte aflăm dintr’o sin­gură scrisoare — redată prin a treia mină ca un ecou palid — preţuesc cît un poem: ofiţerul — care are şi titlul de inginer — devine, în front, major-adjunct, pentru ca maiorul să fie locul colonelului căzut sub glontele german. Apoi — trimis cu o mi­siune importantă la general. Lovit de glonte în drum, rănit la picior — face încă 1400 metri pe jos, cu sforţări mari şi îndeplineşte însărcinarea dată. Extenuat, e transportat la mănăstire, iar în acelaş vagon — găseşte şi pe maiorul său care-l trimisese în misiune ! ...E războiul, cu nesfîrşitele lui vicisi­tudini, cu paginele lui de bravură, de sacrificii, de lacrimi şi de îmbrăţişări. ...E războiul — crunta manifestare a orbirii şi a pasiunii, dar şi prilej de a­­dîncă izbucnire a dragostei sufleteşti, cul­­minînd—fără îndoială—în clipele în care se revăd şi se string în braţe părinţi şi copii în vre­un colţ liniştit, adăpost si­gur unde nu pătrunde zgomotul, focul şi groaza... Iradion !f| ’Toată combinaţia cu pri­vire la numirile in magistratura inamovibilă din Iaşi au rămas baltă. Ammţate de numiri în­­magis­tratura ieşană nu Vor mai avea loc. Consilier la Curtea noastră apelativă, In locul demisionatu­­luî Toneanu, va fi numit de CJE­mescu, prim-preşedinte al tri­bunalului din Buzău. S3 Guvernul nostru a rechemat comisiunea care plecase in Ame­rica pentru cumpărare de medi­camente. Comisiunea, în momentul re­­chemărei, se afla în Anglia. SS în starea sănătăţei distinsului pro­­fesor universitar A. D. Xenopol s’a produs o simţitoare ameliorare — iar medicii afirmă că orice primejdie este inlăturată, înregistrăm cu multă plăcere aceste veşti îmbucurătoare. In afară de telegrama primită din­ partea Academiei - despre care am făcut menţiune într’unul din numerile noastre anterioare — d. A. D. Xenopol a primit următoarea telegramă din par­tea d-lui Petre Gradişteanu, preşedintele ligei naţio­nal­e­: «Comitetul ligei naţionale pentru uni­tatea politică şi morală a romînilor, în­­trunindu se astă­zi­­pentru prima oră, de la înfiinţare, în complectul său, trimite marelui român şi ilustrului savant Ale­xandru Xenopol urările sale de grabnică şi complectă însănătoşire, pentru a sluji şi de aci înainte neamul romînesc“. S3 Aseară un mare număr de bulgari venind din Rusia, au trecut prin Iaşi. Ei se întorc în Bulgaria, chemaţi de în­datoriri militare. SS Societatea „Cantina Şcolară“, care hrăneşte zilnic şi gratuit 305 elevi săraci, dă o reprezentaţie la Teatrul Naţional cu piesa Toto în seara de 5 Decembrie a. c. pentru sporirea fondului de ajutor al acestei societăţi. Comitetul roagă călduros pe onor. public a sprijini această societate, care, în aceste timpuri grele mai ales, este o adevărată binefacere pentru elevii săr­mani. Biletele cu preţul obişnuit se găsesc la direcţiunile şcoalelor primare, iar în ziua reprezentaţiei la Librăria Iliescu, SS Necunoscuţi rău­făcători s’au in­trodus în casa d-lui Mihai Suchiu din Cotnar furînd bani şi mai multe lucruri. Deasemenea un furt prin spargere s’a efectuat la cofetăria lui Ştefan Restinov din Belceşti, cauzîndu-i-s­e pierderi în valoare de 120 lei. SS In astă seară la 8 juni, are loc la Universitate şedinţă de comunicări a so­cietăţii de ştiinţi din localitate. SS I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei a plecat aseară la Bucureşti. SS Azi un mare număr de familii ru­seşti a sosit în localitate, pentru ca tot azi să se întoarcă în Rusia. Cele mai multe familii vin din Sviţera. SS La locuinţa sa din stradela Trei Erarhi a încetat din viaţă Anghel Cris­­tea, cunoscutul antreprenor de lucrări co­munale. SS Starea d-lui A. D. Xenopol s’a a­­meliorat puţin, întru cît febra a dispărut. D. dr. Riegler a dispus ca bolnavul să fie lăsat în linişte, şi să nu mai primească vizite. S3 Membrii societăţei de binefacere Elena Cuza s’au întrunit aseară, ocupîn­­du-se de interesele societăţei. SS Membrii Camerei de comerţ s’au întrunit Sîmbătă, sub preşedinţia d-lui Th. Jellea. S’a discutat plîngerea comercianţilor de peşte, cari cer comerţul liber, în sen­­zul ca statul să nu vîndă peştele în de­tail. Camera de comerţ s-a declarat de A­­cord cu cererea pescarilor. IS Ministerul instrucţiunii trimite n­oi instrucţiuni pentru­ inspectarea şcoalelor primare. Din ele extragem . Inspectorii nu vor stărui numai asupra aritmeticei şi gramaticei, ci vor da ace­iaşi atenţie tuturor studii!#? Se insistă asupra lucrărilor scrise date elevilor, asupra modului cum învăţătorul aplică legile şi regulamentele, asupra relaţiilor ce dânsul are cu sătenii,, cărţii# ziarelor şi revistelor ce învăţătorii citesc. , De asemn­ehea inspectorii se vor ocupă de instituţiunile economice şi şcolile de a­­dulţi. . . , „ . •. ,, Revizorii şi inspectorii vor avea cîte un carnet în care să consemneze tot ce vor fi constatat cu privire la progresele rea­lizate. Pentru fie­care din punctele asupra că­rora urmează a se face inspecţii, minis­tere dă chestionare precise, după cami urmează a se orienta inspecţiunile. Se insistă mult în această chestionare asupra gospodăriei învăţătorului, ceia ce va fi un mare bine. S. D. dr. Paul Anghel a trimis perso­nal, în scris, mulţumiri tuturor instituţiu­­nilor şi persoanelor cari au exprimat re­grete cu prilejul morţii iubitului poet Di­­mitrie Anghel.­ SS Directorul teatrului naţional. Conform deriziunii comitetului, a amendat cu­ 200 de lei pe secietarul Vlad Cuzinski care a atacat în împrejurările ştiute pe publi­cistul Sevastos, SS­ Lista No. 3 apcrsmneldf­îăU. CU. răspuns la apelul a-n­i Lucia D. Gre­­cianu: D-na Suzana N. Miclescu 7 părechi 0- biele, d-na D. Sakilăresscu, 8, d-na Netty dr. Racovitză 8, d. Emil Max şi funcţio­narii de la Creditul Jîrbăn 89, d-na Mă­ria Heiban şi d-ra Beatrice Heiban 12, d-na Elisa colonel 1. Stroja 6, d-na Em­m­a A. Stroja 30, d-na H. Vasiliu 12, d-na Matilde Naduşa 20, d-na Alice Mănescu 6, d. Gh. 4Skarlet 12, d-na dr. G. Bog­dan,1­2, d-rele de la Şcoala ortodoxă 405, d-na A. Naum 10 părechi ismene și 12 păr. obieli, o anonimă 2 cămăşi de fla­nelă, o anonimă 1 păr. obiele, d-na Vic­tor Costin 21, d-na E. Melik 12, Ma-Qes 20, d-na Aspasia I. Burada 20, d-na Rohr 12, d-na Fanny Saraga 20 ciorapi, d-na Maria Ionescu 3 păr, obiele, d-na L. Cris­tofor 19, d-na Elena Stamatiu 12, d-nul Mircea Possa 12, o anonimă 24, d-na A­­neta dr. Cosmovici. D. P. Mikiu 19 perechi obiele, d-na Aglaia Nanu 12, D. Aprilian 12, d-na Maria M. Petrovici 10, d-na Lucia M. Movilă, d na Betty Zentschner 2 flanele, d-na Maria Kiesser 2 flanele, d-na Elena Nanu 4 părechi mănuşi şi 24 per­ obiele d-na Evanghelina C. Sturdza 24, d-na G­­­afrali 6, d-na Olga Lucinschi 10, d-na Victoria C. Marinescu 12, d-na Maria C. Gril 12, d-na Eufrosina Teodorescu 10, d-na Ana Vasil­e 3, d-n­a Zeneida Repede 3 flanele și 6 per­ obiele, d-na Balcan 1 pereche obiele, d-na Profira Mazere 4, d. C. Soituz 4, d. Ilie Croitoru 5, d. Ion Sava 4, d-na Paraschiva Nechifor 3, d-na Cleopatra Bulai 2, d. N. V. Gheorghiu 3, Econom și d-na Agape 7, d-na Ecaterina Ionescu 4, d-na Aglaia A. Gheorghiude 12. SS D. Von Löbhöffel directorul tram­vaiului din Iași se află actualmente la Hanova în regimentul 72 de infanterie. In ultimele zile a fost înaintat căpitan. S3 Cazuri de difterie s-au constatat în str. Albineț 35, Hotin 5 și Malu 15.

Next