Opinia, mai 1926 (Anul 22, nr. 5677-5687)

1926-05-01 / nr. 5677

încurcătura de la primărie AVERESCANII PARALIZAŢI.- DESEMNA­REA ILEGALa A PRIMARULUI, INTR’o şedinţa ilegală,­ tara lui Kübsch. Averescanii nu pot fi stă­pâni la primăria Iaşi. Iar ceia ce fac in calitate de stăpâni, o fac în mod abuziv şi ilegal. Situaţia aceasta s’a lămu­rit perfect de bine, cu pri­lejul ultimei şedinţe a con­siliului municipal. * In şedinţa de Mercuri, neputându-se ajunge la în­ţelegere asupra preşedintelui de vrâstă, un număr de 22 consilieri au părăsit şedinţa şi au rămas pe loc numai 15 consilieri. Din acel moment, consi­liul nu mai putea proceda la recomandarea primarului. In adevăr, art. 29 din legea administrativă prevede prezenţa majorităţii absolute a membrilor care compun consiliul, pentru a se putea desemna candidaţii de pri­mar. Consiliul nici nu putea delibera, de­oarece art. 39 din lege impune aceiaş con­diţie de a fi de faţă majo­ritatea absolută a membri­lor consiliului. Consiliul Municipului Iaşi are astăzi vre-o 38 membri. Majoritatea absolută înseam­nă deci 19 sau 20 membri. Desemnarea ca primar a d-lui N. Petrea s’a făcut în prezenţa numai a 15 mem­bri. Prin urmare, desemnare ilegală, făcută într-o şedinţă ilegală. Adevărata Şedinţă a con­siliului era mai degrabă a­­cea ţinută aparte, de 22 con­silieri opozanţi, care con­stituiau majoritatea abso­­lută. Ce trebue să urmeze în mod firesc ? O spune art. 33 din lege. Ministerul de interne, cu avizul consiliului adminis­trativ superior, trebue să constate ilegalitatea de la Iaşi şi să anuleze desem­narea primarului. Nici nu se mai încape dis­cuţie asupra acestei ches­­ tiuni.* Averescanilor nu le ră­mâne decât să trateze cu consilierii, încercând să-şi alcătuiască o majoritate le­gală. Apoi să convoace din nou consiliu. Sau dacă nu reuşesc pe această cale, ar rămâne să caute motive pentru dizol­varea consiliului,­­ ceia ce regalmente este destul de mereu. Se zvoneşte însă din cer­curile averescane că se m­­­enţionează instalarea abs­­olvă a primarului. Ba chiar­­ modificarea ilegală a com­poziţiei delegaţiei perma­nente. In faţa unui astfel de a­­buz, s’ar potrivi de minune vechea formulă: Ţara lui Hübsch ! ASPECTE copiii şi şcoala de corecţie... Spectacol atrăgător pentru vi­zitatorii Palatului de Justiţie : intre baionete, câţiva copii ,sânt aduşi la „confirmare“ , au ajuns acolo după ce au făptuit o se­rie de furturi deajuns de inge­nioase şi in orice caz operate cu tact şi sânge rece. Sub privirile curioşilor, micii infractori stăteau mândri şi chiar impertinenţi; râdeau şi cu in­conştienţa poate a vârstei lor fragede, bravau îndurerarea pă­rinţilor cari stăteau alături, ru­şinaţi. Intre deţinuţi şi jandarmii din escortă se stabilise o prie­tenie pe care numai hoţii cu experienţă ştiu s’o provoace şi eventual s’o exploateze. Era, în atitudinea candidaţi­lor la mizeria şcolilor de corec­ţie, tot cabotinismul învăţat la cinematograf din filmele cu „co­piii geniali“ : fiecare din ei purta şapca aranjată în stil „Jackie Coogan“ şi îşi rotea privirile ştrengăreşte, aşa cum l-a văzut pe fenomenul american, pe mi­ca Bouboule şi pe toţi ucenicii cinematografului de aventură. Şi mai era, în zâmbetul lor obraznic, toată siguranţa de sine cu care se prezintă în an­tractele cinematografelor micii saltimbanci, cântăreţii de cu­plete pornografice, exploataţi de impresari neomenoşi sau de pă­rinţi ticăloşi şi aclamaţi de un public pervertit şi râu la fel cu publicul care il îmbăta şi îl împingea spre dezastru pe Mitu, copilul nenorocit din nev­­a „Păcat" a lui Caragiale. Există un serviciu de cenzură al filmelor , îl conduce astăzi Păstorel Teodoreanu care, fără îndoială, are pentru copii a­­ceeaşi dragoste ca şi Ionel Teo­doreanu creatorul „Uliţei Copi­lăriei“ şi al romanului „La Me­deleni“ unde copilăria este pri­vită sub o lumină vie de soare. nu sub una de lo­c electric în marginea căreia apare ecranul ca o tabelă Cu lecţii rele pen­tru copii. Păstorel Teodoreanu ar putea dovedi că poate fi şi serios. Să se interzică filmele cari pot influenţa dăunător asupra micilor odrasle, să se oprească apariţia pe scenă a copiilor fe­nomenali“ cântăreţi de chanso­­nete , şi mai ales poliţia să şi facă datoria şi să vegheze ca sălile de cinematograf unde ru­lează totuşi filme primejdioase, să nu fie aglomerate de copii pe care a doua zi să-i aibă vi­zitatori intre baionete, ai car­cerei. Avem convingerea că mici hoţi impertinenţi cari formau un spectacol atrăgător ori pe sălile Palatului de Justiţie, sânt opera nefastă a cinematografului. In a­­ceastă direcţie conducătorii învă­ţământului ar avea, credem, să-şi spună şi ei cuvântul autorizat. G. SPIN A 2 LEI NUMĂRUL SSIAB, POLITIC COTIJHAM Franţa nu ne plan­! Actualităţi tează Basarabia? Ziarul par ziari ,iQuoti­­dien“, organ al cartelu­uii stângei şi deci al majori­tăţii parlamentare france­ze, publică o depeşă din Bucureşti îrt senzul că ar fi iminentă semnarea unui tratat de alianţă franco­­român. Ziarul adaogă următorul comentariu senzaţional: ,,Fabrică la această tele­gramă sub toată rezerva. Au fost într'adevăr anga­jate negocieri intre Franţa şi România, dar până a­­cum chestia Basarabiei a constituit o piedică prin­cipală In adevăr, GUVER­NUL FRANCEZ a REFU­ZAT Sa GARANTEZE ROMÂNIEI POSESIUNEA BASARABIEI, provincie pe care, după cum se știe, Sovietele continuă s’o re­­vendice‘. Rândurile de mai sunt foarte grave. Guvernul nostru ar trebui să dea lămuriri. Din toată lumea Un tablou foarte scump. —Un american a cumpărat la Berlin celebrul tablou „Lucreţia" de Rembrandt, care datează din anul 1666. Preţul de cumpărare este tot atât de celebru ca şi tabloul, căci americanul a plătit 150 000 dolari, adică 38 milioane lei ! * Cânele salvator. — Cu o­cazia unui incendiu la Arlon (Franța), un copilaş rămăsese în mijlocul flăcărilor. Nici un om îndrăsnea să înfrunte mirele pericol de a trece prin foc pentru a salva copilul. Lângă mama disperați se a­­fla un câne enorm care dădea semne de mare neliniște. Bietul animal era îndur­­at de soarta copilului,—fiinţa mică şi zbur­dalnică cu care se juca şi st tăvălea zilnic în iarbă. La un moment dat, cânele a sărit î­n flăcări* şi-a înfipt dinţii in hainele copilaşului şi s’a îna­poiat ţinând in bot copilul re­­şutat dar scăpat cu viaţa. • Câţi germani sunt In lu­me. Irn’o nouă carte a d-lui Wirth, găsim următoarea soco­teală a numărului germanilor din toată lumea : In Germania de astăzi trăesc 63 şi juni, milioane germani ; in Austria 6 şi jum. milioana ; in Cehoslovacia 4 milioane ; in Elveţia 3 milioane ; în Polo­nia, Ungaria şi Franţa câte un milion şi jumătate ; In România 1 milion ; In Italia, Belg­a, O­­landa şi Danemarca 1 milion ; In Statele­ Unite vre­ o 10 miloane In total există vre-o 96 mili­oane de g­rmani neaoşi. CRONICA DRAMATICĂ TEATRUL SIDOLI : Ciclul TRUPEI IOHANNISFEIER, SiiBgjtir-zwî Continuând ciclul spectacole­lor anunţate, falanga Wikipjilor a mai absolvit încă două o­in ultimul ei repertor. Ne-a pre­­prezentat melodrama lui Suder­­man , Iohannisfeier şi , inter­­vertind ordinea, ne-a făcut să asistăm Marţi (şi Mercuri) la reprezentarea poemului drama­tic — după Schalom Asch : Sabsay-Zwi. Dacă, înainte de a trece la această din urmă realizare ar­tistică, ne oprim puţin la Jo­hannisfeier, o facem numai pen­tru relevarea unor momente ale interpretării, iar nici­decum pentru a discuta piesa lui Su­derman, pe care o privim mai mult ca un intermezzo, introdus numai din nevoia variarii re­pertoriului, alături de valoroa­sele lucrări care formează not­a predominantă. E drept că și Suderman este un homo novus în... repertorul iddisch, dar aceasta nu schim­bă deloc cele spuse de multe ori şi ajunse astă­zi de­ dome­niul istoriei literare, anume, că tot teatrul lui Suderman nu este decât roman de fascicole dialo­gat. (Hinter-treppenroman). Fap­tul că artiştii vitneji au inter­pretat lucrarea, redând reuşit un grup de tipuri de germani (din Prusia Orientală !) ar cons­titui cel mult încă o notă com­­plectatoare a celorlalte deja a­­mint­­e. Dar principalul, aproa­pe singurul motiv al acestor rânduri, este cum am spus la început: interpretarea artiştilor. Complectăm ast­fel cele men­ţionate în data trecută, în ce priveşte puternica personalitate a doamnei Lares. Tipului fe­­meei cerşetoare, abrutizată de alcool şi decăzută până la ul­tima treaptă, la extremitate, ar­tista i-a dat un contur de atâta tragic, încât a transformat-o în simbolul destrămării sufleteşti şi trupeşti a unei fiinţe nenoroci­te ce-şi târâe pe drumuri miza­ră existenţă. Şi cu toate aces­tea, figura nu este decât episo­dică. Nucleul este copila ei — Heinchen, care a găsit în d-ra Orleska o m­nunată interpretă. Iar d-nii Stein, Weisslitz, Ka­men şi Natan au întărit cele spuse în data trecută şi anume, că se silesc să-şi menţină în to­ de Vratislavius din ViLNa ! D­sciplina partidelor In partidele noastre politice se petrec frământări, certuri, acte de indisciplină şi dizidenţe, int­­uite a te ştirbi prestigiul şi for­ţa de luptă. Atitudini ostile­ directivei par­tidului, acţiuni izolate şi scan­daluri fafişe, s’au produs nu­meroase in sinul partidului na­ţional (E destul să amintim ca­­zul popeştilor). Şi direcţia cen­trală a şoră­i ani de zile să pue ordine în partid. Şi la ţărănişti s’au întâmplat certuri şi acte izolate, iar con­ducerea partidului a lăsat să dăinuiască ecfilvocuri şi situaţii confuze. ’ O stare de lucruri tot atât de încurcată surprinde partidele na­­­ţion­al şi ţărănesc în faţa carte­lului electoral. In partidul liberal situaţia este alta. Un comunicat oficios, pu­blicat ieri în „Viitorul“, anunţă că orce acte izolate şi orce liste de candidaturi dizidente, atrag imediat excluderea din partid. Direcţia partidului liberal ştie să impui disciplină şi să păs­treze forţa unitară a partidului. Trebue să-i recunoaştem meritul. Iar opoziţia ar putea să fi pildă Polemicile d-lui Stelian Popescu De Chiva timp, d. Stelian Po­pescu semnează destăinuiri în privinţa greşelilor politice comise de direcţia partidului naţional. Dar d. Popescu are mereu ghinionul de a fi dezminţit de persoanele la care se referă. Bu­clucul i-l face d. Xeni care de multe ori scrie ceia ce Popescu se mulţumeşte numai să semneze Singur d. Maniu nu găseşte nimic de dezminţit... Sistem ingenios La Cluj, numeroşi cetăţeni au fost strânşi la poliţie cu mandat de aducere. De acolo, cetăţenii au fost escortaţi la tribunal un­de au fost siliţi să depue lista de candidaţi ai guvernului. Cu acest sistem ingenios, a­­verescanii vor reuşi să-şi gă­sească in toată ţara propunăto­rii necesari!­­. 0 prăbuşire neobişnuită. IN JUD. ARGEŞ In comuna Cocu din judeţul Argeş, un teren in suprafaţă de 800 — 1000 de metri pătraţi s’a deplasat pe o întindere de 20 metri, formând o groapă imen­să in adâncime de 30—40 metri Terenul e în parte nisipos şi acoperit cu păduri. O parte din populare, din acea comună, îngrozită de a­­cest fenomen, a părăsit locuin­ţele refugiindu-se in alte co­mune. Acest caz extraordinar a pro­vocat in judeţ vi­­­senzade. Au fost anunţate aut­rităţile cari au trimis reprezentanţi la faţa locului pentru a vedea dacă e posibil sâ se ia vre­o mă­sură pentru o eventuală salvare a locuitorilor rămași pe acest­­ teren. ­ Un record al Poştei O scrisoae face 11 an­­ de la Roman la Iaşi. O­ persoană din Iaşi a pri­mit ieri o carte poştală foarte interesantă. Carta poartă ştampila de ex­pediţie a oficiului Roman cu data de 28 Septembrie 1915, şi ştampila de prim­ire a oficiulu Iaşi cu data de 28 April 1926. Prin urmare au trebuit aproape 11 (unsprezece) ani pentru­ ca o biată carte poştală să ajungă de la Roman la Iaşi ! Surpriza destinatarului a fost cu atât mai mare cu cât sem­natarul scrisoarei e mort de vre­o zece ani de zile. Bine­înţeles, carta poştala era marcată conform tarifului din 1915, adică marea de 5 bani, plus 5 bani timbrul de ajutor, Poşta şi-a făcut datoria şi a aplicat taxa de piaţă de Iei 2­50 conform tarifului din 1926. Ca să fie totul in regulă... Un record strălucit! Conflictul minier în Anglia Troativde dintre lucrători şi proprietarii de mine din Anglia n’au ajuns la nici un rezultat. Proprietarii au refuzat orce con­cesie in chestia nu­oiunului de salar­ii au hotărât să­­afișeze, pe ziua de 1 Mai, tariful noi­lor salarii reduse. Dacă nu se ajunge la un a­­cord de ultimă oră, Anglia este în primejdie ca, începând chiar de mâne (1 Mai) peste un mi­liorr­ile minieri să încrucişeze braţele. Minierii engleji au asigurări de solidaritate din partea ce­lorlalte sindicate muncitoreşti, şi totodată vor fi susţinuţi de federaţia internaţională a mi­nierilor. S’ar putea deci ca luna Mai să dezlănţue o gravă tulburare socială. SAMBATA T MAI 1926 ~ ANUNCIURX ■e primesc la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului Iaşi—Str. Gh. März­escu 17 CUM SE VA SERBA 1 MAIU LA IAŞI Serbarea muncitorească de 1 Mai a muncitorimii din Iaşi, a fost aprobată de d. Corjescu prefect de poliţie. Muncitorii se vor conforma programului întocmit. *­ ­ Muncitorii se vor aduna la ora 8 dimineaţa în localul Sin­dicatului din strada Colonel Langa. Se va ţine o conferinţă, după care muncitorii vor dis­cuta diferitele chestiu­ni, în le­gătură cu ziua de 1 Mai. Aceasta până la 12 şi jumă­tate din zi. După prânz, în mod răzleţ, muncitorii se vor aduna la o serbare câmpenească in grădina Malcoci, din Nicolina. Nu sunt permise manifesta­­ţiuni de stradă şi purtarea de insigne. Secţia din Iaşi a Partidului socialist va sărbători şi ea ziua de 1 Mai mâne Sâmbătă orele 9 dimineaţa printr'o mare întru­nire care va avea loc în sala mare a Casei Poporului din str. Socola. In acest scop s’a lansat un manifest în care pe lângă lozincele internaţionale de la Amsterdam (ziua 8 ore, con­trolul muncitoresc pacea şi fră­ţia între popoare) se enunţă u­­nele deziderate proprii ţărei noastre ca amnistia politică şi militară şi desfiinţarea legilor de apăsare a proletariatului. La întrunire vor lua cuvântul mai mulţi oratori, arătând în­semn­­area acestei zile pentru muncitori, afirmând solidarita­tea proletariatului român cu a­­cela din toata lumea. In pag. IlI-a Când au loc alegerile județene şi complectarea consiilor comunale tul, locul de elemente de prim rang. Cu toate acestea reflecţia că teatrul lui Suderman îl mai sal­vează doar interpreţii, rămâne în picioare.* Ajungem astfel la Sabsay-Zwi. Aci lucrurile se schimbă. Nu mai este vorba de o lucrare submediocră plină de clişee ba­nale şi dulcege. Dimpotrivă. Legenda lui Sabsay-Zwi con­ţine atâ­ta tragic, încât a ten­tat pe mulţi scriitori de valoa­re, mari poeţi şi dramaturgi. Intre aceştia şi,pe Schalom Asch scriitorul cu reputaţie mondială şi ale cărui drame,­în special „Dumnezeul răzbunării“ face parte din repertorul multor tea­tre de rang. Personajul Sabsay-Zwi a e­­xistat. Se cunosc precis datele şi locul naşterii şi activităţii sale (Continuarea In pag. IV-a) VOCI DIN PUBLIC Apărătorii legalităţii In şedinţa Consiliului Munici­pal al Iaşu­­i, din ziua de 28 April, punându-se în discuţie chestia preş­dintelui de vârstă, consilieri liberali, pentru a-şi susţinea candidatul lor la a­­ceastă preşid­nţie, au adus acte oficiale cu care au dovedit vârsta d-lui Nădejde, cerând imperios respectarea legii. Nimic de zis în faţa dovezi­lor prezentate cu acte. Dar noi ştim că aceşti consi­lieri, au posedat funcţiuni şi demnităţi importante în viaţa publică şi politică, şi deci lo­gic şi firesc era, ca atunci când li se puneau sub ochi ilegalită­ţile şi samavolniciile cari se practică pe spinarea poporului sărac şi muncitor, sau în con­tra cetăţenilor evrei, precum şi a minorităţilor, să se ridice cu toată autoritatea de care dispu­neau, pentru ca aceste ilegali­tăţi să nu se petreacă. Noi nu ştim că unii dintre ei fiind deputaţi şi senatori, au vo­tat cu amândouă mâinile legile de oprimare şi de asuprire, în­dreptate în contrei clasei mun­citoare fără măcar să se gân­dească un moment, că se fac părtaşi la zugrumarea şi gâtui­rea muncitorilor prin aceste legi şi ştiu că prin legea electo­rală, votată şi de dânş­i, cele mai drastice măsuri s’au luat, ca muncitorii să nu poată pă­trunde în parlament, iar prin legea administrativâ vot­­ă tot de ei, consiliile comunale sau municipale, devin o jucărie în mâinile lor, prin numirea con­silierilor de dr­at, după sprin­ceană, și deci aveau datoria să protest­­e tot aşi de vechement ca şi la şedinţa citatului consi­liu. Nu mai vorbim de teroarea, pe care ei singuri au patronat-o şi exercitat-o, timp de ani de zile asupra poporului, pe care-i consideră ca pe sclavii lor. N’au protestat şi nu s’au ri­dicat în contra tuturor sama­volniciilor, nedreptăţilor şi asu­pririlor, fiind­că le convenea si­tuaţia aceasta, fiind săpâni pe guvern ca şi pe ţară. Din moment insă ce lucrurile se întorc în contra lor, atunci imediat devin cei mai ireducti­bili apărători ai legalităţii, mer­gând chiar până acolo, încât să striga în gura mare, că vor apăra poporul de asupriri şi ne­dreptăţi, făcând declaraţii so­lemne şi bătându-se cu pumnul in piept, de dragul clasei mun­citoare. Dar din nenorocire nimeni nu-i mai poate crede, căci faptele expuse mai sus oglindesc pă­rerea întregei muncitorimi şi deci declaraţiile făcute de con­silierii municipali liberali, in şe­dinţa dela 28 April în privinţa apărării legalităţii ca şi a mun­­citorimei şi ţărănimei asuprite,­­ sunt simple baloane de să­pun. 9­ ­. NICULI m­uncitor tipograf

Next