Opinia, decembrie 1914 (Anul 11, nr. 2344-2365)
1914-12-02 / nr. 2344
AdittliniiMtiMati* * Wí!wo*í>pí*»!Í9í« ®S. (SoIâims», î*vyt T*si'.KB?ow Mo. ae - I II— No 2344.—Marţi 2 Deoem. 1914 „ «•«»».- '!r=«"5S£H3gS'Jl am. .nrjÄii at®». Problema utuului partidele pute riceam că una din consecinţele războiului actual va fi că tratatele viitoare de alianţă se vor stabili pe alte baze ca cele existente. Se va face de asemenea tot cu această ocaziune dovada că este o justiţie imanentă a lucrurilor şi că cel ce nu-şi respectă angajamentul, îşi merită pedeapsa. Convenţiile încheiate în veacul de mijloc între creştini şi mauri, odată întocmite şi iscălite, se respectau cu sfinţenie şi de o parte ca şi de alta. Să fim noi, civilizaţii de astăzi, mai răi ca păgînii şi sălbaticii de atunci ?! Dar o altă urmare a războiului va fi desigur şi aceasta. In toate ţările şi îndrăznesc a zice că chiar în acele cari au stat de-oparte, făcînd un fel de neutralitate sui generis, cum bunăoară facem noi şi Bulgaria, o bună bucată de vreme problemele de reorganizare internă vor pierde din acuitatea lor, faţă cu nouile avînturi în politica externă. Partidele politice pe lîngă aceia că vor suferi schimbări importante în modul lor de a fi, vor stabili în programe şi punctele principale ale direcţiunii lor politice externe. Pînă astăzi nici unul din partidele noastre, n’a atins vreodată aeastă chestiune. Să se examineze, în adevăr, programele fiecărui partid de la întocmirea lui pînă în timpurile noastre şi se va vedea că pe cît sunt de bogate în promisiuni pentru reforme interne, pe atît sunt de parcimonioase cînd e vorba de politică externă naţională. Şi dacă aşa s’au petrecut lucrurile pînă azi, ele îşi au explicaţia lor. In adevăr, de la întemeierea Romîniei moderne, adică de la anul 1866, dar mai ales după războiul Ruso-Romîno-Turc din 1877, am trăit cu axiomul că politica externă românească e a regelui. Şi era drept, pentru că în această politică nu e suficient de raporturi între ţară şi ţară, ci se cere şi cunoaşterea personagiilor din alte ţări, personagii conducătoare a politicei de acolo, precum şi starea, gradul de imistiune a Curţilor străine în afacerile ţărilor respective. Oamenii noştri politici, ca să poată pătrunde pînă la acele personagii şi mai ales la cei de la Curte, aveau nevoe de un fel de passe-portant al Regelui. Datorim din acest punct de vedere mult fostului nostru Rege Carol I. Intre alte îmbunătăţiri, care au părut fie de la El direct, ori la cari Dînsul a contribuit, va fi şi aceia că în timpul Lui şi sub direcţiunea Sa, s’a putut forma un număr însemnat de oameni politici, a căror nume a trecut de marginele ţării. Astăzi, în toată Europa civilizată se ştie că Romînia are mari patrioţi, însemnaţi oameni politici, ca un Tbike Ionescu, N. Filipescu, A. Marghiloman, I. I. Brătianu etc. Şi am credinţa că de la aceşti mari conducători politici se va cere mai mult ca pînă acum după ce Războiul se va fi isprăvit. Războiul actual a pus la ordinea zilei problema întregirei neamului. Şi această problemă a devenit cu atît mai de actualitate şi mai arzătoare, cu cît nu e mic numărul acelora cari întrevăd posibilitatea realizării ei pentru o bună parte. Se va cere de aici înainte de la însemnaţii noştri şefi politici, ca să aibă necontenit ochii aţintiţi asupra marilor probleme naţionale. Negreşit, politica externă nu se va face de masele populare, nu se va face nici măcar de masele partizanilor politicei. Ea va continua a avea secrete. Se va cere insă şefilor ca să nu se depărteze de la ceia ce aceste mase, cu bunul lor simţ, lasă a se vedea că ar fi de făcut pentru ajungerea ţelului dorit. Nu se vor mai petrece atunci fapte ca cele de acum, când un partid politic, partid care a guvernat în ţara aceasta, se găseşte oprit în loc din cauză că între conducătorul său şi masa partidului nu e unitate de sentimente, nu e unitate de vederi în ce priveşte mijloacele pentru realizarea idealului naţional. Războiul actual, oricare va fi rezultatul lui din punct de vedere al schimbării graniţelor ţerilor, va aduce negreşit o mai mare democratizare a lor. Libertăţile cetăţeneşti vor fi mai bine văzute, mai bine apreciate şi se vor respecta mai mult. Rusia, ţara autocrată, în urma războaelor purtate în extremul orient, s’a resimţit de acest curent. Va fi, credem noi, tot aşa şi după războiul actual. Nimeni n’ar putea prezice dacă ura ce s’a deslănţuit acum între popoare, adică mai mult între şefii statelor un războiu şi conducătorii politici ai lor, va influenţa tot aşi de puternic şi asupra maselor şi în orice caz dacă ura între aceste mase var avea durata lungă?! Cine ar putea să ne spună dacă aceste mase nu vor reacţiona asupra conducătorilor şi îi vor sili să cedeze curentelor ?! Singure curentele pentru întregirea naţionalităţilor vor supravieţui asupra tuturor combinaţiilor politice şi de aceia partidele, dar mai ales şefii lor, vor avea alte programe de lupte politice. Credem că partidele se vor succede la putere de aici înainte nu când vor fi chemate, dar pe baza ideilor şi acel partid va avea şansa mai mare, care va vedea mai bine şi mai în sentimentul general, problema naţională în primul loc. V. I. Radu NOTA ZILEI Surdo-mut vorbăreţ. Are şi laşul întîmplările lui războinice. Bună oară epizodul de maieri cu arestarea ungurului suspect, despre care s’a vorbit în numărul trecut al .Opiniei“. Intr’adevăr un ungur bizar care făcea pe surdo-mutul dintru ’ntăiu. Par’că a vorbi ungureşte—In ori ce ţară din Europa—nu însemnează a fi surdo-mut: cine dracu te mai pricepe ?! Dar noitimada e că zisul ungur avea 5 paşapoarte şi după ce a făcut pe surdo-mutul s’a dovedit că vorbeşte cinci limbi. Cu alte cuvinte: un surdo-mut poliglot! Zi-i războiu şi—pace : MOMENTUL După cât se pare, cu toţii suntem de acord şi credem că nu tebue pierdută ocazia de a interveni in războiul actual şi de a ne îndeplini altfel, cel puţin in parte, idealul nostru naţional. Nu toţi, însă, cred că a sosit momentul. Nu vorbim de aceia care spun că e mai bine să facem războiul în primăvară, căci pe deoparte nu trebui să ne preocupe vremea care poate fi neprielnică armatelor în ori ce anotimp, iar pe de altă parte , primăvară nu putem fi mai tari decît astăzi. Nu vorbim nici de aceia care ar dori să mai aşteptăm ptnă cind se va alege intr’un fel pe frontul oriental şi când, dacă ruşii ar fi învinşi, am putea lesne ocupa Basarabia, iar dacă austriacii ar fi bătuţi, am putea mai uşor ocupa Transilvania şi Bucovina. Cei dintâi nu sunt serioşi, iar ceilalţi trăiesc cu speranţa că ruşii vor fi bătuţi şi că astfel vom fi nevoiţi să lăsăm în pace pe unguri şi austriaci. Aceştia se gîndesc mai mult la situaţia străinilor decît la a noastră. Şi greşesc. Dar sunt alţii care cred că e- a sosit momentul intrărei noastre în acţiune fiindcă sau nu-s epuizate speranţele de a cîştiga ceva fără război sau nu suntem absolut siguri de reuşită în caz cind am face război. Că s'ar mai putea cîştiga ceva fără război e greu de admis. In orice caz ar fi ceva neînsemnat faţă de ţinta noastră finală pe care nu zicem că v-am putea-o ajunge şi altă dată, dar credem că ar fi păcat să mai inttrziem Şi cunoaştem cu toţii pericolele intirzierei atît in vremurile normale ctt şi mai ales astăzi în timpul conflictului. In ceea ce priveşte alegerea momentului recunoaştem că nu trebue să ne lăsăm conduşi de entuziasm ci trebue să raţionăm şi de aceea credem că singurul in măsură să se poată pronunţa este guvernul, căci numai el este acela care are date sigure de apreciare, şi el singur trebue să hotărască momentul începerei războiului. Ceea ce dorim, însă, este numai ca acest moment să nu fie posterior unor fapte grave — pe care acţiunea noastră le-ar împedeca cu siguranţă — şi anume ocuparea Transilvaniei de către trupele ruseşti, căderea Italiei în sfera de influenţă germană şi mai ales ocuparea Serbiei de către austriaci. Şi pericolul este mare. Mici Polemici Bulgaria nu acordă credit promisiunilor ce-i face Tripla înţelegere, că Grecia îi va restitui o parte din teritoriul cucerit, îl prăpădeşte pe Eleni vechiul dicton: „Timeo Danaos et dona ferentes...11 * Ministerul de războiu cheamă pe scutiţi şi reformaţi de pe acum, bazat pe o lege pe care o va vota Parlamentul. ...Aşa e de sigur guvernul, anticipat, că Parlamentul va vota? Dar dacă n- ar votă ?* Pe cei consemnaţi definitiv ministrul de justiţie li consideră amnestiaţi, pe ceilalţi , nu. Adecă,cei vădit vinovaţi sunt preferaţi celor poate vinovaţi?! * S’apropie Crăciunul. ...Să sperăm că şi beligeranţii vor lua vacanţă.* De ordinar literatura denumeşte Crăciunul — serbătoarea păcii. ...Dac’ar fi măcar a... Păcii europene . * Fiindcă vorbim de serbători — ne întrebăm ce ar păţi bietul loan Botezătorul, dac’ar reveni pe pămînt. — li s’ar cere botezul... focului, nu al apei! * Constituția Finlandei a fost suspendată— spune o telegramă. ...Era suspendată și înainte numai de un fir de păr... .. OAMENI ŞI LUCRURI O cartă poştală A fost adînc emoţionantă ziua iti care ne-a sosit, în plic închis, tarta poştală purtînd un grup de trei fotografii, rude dragi şi apropiate. Emoţionant, întreg tabloul, prin epizodul pe care-l evocat, prin amintirile pe care le învia şi pe lîngă toate aceste, prin rîndurile romîneşti pe care le aducea de departe, dintr’un colţ necunoscut—necunoscut pentru noi— al Franţei: «In grădina mînăstirii d’Angers,—hôpital de Lesviéres. Finele Octombrie 1914“. O, a venit încet, cu ocoluri lungi, uşoara cartă ilustrată, care tîra cu sine, par’că, greutatea de plumb a unor întimplări primejdioase, a unor peripeţii sîngeroase,—ecouri şi pagini din epopeea unui războiu care—de-a dreptul, ori cu înconjur—atinge toată lumea. Cine nu are, pe un cîmp de luptă, ori pe altul, rude, prieteni, cunoscuţi; cine nu îndură și nu se înfioară de atîtea ori cetind ziare, privind aspecte din cruntul războiu european, cu care are legături de singe ? ...In grădina mînăstirii... Fotografia pare prinsă într’un colț pitoresc al grădinei, ferit de zgomote, adăpostit de frunzișuri dese, pe care frigul toamnei nu le-a pustiit încă şi pe care le înseninează un colţ limpede al cerului, ca şi zîmbetul încîntătoarei întâlniri între părinţi şi copil. Căci acesta e epizodul pe care din acele depărtări ni-l aduse fotografia : fiul, tînăr în floarea vrîstei, ofiţer activ în armata franceză, rănit în lupta de la Marna, îşi face convalescenţa în acea mînăstire destinată unui număr de ofiţeri răniţi. Iar în apropiere sunt părinţii ofiţerului, veniţi din Paris să-şi revadă copilul şi să-i soarbă povestirile lungi, lungi şi mişcătoare, întîmplările abundente ale unui asemenea războiu. Şi cum îl urmăresc privirile lui, cum se topesc într’ale lui şi cu ce mîndrie se întovărăşeşte durerea de a-l vedea înţepenit pe scaunul de pînză, de abia ieşit din primejdie, ^înfăşurat în mantaua ciuruită de gloanţe—toată, toată—ca o relicvie de pastrat din zilele unor grele încercări... Părinţi şi copii... Aci se deschide larg, infinit, cartea epică a unei iubiri fără de seamăn — şi cită umbră cadrează încă luminosul tablou! Căci în altă parte, pe un alt front al luptelor se găseşte un alt fiu, la care ei nu pot zbură decît cu gîndul. Numai aci, la cel rănit au fost îngăduiţi să vină ca să-i aducă în acelaşi timp dorul tinerei femei şi a unui prunc nou născut — numai cîteva zile după plecarea în front a ofiţerului... ...E războiul! Ce ar mai fi, dacă nu s’ar alcătui din atîtea peripeţii, din atîtea emoţiuni, din atîtea despărţiri şi revederi înduioşătoare? Numai puţinele cîte aflăm dintr’o singură scrisoare — redată prin a treia mină ca un ecou palid — preţuesc cît un poem: ofiţerul — care are şi titlul de inginer — devine, în front, major-adjunct, pentru ca maiorul să fie locul colonelului căzut sub glontele german. Apoi — trimis cu o misiune importantă la general. Lovit de glonte în drum, rănit la picior — face încă 1400 metri pe jos, cu sforţări mari şi îndeplineşte însărcinarea dată. Extenuat, e transportat la mănăstire, iar în acelaş vagon — găseşte şi pe maiorul său care-l trimisese în misiune ! ...E războiul, cu nesfîrşitele lui vicisitudini, cu paginele lui de bravură, de sacrificii, de lacrimi şi de îmbrăţişări. ...E războiul — crunta manifestare a orbirii şi a pasiunii, dar şi prilej de adîncă izbucnire a dragostei sufleteşti, culminînd—fără îndoială—în clipele în care se revăd şi se string în braţe părinţi şi copii în vreun colţ liniştit, adăpost sigur unde nu pătrunde zgomotul, focul şi groaza... Iradion !f| ’Toată combinaţia cu privire la numirile in magistratura inamovibilă din Iaşi au rămas baltă. Ammţate de numiri înmagistratura ieşană nu Vor mai avea loc. Consilier la Curtea noastră apelativă, In locul demisionatuluî Toneanu, va fi numit de CJEmescu, prim-preşedinte al tribunalului din Buzău. S3 Guvernul nostru a rechemat comisiunea care plecase in America pentru cumpărare de medicamente. Comisiunea, în momentul rechemărei, se afla în Anglia. SS în starea sănătăţei distinsului profesor universitar A. D. Xenopol s’a produs o simţitoare ameliorare — iar medicii afirmă că orice primejdie este inlăturată, înregistrăm cu multă plăcere aceste veşti îmbucurătoare. In afară de telegrama primită din partea Academiei - despre care am făcut menţiune într’unul din numerile noastre anterioare — d. A. D. Xenopol a primit următoarea telegramă din partea d-lui Petre Gradişteanu, preşedintele ligei naţionale: «Comitetul ligei naţionale pentru unitatea politică şi morală a romînilor, întrunindu se astăzipentru prima oră, de la înfiinţare, în complectul său, trimite marelui român şi ilustrului savant Alexandru Xenopol urările sale de grabnică şi complectă însănătoşire, pentru a sluji şi de aci înainte neamul romînesc“. S3 Aseară un mare număr de bulgari venind din Rusia, au trecut prin Iaşi. Ei se întorc în Bulgaria, chemaţi de îndatoriri militare. SS Societatea „Cantina Şcolară“, care hrăneşte zilnic şi gratuit 305 elevi săraci, dă o reprezentaţie la Teatrul Naţional cu piesa Toto în seara de 5 Decembrie a. c. pentru sporirea fondului de ajutor al acestei societăţi. Comitetul roagă călduros pe onor. public a sprijini această societate, care, în aceste timpuri grele mai ales, este o adevărată binefacere pentru elevii sărmani. Biletele cu preţul obişnuit se găsesc la direcţiunile şcoalelor primare, iar în ziua reprezentaţiei la Librăria Iliescu, SS Necunoscuţi răufăcători s’au introdus în casa d-lui Mihai Suchiu din Cotnar furînd bani şi mai multe lucruri. Deasemenea un furt prin spargere s’a efectuat la cofetăria lui Ştefan Restinov din Belceşti, cauzîndu-i-se pierderi în valoare de 120 lei. SS In astă seară la 8 juni, are loc la Universitate şedinţă de comunicări a societăţii de ştiinţi din localitate. SS I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei a plecat aseară la Bucureşti. SS Azi un mare număr de familii ruseşti a sosit în localitate, pentru ca tot azi să se întoarcă în Rusia. Cele mai multe familii vin din Sviţera. SS La locuinţa sa din stradela Trei Erarhi a încetat din viaţă Anghel Cristea, cunoscutul antreprenor de lucrări comunale. SS Starea d-lui A. D. Xenopol s’a ameliorat puţin, întru cît febra a dispărut. D. dr. Riegler a dispus ca bolnavul să fie lăsat în linişte, şi să nu mai primească vizite. S3 Membrii societăţei de binefacere Elena Cuza s’au întrunit aseară, ocupîndu-se de interesele societăţei. SS Membrii Camerei de comerţ s’au întrunit Sîmbătă, sub preşedinţia d-lui Th. Jellea. S’a discutat plîngerea comercianţilor de peşte, cari cer comerţul liber, în senzul ca statul să nu vîndă peştele în detail. Camera de comerţ s-a declarat de Acord cu cererea pescarilor. IS Ministerul instrucţiunii trimite noi instrucţiuni pentru inspectarea şcoalelor primare. Din ele extragem . Inspectorii nu vor stărui numai asupra aritmeticei şi gramaticei, ci vor da aceiaşi atenţie tuturor studii!#? Se insistă asupra lucrărilor scrise date elevilor, asupra modului cum învăţătorul aplică legile şi regulamentele, asupra relaţiilor ce dânsul are cu sătenii,, cărţii# ziarelor şi revistelor ce învăţătorii citesc. , De asemnehea inspectorii se vor ocupă de instituţiunile economice şi şcolile de adulţi. . . , „ . •. ,, Revizorii şi inspectorii vor avea cîte un carnet în care să consemneze tot ce vor fi constatat cu privire la progresele realizate. Pentru fiecare din punctele asupra cărora urmează a se face inspecţii, ministere dă chestionare precise, după cami urmează a se orienta inspecţiunile. Se insistă mult în această chestionare asupra gospodăriei învăţătorului, ceia ce va fi un mare bine. S. D. dr. Paul Anghel a trimis personal, în scris, mulţumiri tuturor instituţiunilor şi persoanelor cari au exprimat regrete cu prilejul morţii iubitului poet Dimitrie Anghel. SS Directorul teatrului naţional. Conform deriziunii comitetului, a amendat cu 200 de lei pe secietarul Vlad Cuzinski care a atacat în împrejurările ştiute pe publicistul Sevastos, SS Lista No. 3 apcrsmneldfîăU. CU. răspuns la apelul a-ni Lucia D. Grecianu: D-na Suzana N. Miclescu 7 părechi 0- biele, d-na D. Sakilăresscu, 8, d-na Netty dr. Racovitză 8, d. Emil Max şi funcţionarii de la Creditul Jîrbăn 89, d-na Măria Heiban şi d-ra Beatrice Heiban 12, d-na Elisa colonel 1. Stroja 6, d-na Emma A. Stroja 30, d-na H. Vasiliu 12, d-na Matilde Naduşa 20, d-na Alice Mănescu 6, d. Gh. 4Skarlet 12, d-na dr. G. Bogdan,12, d-rele de la Şcoala ortodoxă 405, d-na A. Naum 10 părechi ismene și 12 păr. obieli, o anonimă 2 cămăşi de flanelă, o anonimă 1 păr. obiele, d-na Victor Costin 21, d-na E. Melik 12, Ma-Qes 20, d-na Aspasia I. Burada 20, d-na Rohr 12, d-na Fanny Saraga 20 ciorapi, d-na Maria Ionescu 3 păr, obiele, d-na L. Cristofor 19, d-na Elena Stamatiu 12, d-nul Mircea Possa 12, o anonimă 24, d-na Aneta dr. Cosmovici. D. P. Mikiu 19 perechi obiele, d-na Aglaia Nanu 12, D. Aprilian 12, d-na Maria M. Petrovici 10, d-na Lucia M. Movilă, d na Betty Zentschner 2 flanele, d-na Maria Kiesser 2 flanele, d-na Elena Nanu 4 părechi mănuşi şi 24 per obiele d-na Evanghelina C. Sturdza 24, d-na Gafrali 6, d-na Olga Lucinschi 10, d-na Victoria C. Marinescu 12, d-na Maria C. Gril 12, d-na Eufrosina Teodorescu 10, d-na Ana Vasile 3, d-na Zeneida Repede 3 flanele și 6 per obiele, d-na Balcan 1 pereche obiele, d-na Profira Mazere 4, d. C. Soituz 4, d. Ilie Croitoru 5, d. Ion Sava 4, d-na Paraschiva Nechifor 3, d-na Cleopatra Bulai 2, d. N. V. Gheorghiu 3, Econom și d-na Agape 7, d-na Ecaterina Ionescu 4, d-na Aglaia A. Gheorghiude 12. SS D. Von Löbhöffel directorul tramvaiului din Iași se află actualmente la Hanova în regimentul 72 de infanterie. In ultimele zile a fost înaintat căpitan. S3 Cazuri de difterie s-au constatat în str. Albineț 35, Hotin 5 și Malu 15.