Opinia, februarie 1916 (Anul 13, nr. 2680-2700)
1916-02-02 / nr. 2680
ni 1 '4 | * SPRE CUMINŢIRE |. _________________ Corespondentul unui mare ziar din Capitală înregistrează printre întâmplările mai însemnate faptul că măsurile poliţieneşti pentru menţinerea ordinei au fost ridicate, totul petrecîndu-se în cea mai bună linişte. In adresa oficială de suspendare a cursurilor prin închiderea Universităţii, rectorul ieşan, e drept, atrăsese indirect luarea aminte a autorităţilor că, odată universitatea închisă, tot ce priveşte menţinerea ordinei cade în sarcina zlelor autorităţi.Aceasta, probăbil, întru nu putea să existe temerea că minoritatea măi zgomor a fi mai violentă, pentru a-şi acoperi mai mult iniţiativele rele născocise procedeul foarte comod de a împiedica pe ceialalţi să intre în universitate. Lucru cu atît mai condamnabil, cu cît şi frecventarea bibliotecei care a rămas deschisă, eră astfel împiedecată, ca şi came era obligatorie ocolirea desăvârşită a studiului, după cunoscuta dorinţă formulată de atîtea ori de cătră d. A. C.Ruia. Din fericire însă, după cum ne informează citatul ziar, poliţia a devenit de prisos. Lucrurile se petrec în linişte, adecă, studenţii şi studentele vin să se Înscrie în tablourile cari vor forma oouile cadre ale diverselor facultăţi, în c care, la urma urmei, numărul joacă un rol scefundar, esenţialul fiind ca să nu fie terorizaţi acei studenţi cari declară în scris că înţeleg să-şi continue studiile începute şi să termine cursurile la timp, într’o epocă gravă ca acea prin care trece ţara şi cînd a taten probabilităţi există că, de o zi pe alta, tineritul să fie chemat la altfel efe acţiune şi altfel de mobilizări decât acele «ie simple demonstraţii în preajmauniversităţii... fără cursuri. Ne bucură că s’a cruţat cel puţin acum universitatea de un supliment de rideal, după grelele perderi morale ce constitue pentru învăţ, superior închiderea uni- versităţii în împrejurări ca acele ştiute şi în momente când în Capitala ţarei se pune la cale o scoborîre erarhică a înaltului aşezământ iaşan, când se agită desfiinţarea concursurilor medicale şi celelalte, Iaşul nu se ocupă de atari nimicuri culturale. E de sperat că şi scrisoarea profesorului IV. Iorga — actualmente suplinitor al d-lui A. D.Xenopol — va contribui la potolirea spiritelor. Glasul atît de autorizat al academicianului Iorga, care recomandă singe rece şi linişte studenţilor din Bucureşti este de fapt o povăţă şi o dezaprobare pentru cele întâmplate în a doua Capitală. Să sperăm să mergem spre desăvârşita cuminţire. ABONAMENTE Un an . v . 20 lei 6 tun! . . . I0 lej rnmmuma i hmiwi — mmntrn *«ln»iui»trația. Tipografia H. G oldner. lași. Telefon No. 86.— I gy^ dîreCțkîliea Ullllj COITUtet | Afflal XIH-PIO. 2680.Ua remi pag. 01, 50 b. Mici Polemici Morning Post numeşte oştirea engleză „o armată de lei“. ^ — Da, de lei noi. * Polemiiind cu „UIndependance” ziarul „Epoca“ spune că d. 1. Filipescu pleacă să se repaozeze pentru câ a suferit iarna de două ori de, influenţă. — Şi mai de multe ori de lipsă de influenţă, ceea ce l'a îmbolnăvit şi mai mulţi, ""'"7 'f? ~ ~ - • ~ Pentru că ’s’a purtat aşa de bine in actualul războiu, Turcia ar merita să fie avansată. De la semilună să ajungă Lună plină. . » . Cineva privia pe State Dragomir schiţat în „Rampa“ de dăunăzi — „Nu e bine“, zice cetitorul. De obiceiu această reflecţie o fâcea numai cine vedea pe State jucînd. Englezii au scutit de serviciul militar pe toţi gazetarii. Cu alte cuvinte i-au scutit de a se însura... de frica războiului. Şeful rusofililor bulgari, Malinof, anunţă că va pleca, după războiu, în Germania şi Austria...Un voiagiu la Canossa ? * Prinţul moştenitor al Turciei Iusuf- Edin a fost găsit mort Im baie. — Cu toate aceste se susţine că n’a fost lucru... curat. * Culoarea păcii,—verdele. De ce e dată aşa de mult în uz la militari? Instigatorii si smfinta Senatului Universitar In sfîrşit „marele colegiu universitar* compus din nouă credincioşi ai rectorului „mai mult sau mai puţin mort*, a fost strîns într’o seară, pentru a hotărî noi directive campaniei pe care năframa roşie a scandalagiilor n’a putut să o dorească îndeajuns. D. Vasilică Dimitriu, ca unul care umblase mai mult prin texte de legi, a fost însărcinat să găsească ilegalitatea sentinţei Senatului Universitar. Un ziar local, al cărui tiraj nu i-au putut urca nici „marele evenimente, colectează toate pledoariile spre a deruta opinia publică şi a întreţine spiritul revoluţionar printre cei opăriţi de neaşteptata decizie a instanţei universitare. Studenţii sunt arătaţi ca nişte specii sacrosancte, iar societăţile fără nici o legătură cu autorităţile universitare. Iată însă realitatea, pe care o ascund cei interesaţi . Art. 18 din Reg. de ordine şi disciplină a studenţilor universitari spune că ei „sunt datori să aibă aţit in Universitate cît şi in afară de Universitate o purtare cuviincioasă. In această privinţă ei sunt supuşi atît in cuprinsul Universităţii, cît şi în afară privigherii autorităţilor universitare...« Şi art. 19 din acelaşi Reg. prevede şi penalităţi de care se fac pasibili în caz de abateri dela datoriile lor de studenţi, de tulburări de insubordonaţie sau lipsă de respect către autorităţi şi profesori...“ Aliniatul e prevede chiar „excluderea pentru totdeauna din ambele Universităţi*. In privinţa societăţilor studenţeşti art. 23 spune: „Asociaţiunile de studenţi nu se pot constitui decît cu autorizaţia Senatului Universitar. Această autorizare este irevocabilă*. Şi numai după validarea alegerii de către rector, biroul va putea funcţiona (art. 25)“. După art. 31, «Rectorul va putea controla oricînd va găsi cu cale mersul şi lucrările asociaţiunilor» şi poate să ceară senatului universitar revocarea autorizaţiei. (art. 32)*. Unde este deci ilegalitatea sentinţei senatului, care dizolvă societăţile studenţeşti şi pedepseşte pe turburători ? Dar s’a închis universitatea ! Iată o dispoziţie „mai mult sau mai puţin* legală, ar exclama cea de a treia celebritate med. legală depe continent. — „Brouardel la Paris, Minovici la Bucureşti şi... Iată însă textul: „In caz de trebuinţă, pentru a evita sau potoli tulburări, senatul universitar poate pronunţa suspensiunea, unuia sau mai multor cursuri“, care numai de va trece de 15 zile va trebui să aibă aprobarea Ministerului*. Şi atunci...? „Dar, spune ziarul, cu pricina, noua dispoziţie luată de d. Stere (nu d. Stere, vom zice, ci de rectorul Stere, delegat cf. art. 64 de Senat) este o flagrantă ilegalitate, deoarece prin ea se prevede că studenţii In timp de 15 zile vor trebui să se prezinte la Rectorat pentru a face declaraţii că se obligă a urma regulat cursurile*. Dar art. 58 din 1. Înv. sec. şi superior, coroborat cu art. 14 din Reg. de ord. şi disciplină a st. univ. prevede că studenţii sînt datori să frequenteze regulat cursurile...“ Este oare „o concepţie sibetiană* aceasta ? Organul scandalurilor şi instigaţiilor anarhice, instituit in instanţă supremă de casare a sentinţelor Senatului Universitar, insinuiază cele mai odioase inexactităţi. Iată ce scrie: „Mai mult (1), oricine va crede că chemarea în mod individual la Rector a studenţilor Înseamnă că d. C. Stere să uzeze de toate mijloacele pentru a determina pe student să subscrie la măsura arbitrară (ştiţi ce măsură: aceea din articolele citate) luată de d. Sterea. Ori, s’a putut şi se poate convinge oricine, nu numai că studenţii care dau declaraţii nici nu văd pe d. Stere, dar odiosul rol de a uza de toate mijloacele pentru a determina pe studenţi să subscrie» şi de «a te silui conştiinţa» este încredinţat unui servitor de la Universitate, care adună declaraţiile. Împotriva acestuia va trebui să-și îndrepte de acum toate fulgerile nervosul ziar și să-l traducă înaintea «colegiilor universitare» convocate la d. dr. Bogdan Virus STRUNA ZILEI Conu Nicu schimbă frontul... Neputind merge la Nizza, d. Nicu Filipescu pleacă la Ialta, în Rusia Ziarele. O flotă de războiu, la Malta . Colo ’n apropiere, alta. Deşi trecut pe la „Războiu*, Puzilanim ca un ciocoiul Azi conu Nicu ’şi schimbă halta Şi-o iea ruseşte, înspre Yalta. —*— ----------:—— -------------------------- OAMENI ȘTI LUCRURI Idilă şi dramă In împrejurările date şi dintre cari unele le-am arătat în treacăt, e oare de mirat că unii se resignează mai cu greu, ori nu se resemnează de loc ca să rămînă izolaţi, stingheri, despărţiţi de micile plăceri ale căminului ? E oare de mirat Că observatorul atent nu culege numai subiecte de idilă, ci surprinde atîtea drame, adeseori cu deznodămînt tragic? Suflete primitive, de multe ori sub stăpinirea unor impulsuri şi instincte elementare irezistibile, cei din aceşti fii ai cîmpurilor şi ai pădurilor se pot mulţumi cu slova scrisă de vre-o mină străină, trimisă anevoie şi de multe ori fără răspuns din pricina greutăţii şi încetinelei comunicaţiilor poştale la ţară, iarna mai cu seamă ? De aceea, cu toate progresele realizate în viaţa socială a soldaţilor, cu toată îmbunătăţirea treptată şi statornică între superiori şi inferiori, actele de nesupunere nu lipsesc. Survin dispariţii foarte "adeseori,"pe neaşteptate, şi cu riscul celor mai aspre pedepse, anumite categorii de catane refractare disciplinei, rigoarei sau poveţei blinde, dispar înfrutind consecinţele, ca să revină apoi şi să sufere urmările, pentru ca — într’o bună zi — să reînceapă din nou, să recidiveze şi să persiste. Psihologeşte, lucrul se poate stabili lesne. E categoria impulsivilor, a celor ce nu-şi pot stăpîni voinţa şi cari aparţin în geliere senzualilor, geloşilor, bănuitorilor. Foarte suggestiv ni s’a părut cazul, aproape patologic, al acelui soldat despre care ne spunea medicul maior — un inimos observator — că, readus foarte cu greu de cătră un frate, soldat și dinsul, fu apucat, In drum,, de obsedante viziuni și își trase un glonte." Lăsase acasă o logodnică de care avea cuvinte să se teamă că nu-l agrează prea mult. Fugit de 2—3 ori acasă, la reîntoarcere îl lovi halucinarea, căreia era să plătească prea scump, cu viaţa. Şi cu toate aceste lumea urmează a fi ce a fost de cînd lumea... Iată o tînără soţioară în sătul vecin, pe care numai după 8 zile de la nuntă, bărbatul o lasă singură, fiind concentrat. Aproape o frumuseţe orăşenească. Mai dăunăzi, în căutarea unei camere, găsirăm în una din locuinţele rustice febrile pregătiri de logodnă. Sora vorbăreaţă a unui concentrat ne spuse că aşteaptă întoarcerea unui frate, care profită de un congediu de 4 săptămîni ca să pornească „strigările" la primărie şi nunta în cufund. Atîtea căsnicii vechi şi nouă, atîtea firi şi situaţii variate, s’ar putea să nu dee Ioc la nenumărate întîmplări interesante ca psihologie, — atîtea idile şi atitea drame laolaltă. Cosé va il mondo! Itodioa . . . . "' ('1 l'fi ) De inchiriete mere și unul de 3 în str. Tăcu No. 4 In coasta palatului administrativ. In foarte bună stare. A se adresa în str. Tăutu 8 (peste drum de Buna-Vestire). INFORMAŢII SS Mişcarea universitară. — D. C. Stere a înaintat ministerului de culte şi instrucţiune un memoriu detaliat privitor la situaţiunea universitară, la împrejurările cari au precedat şi au urmat suspendării cursurilor. * Reînscrierile studenţilor de la diversele facultăţi urmează regulat. S-au primit numeroase cereri şi prin poştă de la studenţii plecaţi din localitate şi doritori de a face reinscrierea prin corespondenţă. Iată textul declaraţiei ce se cere studenţilor în momentul reinscrierei: Subsemnatul. . . . student al Facultăţii .... în anul . . declar prin aceasta că mă oblig a frecventa regulat cursurile prevăzute in programul facultăţii, şi de a mă supune tutulor dispoziţiunilor de ordine şi disciplină, hotărîte de Senatul universitar, in conformitate cu „Legea învăţămîntului secundar şi superior“ şi cu regulamentul de „Ordinea şi disciplina studenţilor*. Drept care am semnat prezenta Declaraţie astăzi... % Trib. Iaşi, Secţia l-a s’a pronunţat astăzi In procesul dintre Marcu Fischer şi principele M. Sturdza pentru contractul moşiei Flămînzi pe periodul 1917 — 1924, admiţind verificarea de scripte pentru scrisorile principilor Dimitrie şi Mihai Sturdza şi au numit experţi pe d-nii Minovici, P. Ionescu şi căpitan Ulic. 85 O importantă jurisprudenţă a fost fixată de Curtea de Casaţie Secţia ll-a in ziua de 29 Ianuarie, în urma recursului făcut de d-na Elena Tzintzu şi de inginer. Tzintzu, contra unei deciziuni a Curtei de Apel, Iaşi, Secţia II-a, dată in cauză cu d-nii Herman Poliak şi Lupu Silberman din Iaşi, str.Lăpuşneanu No. 39, înalta Curte a respins recursul soţilor Tzintzu şi a decis că in vînzările imobilia- re pentru eşire din indiviziune, Tribunalul licitativ trebue să elibereze ordonanţă de adjudecare, şi că aceste ordonanţe sunt executorie. Din partea recurenţilor au pledat d-nii Osvald Teodoreanu, Henry Suţu şi Mişu Antonescu, din partea intimaţilor (care au câştigat) d-nii: Vasile Apotechev şi I. Liatris. Din cercuri universitare ni se comunică următoarele: Studenţii antigrevişti au hotărtt să iasă din rezerva, ce şi-au impus-o ţină acum. S’a decis crearea unei noi societăţi studenţeşti cu scop pur cultural. O comisiune compusă din trci studenţi a fost insărcinată cu elaborarea statutelor. Mai mulţi profesori universitari au promis acestei societăţi, care curind îşi va lua fiinţa, tot sprijinul lor. 58 Se vorbeşte de înlocuirea d-lui colonel Broşteanu la direcţiunea şcoalei militare din Iaşi prin d. locat.-colonel Macarovici din Roman. 88 Alegerea de la casa de economie. Ieri in sala Societăţii de gimnastică şi muzică din localitate, a avut loc întrunirea societarilor Primei societăţi de economie din Iaşi. Au luat parte un număr foarte mare de Societari, mult mai mulţi decît la alte întruniri ale numitei societăţi. S’a citat rapoartele Consiliului de Administraţie a Censorilor. Şi s’a aprobat gestiunea anului trecut. S’a procedat apoi la alegerea unui membru în consiliul de Administraţie, în locul acelui eşit la sorţi. D. V. I. [Radu, Preşedintele societăţii fusese astfel desemnat de sorţi. S-a presintat pentru această demnitate un contracandidat în persoana d-lui profesor G. Scobai. Rezultatul alegere! a fost: d. V. I. Radu a întocmit 1085 voturi, iar d. G. Scobai 514. In rezumarea aceasta, preşedintele adunării d. G. D. Şerban, proclamă reales pe d. V. I. Radu. In comisiunea de censori s’au ales prin aclamaţiune d-nii: Savel Grosu, Alexandru Velciu şi loan Badareu. întrunirea începută la oara 2 p. m. s’a terminat la 8 seara. Societatea aceasta e una din cele mai vechi din ţară, căci datează de la 1871. Din ea fac parte intelectualii din Iaşi şi din alte părţi ale ţerii: profesori, doctori, ingineri, avocaţi, magistraţi, etc. cari aci Îşi dau mina frăţească cu muncitorii, cari prinbraţele lor contribuesc la pro gresul avuţiei. 1 13 La 1 Maiu a. c. se împlinesc 60 ani de la înfiinţarea Tipografiei H. Goldner. Această tipografie a fost înfiinţată în 1856 şi este cea mai veche din toată Moldova, bucurîndu-se de o frumoasă reputaţie în ţară. La începutul ei ea a fost instalată într-o cameră din foasta stradă a hiristigiilor şi se compunea din cîteva feluri de caractere „cirilice şi evropeneşti* şi un teasc de lemn. De sub acest teasc au apărut ziarul „Steaua Dunărei* a neuitatului barbat de Stat Mihail Kogălniceanu care a fost în tot timpul vieţei sale protectorul acestei tipografii. Afară de Mihail Kogălniceanu şi-au tipărit operele în această tipografie: B. P. Haşdeu, Nicolae Ionescu, Mitropolitul Iosif Naniescu, August Treboniu Laurian „inspectorii generalii ali scurelor din Moldavia“, generalii Cernat şi Skelett, Monseignorii Jacquet şi Camilli, Gr. Cobâlcescu, Ioan Creangă, N. Beldiceanu, G. Panu, N. Culianu, Miltiade Tzoni, I. Rabet, N. Volenti, Scarlat Pastia, Gh. Mărzescu, Dim. Gusti, Al. Lambrior, P. Paicu, I. M. Melik, Stefan Virgolici, Gr. Buţureanu, Casa M. S. Regelui, V. G. Morţun, A. A. Badageu, C. Stere, Dr. I. Simionescu, I. Găvănescul, I. Borcea, Dr. Leon, A. C. Cuza, P. Poni, A. D. Xenopol, Gh. Ghibănescu, Dr. L. Cosmovici, Dr. Marinescu, Dr. Bejan, Dr. Zosin, A. B. Blandia, V. I. Radu, Dr. H. Tiktin, Ana Conta- Kernbach, Dr. Juvara, I. şi Gh. Nădejde, Societatea britanică din Londra pentru propagarea bibliei şi foarte mulţi alţi scriitori din ţară. Dintre ziarele şi revistele apărute de sub teascurile acestei oficine să cităm pe cele care au avut mai mult răsunet sau care au avut o înrîurire covîrşitoare pentru cultura romînească : „Storia romină“ de B.P. Hasdeu, „Steaua Dunării“ de Mihail Kogălniceanu, „Apăratorul Legii* de V. Gheorgian, Gh. Mirzescu şi alţii, apoi „Patria* „Ştafeta“ „Liberalul* etc. „Convorbiri literare* ale „Junimei* „Contimporanul* de V. Gh. Morţun şi I. Nădejde, „Arhiva“ de Corbălcescu, Xenopol, Tiktin etc. mai apare şi azi sub direcţia d-lor T. T. Burada, Gh. Ghibănescu şi A. D. Atanasiu, „Cultura“ de I. Găvănescul, „Ciomagul“ de A. C. Cuza, „Viitorul Social* de M. Gh. Bujor şi alţii, „Revista Ştiinţifică* „V. Adamachi* de d. dr. Simionescu, dr. I. Borcea, dr. P. Bogdan, etc. „Annales Scientifique de l’Universite’de Iassy“ sub direcţia d-nului profesor universitar dr. I. Borcea, „Buletinul societăţii medicilor şi naturaliştilor“ ce apare prin Îngrijirea d-lui dr. Tzaicu. In lunga sa perioadă de existenţă, această tipografie s’a mărit mereu instalindu se într’un local propriu, anume clădit pentru un vast atelier şi de la teascul de lemn de odinioară, ea posedă astăzi cinci maşini mari rapide, purtate toate de motoare electrice pe lingă alte maşini ajutătoare. Afară de multe recompense de la expoziţiile din Paris şi din ţară, neuitatul rege Carol I a recompensat pe defunctul H. Goldner cu un ac de aur, purtînd monogramul Maiestăţii Sale în briliante. 85 Operaţiile de revaccinare se execută în judeţ şi în oraş cu rigoare. Persoanelor, cari nu vor să fie vaccinate de către agenţii sanitari li se acordă un oarecare termen pentru a fi vaccinate de medicii particulari., 85 D. Dr. I. Simionescu, secretarul general al ministerului de culte şi instrucţiune publică se află în Iaşi. 18 Mîine 2 Februarie c. fiind Intimpinarea Domnului, numărul următor din „Opinia“ nu va apărea decit Mercuri 3 Februarie c. (3 O delegaţie a evreilor pămînteni s’a prezentat astăzi d-lui primar al oraşului cerînd din nou a se lua măsuri contra scumpetei extraordinare a cărnei destinată populaţiunei izraelite. Se ştie că pînă acuma administraţia comunală n’a fixat preţul maxim pentru această specialitate de carne, ordonanţa primăriei indicînd un singur preţ. 88 Sîmbătă, 30 Ianuarie, a avut loc serbarea patronală a şcoalei hormale „Vasile Lupu“. S’au ţinut cuvîntări ocazionate şi s’au ridicat toasturi. SS Mercuri seara are foc premiera frumoasei reviste «Halandala» pentru care se prevede un mare succes atît la intîia cit și la a doua reprezentație.