Opinia, mai 1926 (Anul 22, nr. 5677-5687)
1926-05-01 / nr. 5677
încurcătura de la primărie AVERESCANII PARALIZAŢI.- DESEMNAREA ILEGALa A PRIMARULUI, INTR’o şedinţa ilegală, tara lui Kübsch. Averescanii nu pot fi stăpâni la primăria Iaşi. Iar ceia ce fac in calitate de stăpâni, o fac în mod abuziv şi ilegal. Situaţia aceasta s’a lămurit perfect de bine, cu prilejul ultimei şedinţe a consiliului municipal. * In şedinţa de Mercuri, neputându-se ajunge la înţelegere asupra preşedintelui de vrâstă, un număr de 22 consilieri au părăsit şedinţa şi au rămas pe loc numai 15 consilieri. Din acel moment, consiliul nu mai putea proceda la recomandarea primarului. In adevăr, art. 29 din legea administrativă prevede prezenţa majorităţii absolute a membrilor care compun consiliul, pentru a se putea desemna candidaţii de primar. Consiliul nici nu putea delibera, deoarece art. 39 din lege impune aceiaş condiţie de a fi de faţă majoritatea absolută a membrilor consiliului. Consiliul Municipului Iaşi are astăzi vre-o 38 membri. Majoritatea absolută înseamnă deci 19 sau 20 membri. Desemnarea ca primar a d-lui N. Petrea s’a făcut în prezenţa numai a 15 membri. Prin urmare, desemnare ilegală, făcută într-o şedinţă ilegală. Adevărata Şedinţă a consiliului era mai degrabă acea ţinută aparte, de 22 consilieri opozanţi, care constituiau majoritatea absolută. Ce trebue să urmeze în mod firesc ? O spune art. 33 din lege. Ministerul de interne, cu avizul consiliului administrativ superior, trebue să constate ilegalitatea de la Iaşi şi să anuleze desemnarea primarului. Nici nu se mai încape discuţie asupra acestei ches tiuni.* Averescanilor nu le rămâne decât să trateze cu consilierii, încercând să-şi alcătuiască o majoritate legală. Apoi să convoace din nou consiliu. Sau dacă nu reuşesc pe această cale, ar rămâne să caute motive pentru dizolvarea consiliului, ceia ce regalmente este destul de mereu. Se zvoneşte însă din cercurile averescane că se menţionează instalarea absolvă a primarului. Ba chiar modificarea ilegală a compoziţiei delegaţiei permanente. In faţa unui astfel de abuz, s’ar potrivi de minune vechea formulă: Ţara lui Hübsch ! ASPECTE copiii şi şcoala de corecţie... Spectacol atrăgător pentru vizitatorii Palatului de Justiţie : intre baionete, câţiva copii ,sânt aduşi la „confirmare“ , au ajuns acolo după ce au făptuit o serie de furturi deajuns de ingenioase şi in orice caz operate cu tact şi sânge rece. Sub privirile curioşilor, micii infractori stăteau mândri şi chiar impertinenţi; râdeau şi cu inconştienţa poate a vârstei lor fragede, bravau îndurerarea părinţilor cari stăteau alături, ruşinaţi. Intre deţinuţi şi jandarmii din escortă se stabilise o prietenie pe care numai hoţii cu experienţă ştiu s’o provoace şi eventual s’o exploateze. Era, în atitudinea candidaţilor la mizeria şcolilor de corecţie, tot cabotinismul învăţat la cinematograf din filmele cu „copiii geniali“ : fiecare din ei purta şapca aranjată în stil „Jackie Coogan“ şi îşi rotea privirile ştrengăreşte, aşa cum l-a văzut pe fenomenul american, pe mica Bouboule şi pe toţi ucenicii cinematografului de aventură. Şi mai era, în zâmbetul lor obraznic, toată siguranţa de sine cu care se prezintă în antractele cinematografelor micii saltimbanci, cântăreţii de cuplete pornografice, exploataţi de impresari neomenoşi sau de părinţi ticăloşi şi aclamaţi de un public pervertit şi râu la fel cu publicul care il îmbăta şi îl împingea spre dezastru pe Mitu, copilul nenorocit din neva „Păcat" a lui Caragiale. Există un serviciu de cenzură al filmelor , îl conduce astăzi Păstorel Teodoreanu care, fără îndoială, are pentru copii aceeaşi dragoste ca şi Ionel Teodoreanu creatorul „Uliţei Copilăriei“ şi al romanului „La Medeleni“ unde copilăria este privită sub o lumină vie de soare. nu sub una de loc electric în marginea căreia apare ecranul ca o tabelă Cu lecţii rele pentru copii. Păstorel Teodoreanu ar putea dovedi că poate fi şi serios. Să se interzică filmele cari pot influenţa dăunător asupra micilor odrasle, să se oprească apariţia pe scenă a copiilor fenomenali“ cântăreţi de chansonete , şi mai ales poliţia să şi facă datoria şi să vegheze ca sălile de cinematograf unde rulează totuşi filme primejdioase, să nu fie aglomerate de copii pe care a doua zi să-i aibă vizitatori intre baionete, ai carcerei. Avem convingerea că mici hoţi impertinenţi cari formau un spectacol atrăgător ori pe sălile Palatului de Justiţie, sânt opera nefastă a cinematografului. In această direcţie conducătorii învăţământului ar avea, credem, să-şi spună şi ei cuvântul autorizat. G. SPIN A 2 LEI NUMĂRUL SSIAB, POLITIC COTIJHAM Franţa nu ne plan! Actualităţi tează Basarabia? Ziarul par ziari ,iQuotidien“, organ al carteluuii stângei şi deci al majorităţii parlamentare franceze, publică o depeşă din Bucureşti îrt senzul că ar fi iminentă semnarea unui tratat de alianţă francoromân. Ziarul adaogă următorul comentariu senzaţional: ,,Fabrică la această telegramă sub toată rezerva. Au fost într'adevăr angajate negocieri intre Franţa şi România, dar până acum chestia Basarabiei a constituit o piedică principală In adevăr, GUVERNUL FRANCEZ a REFUZAT Sa GARANTEZE ROMÂNIEI POSESIUNEA BASARABIEI, provincie pe care, după cum se știe, Sovietele continuă s’o revendice‘. Rândurile de mai sunt foarte grave. Guvernul nostru ar trebui să dea lămuriri. Din toată lumea Un tablou foarte scump. —Un american a cumpărat la Berlin celebrul tablou „Lucreţia" de Rembrandt, care datează din anul 1666. Preţul de cumpărare este tot atât de celebru ca şi tabloul, căci americanul a plătit 150 000 dolari, adică 38 milioane lei ! * Cânele salvator. — Cu ocazia unui incendiu la Arlon (Franța), un copilaş rămăsese în mijlocul flăcărilor. Nici un om îndrăsnea să înfrunte mirele pericol de a trece prin foc pentru a salva copilul. Lângă mama disperați se afla un câne enorm care dădea semne de mare neliniște. Bietul animal era îndurat de soarta copilului,—fiinţa mică şi zburdalnică cu care se juca şi st tăvălea zilnic în iarbă. La un moment dat, cânele a sărit în flăcări* şi-a înfipt dinţii in hainele copilaşului şi s’a înapoiat ţinând in bot copilul reşutat dar scăpat cu viaţa. • Câţi germani sunt In lume. Irn’o nouă carte a d-lui Wirth, găsim următoarea socoteală a numărului germanilor din toată lumea : In Germania de astăzi trăesc 63 şi juni, milioane germani ; in Austria 6 şi jum. milioana ; in Cehoslovacia 4 milioane ; in Elveţia 3 milioane ; în Polonia, Ungaria şi Franţa câte un milion şi jumătate ; In România 1 milion ; In Italia, Belga, Olanda şi Danemarca 1 milion ; In Statele Unite vre o 10 miloane In total există vre-o 96 milioane de grmani neaoşi. CRONICA DRAMATICĂ TEATRUL SIDOLI : Ciclul TRUPEI IOHANNISFEIER, SiiBgjtir-zwî Continuând ciclul spectacolelor anunţate, falanga Wikipjilor a mai absolvit încă două oin ultimul ei repertor. Ne-a preprezentat melodrama lui Suderman , Iohannisfeier şi , intervertind ordinea, ne-a făcut să asistăm Marţi (şi Mercuri) la reprezentarea poemului dramatic — după Schalom Asch : Sabsay-Zwi. Dacă, înainte de a trece la această din urmă realizare artistică, ne oprim puţin la Johannisfeier, o facem numai pentru relevarea unor momente ale interpretării, iar nicidecum pentru a discuta piesa lui Suderman, pe care o privim mai mult ca un intermezzo, introdus numai din nevoia variarii repertoriului, alături de valoroasele lucrări care formează nota predominantă. E drept că și Suderman este un homo novus în... repertorul iddisch, dar aceasta nu schimbă deloc cele spuse de multe ori şi ajunse astăzi de domeniul istoriei literare, anume, că tot teatrul lui Suderman nu este decât roman de fascicole dialogat. (Hinter-treppenroman). Faptul că artiştii vitneji au interpretat lucrarea, redând reuşit un grup de tipuri de germani (din Prusia Orientală !) ar constitui cel mult încă o notă complectatoare a celorlalte deja aminte. Dar principalul, aproape singurul motiv al acestor rânduri, este cum am spus la început: interpretarea artiştilor. Complectăm astfel cele menţionate în data trecută, în ce priveşte puternica personalitate a doamnei Lares. Tipului femeei cerşetoare, abrutizată de alcool şi decăzută până la ultima treaptă, la extremitate, artista i-a dat un contur de atâta tragic, încât a transformat-o în simbolul destrămării sufleteşti şi trupeşti a unei fiinţe nenorocite ce-şi târâe pe drumuri mizară existenţă. Şi cu toate acestea, figura nu este decât episodică. Nucleul este copila ei — Heinchen, care a găsit în d-ra Orleska o mnunată interpretă. Iar d-nii Stein, Weisslitz, Kamen şi Natan au întărit cele spuse în data trecută şi anume, că se silesc să-şi menţină în to de Vratislavius din ViLNa ! Dsciplina partidelor In partidele noastre politice se petrec frământări, certuri, acte de indisciplină şi dizidenţe, intuite a te ştirbi prestigiul şi forţa de luptă. Atitudini ostile directivei partidului, acţiuni izolate şi scandaluri fafişe, s’au produs numeroase in sinul partidului naţional (E destul să amintim cazul popeştilor). Şi direcţia centrală a şorăi ani de zile să pue ordine în partid. Şi la ţărănişti s’au întâmplat certuri şi acte izolate, iar conducerea partidului a lăsat să dăinuiască ecfilvocuri şi situaţii confuze. ’ O stare de lucruri tot atât de încurcată surprinde partidele naţional şi ţărănesc în faţa cartelului electoral. In partidul liberal situaţia este alta. Un comunicat oficios, publicat ieri în „Viitorul“, anunţă că orce acte izolate şi orce liste de candidaturi dizidente, atrag imediat excluderea din partid. Direcţia partidului liberal ştie să impui disciplină şi să păstreze forţa unitară a partidului. Trebue să-i recunoaştem meritul. Iar opoziţia ar putea să fi pildă Polemicile d-lui Stelian Popescu De Chiva timp, d. Stelian Popescu semnează destăinuiri în privinţa greşelilor politice comise de direcţia partidului naţional. Dar d. Popescu are mereu ghinionul de a fi dezminţit de persoanele la care se referă. Buclucul i-l face d. Xeni care de multe ori scrie ceia ce Popescu se mulţumeşte numai să semneze Singur d. Maniu nu găseşte nimic de dezminţit... Sistem ingenios La Cluj, numeroşi cetăţeni au fost strânşi la poliţie cu mandat de aducere. De acolo, cetăţenii au fost escortaţi la tribunal unde au fost siliţi să depue lista de candidaţi ai guvernului. Cu acest sistem ingenios, averescanii vor reuşi să-şi găsească in toată ţara propunătorii necesari!. 0 prăbuşire neobişnuită. IN JUD. ARGEŞ In comuna Cocu din judeţul Argeş, un teren in suprafaţă de 800 — 1000 de metri pătraţi s’a deplasat pe o întindere de 20 metri, formând o groapă imensă in adâncime de 30—40 metri Terenul e în parte nisipos şi acoperit cu păduri. O parte din populare, din acea comună, îngrozită de acest fenomen, a părăsit locuinţele refugiindu-se in alte comune. Acest caz extraordinar a provocat in judeţ visenzade. Au fost anunţate autrităţile cari au trimis reprezentanţi la faţa locului pentru a vedea dacă e posibil sâ se ia vreo măsură pentru o eventuală salvare a locuitorilor rămași pe acest teren. Un record al Poştei O scrisoae face 11 an de la Roman la Iaşi. O persoană din Iaşi a primit ieri o carte poştală foarte interesantă. Carta poartă ştampila de expediţie a oficiului Roman cu data de 28 Septembrie 1915, şi ştampila de primire a oficiulu Iaşi cu data de 28 April 1926. Prin urmare au trebuit aproape 11 (unsprezece) ani pentru ca o biată carte poştală să ajungă de la Roman la Iaşi ! Surpriza destinatarului a fost cu atât mai mare cu cât semnatarul scrisoarei e mort de vreo zece ani de zile. Bineînţeles, carta poştala era marcată conform tarifului din 1915, adică marea de 5 bani, plus 5 bani timbrul de ajutor, Poşta şi-a făcut datoria şi a aplicat taxa de piaţă de Iei 250 conform tarifului din 1926. Ca să fie totul in regulă... Un record strălucit! Conflictul minier în Anglia Troativde dintre lucrători şi proprietarii de mine din Anglia n’au ajuns la nici un rezultat. Proprietarii au refuzat orce concesie in chestia nuoiunului de salarii au hotărât săafișeze, pe ziua de 1 Mai, tariful noilor salarii reduse. Dacă nu se ajunge la un acord de ultimă oră, Anglia este în primejdie ca, începând chiar de mâne (1 Mai) peste un miliorrile minieri să încrucişeze braţele. Minierii engleji au asigurări de solidaritate din partea celorlalte sindicate muncitoreşti, şi totodată vor fi susţinuţi de federaţia internaţională a minierilor. S’ar putea deci ca luna Mai să dezlănţue o gravă tulburare socială. SAMBATA T MAI 1926 ~ ANUNCIURX ■e primesc la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului Iaşi—Str. Gh. Märzescu 17 CUM SE VA SERBA 1 MAIU LA IAŞI Serbarea muncitorească de 1 Mai a muncitorimii din Iaşi, a fost aprobată de d. Corjescu prefect de poliţie. Muncitorii se vor conforma programului întocmit. * Muncitorii se vor aduna la ora 8 dimineaţa în localul Sindicatului din strada Colonel Langa. Se va ţine o conferinţă, după care muncitorii vor discuta diferitele chestiuni, în legătură cu ziua de 1 Mai. Aceasta până la 12 şi jumătate din zi. După prânz, în mod răzleţ, muncitorii se vor aduna la o serbare câmpenească in grădina Malcoci, din Nicolina. Nu sunt permise manifestaţiuni de stradă şi purtarea de insigne. Secţia din Iaşi a Partidului socialist va sărbători şi ea ziua de 1 Mai mâne Sâmbătă orele 9 dimineaţa printr'o mare întrunire care va avea loc în sala mare a Casei Poporului din str. Socola. In acest scop s’a lansat un manifest în care pe lângă lozincele internaţionale de la Amsterdam (ziua 8 ore, controlul muncitoresc pacea şi frăţia între popoare) se enunţă unele deziderate proprii ţărei noastre ca amnistia politică şi militară şi desfiinţarea legilor de apăsare a proletariatului. La întrunire vor lua cuvântul mai mulţi oratori, arătând însemnarea acestei zile pentru muncitori, afirmând solidaritatea proletariatului român cu acela din toata lumea. In pag. IlI-a Când au loc alegerile județene şi complectarea consiilor comunale tul, locul de elemente de prim rang. Cu toate acestea reflecţia că teatrul lui Suderman îl mai salvează doar interpreţii, rămâne în picioare.* Ajungem astfel la Sabsay-Zwi. Aci lucrurile se schimbă. Nu mai este vorba de o lucrare submediocră plină de clişee banale şi dulcege. Dimpotrivă. Legenda lui Sabsay-Zwi conţine atâta tragic, încât a tentat pe mulţi scriitori de valoare, mari poeţi şi dramaturgi. Intre aceştia şi,pe Schalom Asch scriitorul cu reputaţie mondială şi ale cărui drame,în special „Dumnezeul răzbunării“ face parte din repertorul multor teatre de rang. Personajul Sabsay-Zwi a existat. Se cunosc precis datele şi locul naşterii şi activităţii sale (Continuarea In pag. IV-a) VOCI DIN PUBLIC Apărătorii legalităţii In şedinţa Consiliului Municipal al Iaşui, din ziua de 28 April, punându-se în discuţie chestia preşdintelui de vârstă, consilieri liberali, pentru a-şi susţinea candidatul lor la această preşidnţie, au adus acte oficiale cu care au dovedit vârsta d-lui Nădejde, cerând imperios respectarea legii. Nimic de zis în faţa dovezilor prezentate cu acte. Dar noi ştim că aceşti consilieri, au posedat funcţiuni şi demnităţi importante în viaţa publică şi politică, şi deci logic şi firesc era, ca atunci când li se puneau sub ochi ilegalităţile şi samavolniciile cari se practică pe spinarea poporului sărac şi muncitor, sau în contra cetăţenilor evrei, precum şi a minorităţilor, să se ridice cu toată autoritatea de care dispuneau, pentru ca aceste ilegalităţi să nu se petreacă. Noi nu ştim că unii dintre ei fiind deputaţi şi senatori, au votat cu amândouă mâinile legile de oprimare şi de asuprire, îndreptate în contrei clasei muncitoare fără măcar să se gândească un moment, că se fac părtaşi la zugrumarea şi gâtuirea muncitorilor prin aceste legi şi ştiu că prin legea electorală, votată şi de dânşi, cele mai drastice măsuri s’au luat, ca muncitorii să nu poată pătrunde în parlament, iar prin legea administrativâ votă tot de ei, consiliile comunale sau municipale, devin o jucărie în mâinile lor, prin numirea consilierilor de drat, după sprinceană, și deci aveau datoria să proteste tot aşi de vechement ca şi la şedinţa citatului consiliu. Nu mai vorbim de teroarea, pe care ei singuri au patronat-o şi exercitat-o, timp de ani de zile asupra poporului, pe care-i consideră ca pe sclavii lor. N’au protestat şi nu s’au ridicat în contra tuturor samavolniciilor, nedreptăţilor şi asupririlor, fiindcă le convenea situaţia aceasta, fiind săpâni pe guvern ca şi pe ţară. Din moment insă ce lucrurile se întorc în contra lor, atunci imediat devin cei mai ireductibili apărători ai legalităţii, mergând chiar până acolo, încât să striga în gura mare, că vor apăra poporul de asupriri şi nedreptăţi, făcând declaraţii solemne şi bătându-se cu pumnul in piept, de dragul clasei muncitoare. Dar din nenorocire nimeni nu-i mai poate crede, căci faptele expuse mai sus oglindesc părerea întregei muncitorimi şi deci declaraţiile făcute de consilierii municipali liberali, in şedinţa dela 28 April în privinţa apărării legalităţii ca şi a muncitorimei şi ţărănimei asuprite, sunt simple baloane de săpun. 9 . NICULI muncitor tipograf