Opinia, februarie 1916 (Anul 13, nr. 2680-2700)

1916-02-02 / nr. 2680

n­i 1 '4 | *­­ SPRE CUMINŢIRE |.­ _________________ Corespondentul unui mare ziar din Capitală înregistrează prin­tre întâmplările mai însemnate faptul că măsurile poliţieneşti pentru menţinerea ordinei au fost ridicate, totul petrecîndu-se în cea mai bună linişte. In adresa oficială de suspendare a cursurilor prin închiderea U­­ni­versităţii, rectorul ieşan, e drept, atrăsese indirect luarea aminte a autorităţilor că, odată universitatea închisă, tot­ ce pri­veşte menţinerea ordinei cade în sarcina zl­elor autorităţi.­Aceas­ta, probăbil, întru nu­ putea să e­­xiste temerea că minoritatea măi zgomor a fi mai violentă, pen­tru a-şi acoperi mai mult iniţia­tivele rele născocise procedeul foarte comod de a împiedica pe ceialalţi să intre în universitate. Lucru cu atît mai condamnabil, cu cît şi frecventarea bibliotecei care a rămas deschisă, eră astfel împiedecată, ca şi came era obli­gatorie ocolirea desăvârşită a studiului, după cunoscu­ta dorin­ţă formulată de atîtea ori de că­­tră d. A. C.­­Ruia. Din fericire însă, după cum ne informează citatul ziar, poliţia a devenit de prisos. Lucrurile se petrec în linişte, adecă, studenţii şi studentele vin să se Înscrie în tablourile cari vor forma oouile cadre ale diverselor facultăţi, în c care, la urma urmei, numărul joacă un rol scefundar, esen­ţialul fiind ca să nu fie terorizaţi acei studenţi cari declară în scris că înţeleg să-şi continue studiile începute şi să termine cursurile la timp, într’o epocă gravă ca a­­cea prin care trece ţara şi cînd a taten probabilităţi există că, de o zi pe alta, tineritul să fie che­mat la altfel efe acţiune şi altfel de mobilizări decât acele «ie sim­ple demonstraţii în preajma­­uni­versităţii... fără cursuri. Ne bucură că s’a cruţat cel puţin acum universitatea de un supli­ment de rid­eal, după grelele per­­deri morale ce constitue pentru învăţ, superior închiderea uni-­ versităţii în împrejurări ca acele ştiute şi în momente când în Ca­pitala ţarei se pune la cale o sco­­borîre erarhică a înaltului aşe­zământ iaşan, când se agită des­fiinţarea concursurilor medicale şi celelalte, Iaşul nu se ocupă de atari nimicuri culturale. E de sperat că şi scrisoarea profesorului IV. Iorga — actual­mente suplinitor al d­-lui A. D.Xe­­nopol — va contribui la potolirea spiritelor. Glasul atît d­e autori­zat al academicianului Iorga, ca­­re recomandă singe rece şi linişte studenţilor din Bucureşti este de fapt o povăţă şi o dezaprobare pentru cele întâmplate în a doua Capitală. Să sperăm să mergem spre desăvârşita cuminţire. ABONAMENTE Un an . v . 20 lei 6 tun! . . . I0 lej rnmmuma i hmiwi — mmntrn *«ln»iui»trația. Tipografia H. G oldner. lași.­ Telefon No. 86.— I gy^ dîreCțkîliea Ullllj COITUtet | Afflal XIH-PIO. 2680.­Ua remi pag. 01, 50 b. ­Mici Polemici Morning Post numeşte oştirea engleză „o armată de lei“. ^ — Da, de lei noi. * Polemiiind cu „UIndependance” zia­rul „Epoca“ spune că d. 1­. Filip­escu pleacă să se repaozeze pentru câ a su­ferit iarna de două ori de, influenţă. — Şi mai de multe ori de lipsă de influenţă, ceea ce l'a îmbolnăvit şi mai mulţi, ""'"7 'f? ~ ~ - • ~ Pentru că ’s’a purtat aşa de bine in actualul războiu, Turcia ar merita să fie avansată. De la semi­lună să ajungă Lună plină. . » . Cineva privia pe State Dragomir schi­ţat în „Rampa“ de dăunăzi — „Nu e bine“, zice cetitorul. De obiceiu această reflecţie o fâcea numai cine vedea pe State jucînd.­­ Englezii au scutit de serviciul militar pe toţi gazetarii. Cu alte cuvinte i-au scutit de a se însura... de frica răz­boiului. Şeful rusofililor bulgari, Malinof, a­­nunţă că va pleca, după războiu, în Germania şi Austria...Un voiagiu la Canossa ? * Prinţul moştenitor al Turciei Iusuf- Edin a fost găsit mort Im baie. — Cu toate aceste se susţine că n’a fost lucru... curat. * Culoarea păcii,—verdele. De ce e dată aşa de mult în uz la militari? Instigatorii si smfinta Senatului Universitar In sfîrşit „marele colegiu universitar* compus din nouă credincioşi ai rectorului „mai mult sau mai puţin mort*, a fost strîns într’o seară, pentru a hotărî noi directive campaniei pe care năframa ro­şie a scandalagiilor n’a putut să o do­rească în­deajuns. D. Vasilică Dimitriu, ca unul care um­blase mai mult prin texte de legi, a fost însărcinat să găsească ilegalitatea sen­tinţei Senatului Universitar. Un ziar local, al cărui tiraj nu i-au putut urca nici „marele evenimente, co­lectează toate pledoariile spre a deruta opinia publică­ şi a întreţine spiritul re­voluţionar printre cei opăriţi de neaşteptata decizie a instanţei universitare. Studenţii sunt arătaţi ca nişte specii sacrosancte, iar societăţile fără nici o le­gătură cu autorităţile universitare. Iată însă realitatea, pe care o ascund cei in­teresaţi . Art. 18 din Reg. de ordine şi disciplină a studenţilor universitari spune că ei „sunt datori să aibă aţit in Universitate cît şi in afară de Universitate o purtare cuviincioasă. In această privinţă ei sunt supuşi atît in cuprinsul Universităţii, cît şi în afară privigherii autorităţilor universitare...« Şi art. 19 din acelaşi Reg. prevede şi penalităţi de care se fac pasibili în caz de abateri dela datoriile lor de studenţi, de tulburări de insubordonaţie sau lipsă de respect către autorităţi şi profesori...“ Aliniatul e prevede chiar „excluderea pen­tru totdeauna din ambele Universităţi*. In privinţa societăţilor studenţeşti art. 23 spune: „Asociaţiunile de studenţi nu se pot constitui de­cît cu autorizaţia Senatului Universitar. Această autori­zare este i­revocabilă*. Şi numai după validarea alegerii de către rector, biroul va putea funcţiona (art. 25)“. După art. 31, «Rectorul va putea con­trola ori­cînd va găsi cu cale mersul şi lucrările asociaţiunilor» şi poate să ceară senatului universitar revocarea autoriza­ţiei. (art. 32)*. Unde este deci ilegalitatea sentinţei se­natului, care dizolvă societăţile studen­ţeşti şi pedepseşte pe turburători ? Dar s’a închis universitatea ! Iată o dispoziţie „mai mult sau mai puţin* le­gală, ar exclama cea de a treia celebri­tate med. legală depe continent. — „Brouardel la Paris, Minovici la Bucureşti şi... Iată însă textul: „In caz de trebuinţă, pentru a evita sau potoli tulburări, sena­tul universitar poate pronunţa suspensiu­nea, unuia sau mai multor cursuri“, care numai de va trece de 15 zile va trebui să aibă aprobarea Ministerului*. Şi atunci...? „Dar, spune ziarul, cu pricina, noua dispoziţie luată de d. Stere (nu d. Stere, vom zice, ci de rectorul Stere, de­legat cf. art. 64 de Senat) este o fla­grantă ilegalitate, de­oare­ce prin ea se prevede că studenţii In timp de 15 zile vor trebui să se prezinte la Rectorat pen­tru a face declaraţii că se obligă a ur­ma regulat cursurile*. Dar art. 58 din 1. Înv. sec. şi superior, coroborat cu art. 14 din Reg. de ord. şi disciplină a st. univ. prevede că studen­ţii sînt datori să frequenteze regulat cursu­rile...“ Este oare „o concepţie sibetiană* a­­ceasta ? Organul scandalurilor şi instigaţiilor a­­narhice, instituit in instanţă supremă de casare a sentinţelor Senatului Universi­tar, insinuiază cele mai odioase inexacti­tăţi. Iată ce scrie: „Mai mult (1), oricine va crede că chemarea în mod individual la Rector a studenţilor Înseamnă că d. C. Stere să uzeze de toate mijloacele pentru a determina pe student să sub­scrie la măsura arbitrară (ştiţi ce măsu­­ră: aceea din articolele citate) luată de d. Sterea. Ori, s’a putut şi se poate convinge ori­cine, nu numai că studenţii care dau declaraţii nici nu văd pe d. Stere, dar odiosul rol de a uza de toate mijloacele pentru a determina pe studenţi să sub­scrie» şi de «a te silui conştiinţa» este în­credinţat unui servitor de la Universitate, care adună declaraţiile. Împotriva acestuia va trebui să-și în­drepte de acum toate fulgerile nervosul ziar și să-l traducă înaintea «colegiilor universitare» convocate la d. dr. Bogdan­ Virus STRUNA ZILEI Conu Nicu schimbă frontul... Neputind merge la Nizza, d. Nicu Filipescu pleacă la Ialta, în Rusia Ziarele. O flotă de războiu, la Malta . Colo ’n apropiere, alta. Deşi trecut pe la „Războiu*, Puzilanim ca un ciocoiul Azi conu Nicu ’şi schimbă halta Şi-o iea ruseşte, înspre Yalta. —*— ----------:—­— --------------------------­ OAMENI ȘTI LUCRURI Idilă şi dramă In împrejurările date şi dintre cari u­­nele le-am arătat în treacăt, e oare de mirat că unii se resignează mai cu greu, ori­ nu se resemnează de loc ca să rămînă izolaţi, stingheri, despărţiţi de micile plă­ceri ale căminului ? E oare de mirat Că observatorul atent nu culege numai subiecte de idilă, ci surprinde atîtea drame, adeseori cu dez­­nodămînt tragic? Suflete primitive, de multe ori sub stă­­pinirea unor impulsuri şi instincte ele­mentare irezistibile, cei din aceşti fii ai cîmpurilor şi ai pădurilor se pot mulţumi cu slova scrisă de vre-o mină străină, trimisă anevoie şi de multe ori fără răs­puns din pricina greutăţii şi încetinelei comunicaţiilor poştale la ţară, iarna mai cu seamă ? De aceea, cu toate progresele realizate în viaţa socială a soldaţilor, cu toată îmbunătăţirea treptată şi statornică între superiori şi inferiori, actele de ne­supunere nu lipsesc. Survin dispariţii foarte "­adeseori,"­pe neaşteptate, şi cu riscul celor mai aspre pedepse, anumite categorii de catane refractare disciplinei, rigoarei sau poveţei blinde, dispar în­fru­­tind consecinţele, ca să revină apoi şi să sufere urmările, pentru ca — într’o bună zi — să reînceapă din nou, să recidiveze şi să persiste. Psihologeşte, lucrul se poate stabili lesne. E categoria impulsivilor, a celor ce nu-şi pot stăpîni voinţa şi cari apar­ţin în geliere senzualilor, geloşilor, bă­nuitorilor. Foarte suggestiv ni s’a părut cazul, aproape patologic, al acelui soldat despre care ne spunea medicul maior — un ini­mos observator — că, readus foarte cu greu de cătră un frate, soldat și dinsul, fu apucat, In drum,, de obsedante viziuni și își trase un glonte." Lăsase acasă o logodnică de care avea cuvinte să se teamă că nu-l agrează prea mult. Fugit de 2—3 ori acasă, la reîntoarcere îl lovi halucinarea, căreia era să plătească prea scump, cu viaţa. Şi cu toate aceste lumea urmează a fi ce a fost de cînd lumea... Iată o tînără soţioară în sătul vecin, pe care numai după 8 zile de la nuntă, bărbatul o lasă singură, fiind concentrat. Aproape o fru­museţe orăşenească. Mai dăunăzi, în căutarea unei camere, găsirăm în una din locuinţele rustice fe­brile pregătiri de logodnă. Sora vorbă­reaţă a unui concentrat ne spuse că aşteaptă întoarcerea unui frate, care pro­fită de un congediu de 4 săptămîni ca să pornească „strigările" la primărie şi nunta în cufund. Atîtea căsnicii vechi şi nouă, atîtea firi şi situaţii variate, s’ar putea să nu dee Ioc la nenumărate întîmplări intere­sante ca psihologie, — atîtea idile şi a­­titea drame la­olaltă. Cosé va il m­ondo! Itodioa . . . . "' ('1 l'fi ) De inchiriet­e mere și unul de 3 în str. Tăcu No. 4 In coasta palatului administrativ. In foarte bună stare. A se adresa în str. Tăutu 8 (peste drum de Buna-Vestire). INFORMAŢII SS Mişcarea universitară. — D. C. Stere a înaintat ministerului de culte şi instrucţiune un memoriu detaliat privi­tor la situaţiunea universitară, la împre­jurările cari au precedat şi au urmat suspendării cursurilor. * Reînscrierile studenţilor de la diver­sele facultăţi urmează regulat. S-au pri­mit numeroase cereri şi prin poştă de la studenţii plecaţi din localitate şi do­ritori de a face reinscrierea prin cores­pondenţă. Iată textul declaraţiei ce se cere studenţilor în momentul reinscrierei: Subsemnatul. . . . student al Facultă­ţii .... în anul . . declar prin aceasta că mă oblig a frecventa regulat cursurile prevăzute in programul facultăţii, şi de a mă supune tutulor dispoziţiunilor de ordine şi disciplină, hotărîte de Senatul universitar, in conformitate cu „Legea învăţămîntului secundar şi superior“ şi cu regulamentul de „Ordinea şi disci­plina studenţilor*. Drept care am semnat prezenta Decla­raţie astăzi... % Trib. Iaşi, Secţia l-a s’a pronun­ţat astăzi In procesul dintre Marcu Fis­cher şi principele M. Sturdza pentru contractul moşiei Flămînzi pe periodul 1917 — 1924, admiţind verificarea de scripte pentru scrisorile principilor Di­­mitrie şi Mihai Sturdza şi au numit ex­perţi pe d-nii Minovici, P. Ionescu şi căpitan Ulic. 85 O importantă jurisprudenţă a fost fixată de Curtea de Casaţie Secţia ll-a in ziua de 29 Ianuarie, în urma re­cursului făcut de d-na Elena Tzintzu şi de inginer­­. Tzintzu, contra unei deci­­ziuni a Curtei de Apel, Iaşi, Secţia II-a, dată in cauză cu d-nii Herman Poliak şi Lupu Silberman din Iaşi, str.Lăpuş­­neanu No. 39, înalta Curte a respins recursul soţilor Tzintzu şi a decis că in vînzările imobilia-­ re pentru eşire din indiviziune, Tribuna­lul licitativ trebue să elibereze ordonanţă de adjudecare, şi că aceste ordonanţe sunt executorie. Din partea recurenţilor au pledat d-nii O­svald Teodoreanu, Henry Suţu şi Mişu Antonescu, din partea intimaţilor (care au câştigat) d-nii: Vasile Apotechev şi I. Liatris.­­ Din cercuri universitare ni se co­munică următoarele: Studenţii antigrevişti au hotărtt să iasă din rezerva, ce şi-au impus-o ţină acum. S’a decis crearea unei n­oi so­cietăţi studenţeşti cu scop pur cultural. O comisiune compusă din trci studenţi a fost insărcinată cu elaborarea statu­telor. Mai mulţi profesori universitari au promis acestei societăţi, care curind îşi va lua fiinţa, tot sprijinul lor. 58 Se vorbeşte de înlocuirea d-lui co­lonel Broşteanu la direcţiunea şcoalei militare din Iaşi prin d. locat.-colonel Macarovici din Roman. 88 Alegerea de la casa de economie. Ieri in sala Societăţii de gimnastică şi muzică din localitate, a avut loc întruni­rea societarilor Primei societăţi de eco­nomie din Iaşi. Au luat parte un număr foarte mare de Societari, mult mai mulţi de­cît la alte întruniri ale numitei societăţi. S’a citat rapoartele Consiliului de Ad­ministraţie a Censorilor. Şi s’a aprobat gestiunea anului trecut. S’a procedat apoi la alegerea unui mem­bru în consiliul de Administraţie, în lo­cul acelui eşit la sorţi. D. V. I. [Radu, Preşedintele societăţii fusese astfel desemnat de sorţi. S-a presintat pentru această demnitate un contracandidat în persoana d-lui pro­fesor G. Scobai. Rezultatul alegere! a fost: d. V. I. Radu a întocmit 1085 voturi, iar d. G. Scobai 514. In rezumarea aceasta, pre­şedintele adunării d. G. D. Şerban, pro­clamă reales pe d. V. I. Radu. In comisiunea de censori s’au ales prin aclamaţiune d-nii: Savel Grosu, Alexan­dru Velciu şi loan Badareu. întrunirea începută la oara 2 p. m. s’a terminat la 8 seara. Societatea aceasta e una din cele mai vechi din ţară, căci datează de la 1871. Din ea fac parte intelectualii din Iaşi şi din alte părţi ale ţerii: profesori, doctori, ingineri, avocaţi, magistraţi, etc. cari aci Îşi dau mina frăţească cu muncitorii, cari prin­­braţele lor contribuesc la pro­­ gresul avuţiei. 1­ 13 La 1 Maiu a. c. se împlinesc 60 ani de la înfiinţarea Tipografiei H. Goldner. Această tipografie a fost înfiinţată în 1856 şi este cea mai veche din toată Moldova, bucurîndu-se de o frumoasă reputaţie în ţară. La începutul ei ea a fost instalată în­tr-o cameră din foasta stradă a hiristi­­giilor şi se compunea din cîte­va feluri de caractere „cirilice şi evropeneşti* şi un teasc de lemn. De sub acest teasc au apărut ziarul „Steaua Dunărei* a neuitatului barbat de Stat Mihail Kogălniceanu care a fost în tot timpul vieţei sale protectorul acestei tipografii. Afară de Mihail Kogălniceanu şi-au tipărit operele în această tipografie: B. P. Haşdeu, Nicolae Ionescu, Mitro­politul Iosif Naniescu, August Treboniu Laurian „inspectorii­ generalii ali scure­­lor­ din Moldavia“, generalii Cernat şi Skelett­, Monseignorii Jacquet şi Camilli, Gr. Cobâlcescu, Ioan Creangă, N. Bel­­diceanu, G. Panu, N. Culianu, Miltiade Tzoni, I. Rab­et, N. Volenti, Scarlat Pas­­tia, Gh. Mărzescu, Dim­. Gusti, Al. Lam­­brior, P. Paicu, I. M. Melik, Stefan Vir­­golici, Gr. Buţureanu, Casa M. S. Regelui, V. G. Morţun, A. A. Badageu, C. Stere, Dr. I. Simionescu, I. Găvănescul, I. Borcea, Dr. Leon, A. C. Cuza, P. Poni, A. D. Xenopol, Gh. Ghibănescu, Dr. L. Cosmovici, Dr. Ma­­rinescu, Dr. Bejan, Dr. Zosin, A. B. Blan­­dia, V. I. Radu, Dr. H. Tiktin, Ana Conta- Kernbach, Dr. Juvara, I. şi Gh. Nădejde, Societatea britanică din Londra pentru propagarea bibliei şi foarte mulţi alţi scriitori din ţară. Dintre ziarele şi revistele apărute de sub teascurile acestei oficine să cităm pe cele care au avut mai mult răsunet sau care au avut o înrîurire covîrşitoare pen­tru cultura romînească :­­ „Storia romină“ de B.P. Hasdeu, „Steaua Dunării“ de Mihail Kogălniceanu, „A­­păratorul Legii* de V. Gheorgian, Gh. Mirzescu şi alţii, apoi „Patria* „Ştafeta“ „Liberalul* etc. „Convorbiri literare* ale „Junimei* „Contimporanul* de V. Gh. Morţun şi I. Nădejde, „Arhiva“ de Cor­bălcescu, Xenopol, Tiktin etc. mai apare şi azi sub direcţia d-lor T. T. Burada, Gh. Ghibănescu şi A. D. Atanasiu­, „Cul­tura“ de I. Găvănescul, „Ciomagul“ de A. C. Cuza, „Viitorul Social* de M. Gh. Bujor şi alţii, „Revista Ştiinţifică* „V. Adamachi* de d. dr. Simionescu, dr. I. Borcea, dr. P. Bogdan, etc. „Annales Scientifique de l’Universite’de Iassy“ sub direcţia d-nului profesor universitar dr. I. Borcea, „Buletinul societăţii medicilor şi naturaliştilor“ ce apare prin Îngrijirea d-lui dr. Tzaicu. In lunga sa perioadă de existenţă, a­­ceastă tipografie s’a mărit mereu insta­­lindu se într’un local propriu, anume clă­dit pentru un vast atelier şi de la teascul de lemn de odinioară, ea posedă astăzi cinci maşini mari rapide, purtate toate de motoare electrice pe lingă alte ma­şini ajutătoare. Afară de multe recompense de la ex­poziţiile din Paris şi din ţară, neuitatul rege Carol I a recompensat pe defunctul H. Goldner cu un ac de aur, purtînd mo­nogramul Maiestăţii Sale în briliante. 85 Operaţiile de revaccinare se execută în judeţ şi în oraş cu rigoare. Persoane­lor, cari nu vor să fie vaccinate de că­tre agenţii sanitari li se acordă un oare­care termen pentru a fi vaccinate de me­dicii particulari., 85 D. Dr. I. Simionescu, secretarul ge­neral al ministerului de culte şi instruc­ţiune publică se află în Iaşi. 18 Mîine 2 Februarie c. fiind Intim­­pinarea Domnului, numărul următor din „Opinia“ nu va apărea de­cit Mercuri 3 Februarie c. (3 O delegaţie a evreilor pămînteni s’a prezentat astăzi d-lui primar al ora­şului cerînd din nou a se lua măsuri con­tra scumpetei extraordinare a cărnei des­tinată populaţiunei izraelite. Se ştie că pînă acuma administraţia comunală n’a fixat preţul maxim pentru această specialitate de carne, ordonanţa primăriei indicînd un singur preţ. 88 Sîmbătă, 30 Ianuarie, a avut loc serbarea patronală a şcoalei h­ormale „Vasile Lupu“. S’au ţinut cuvîntări ocazionate şi s’au ridicat toasturi. SS Mercuri seara are foc premiera fru­moasei reviste «Halandala» pentru care se prevede un mare succes atît la intîia cit și la a doua reprezentație.

Next