Opinia, iulie 1926 (Anul 22, nr. 5726-5751)

1926-07-01 / nr. 5726

w ^mn no. 57; A&QNAMENTe m f • - pe ' s S20 r • * » ® ■ # jy^ * * “ - ^ IN JURUL DECI A PARTld Declarafia pe care a f­­cut-o partidul liberii n Cameră, constitue un d­-­­­cument important auriu căruia merita să stărum obişnuiţi mai mult­­ă /'ie pe scenă, decit în salăi li­be­­ralii au constatat d­l h­­prihdere că alta e pitcty­gld Specialul uiui au actorului. Că pe seriare joacă prost până la re.gi­­perare şi că protestele iilor privitori sunt un a igcât îndreptăţite. • nişte mizerabili cabotii-a spus averescanilor, dec­i fiţia d-lui Ionel Brătianu,-jfeaţi atât de infam încât ni­ veţi duce pe noi şi pe io oa­menii din ţara asta, îa o firea justificată reVolT I;it­­crul era spus cu toată con­­vingerea și gravitata de care e capabil un ex-tand­­­iar ca d. I. (}. Duca 1 Majorităţile îrisă nu s'at lăsat de loc imnpresi.nat. In loc să-şi pue *caps! îl pământ, au izbucnit 11 rîs. „Dar. voi ce-aţi faa.it îna­intea iibastra ?“ spuhe.’Hi nepăsători deputaţii d-lui Goga, întrebarea era foarte justificată: actorii de azi i­­mită pe cei de eri exage­rându-le defectele. Scoal­­ea rea însă, Vine tot de k liberali­­­i ai­ copajcrat me­­todele de care apuitaza­ni2 averescanii. Mai trujit, to­ți au stăruit să fie adusa pe scenă trupa aceista die bacalaureatului... Zilele acestea au adus în o­­raşul nofettai, cu tradiţie Vie cm-­ tru cultural, echipe de tineri ş­i­­ îndepărtate târguri provinciaii, adunându-se cu tineretul de an, s’a format o l giune de cam­­da­i la diploma bacalaureatul, emoţionată în aşteptarea exal -­nării şi apoi, tristă scontând­e­zultatul. Profesorii sânt severi, dân­du-şi seamă că ultimele serii absolvenţi ai liceelor au vit nepregătite în Universităţi, cât să-şi răscumpere greşelile un trecut prea apropiat plin de­­­găduinţă, prin strângerea şuh­bului la acordarea diplomelor bacalaureat. Astfel cred prof­sorii, că de acum înainte­­­versităţile nu vor mai avea d­cât elemente pentru muncă su­ţinută şi deci departe de pre­cupări tulburătoare ale atmost­rei de învăţătură şi ale linii publice. In parte, au dreptate profes­­ii. Dar nici o severitate exag­rată nu e recomandabilă , a tra­ge absolvenţii de liceu cari, toate aparenţele, rămân cei impresionabili uşor, cu gravit­­ea cu care sânt trataţi, a li pune chestiuni de echilibrişti şcolară, a li se da teme cât imposibile şi unele b­erga până la absurd (de pildă : „o vorbă cu o picătură de apă“ înseamnă o lipsă de cunoaşh a sufletului de copil, o vo împiedecare la libera dezvolţi şi exprimare a cunoştinţ­­or c­pătate din programele s-­su­ciente şi rău aranjate. Că sânt elemente slabe puin elevi, e necontestat. Dar iu admisibil să se forjeze nota procentul celor respinşi sa î treacă peste măsură pe acel reuşiţilor; pentrucă în matei de examen, hazardi] e aproa; totdeauna eiementu principa o întrebare buclucaşă răstean percei mai bun elev şi U; •întâmplător uşoară dă posibil gfluj slab să se strecu». I 1 /SPECÎI: prin furcile catidiene un moment |jinal înde­părtate.­­ In sufletul copiilor, întâmplă­­iie cele mai neînsemnate iau prtiporfuil am văzut, îij zilele acestea de emoţie, tristeţea co­­rleşind până la durere pe mulţi lin candidaţii la bacalaureat, iţii văzut nelinişti cari ar trebui ndepărtate din sufletul încă flăpând al atâtor candidaţi. E păcat pentru orice lacrimă in ochii senini ai copilăriei; sânt singurii ani din viaţă cari trebue cruţaţi, pentru că amin­tirea lor rămâne să lumineze viaţa dealungul ei întreg. Ştim că profesorii nu sânt sentimentali şi că educaţia în şcoală se face cu teroarea ca­talogului şi a liniei aplicată viguros la palmă ; totuşi, pen­tru că avem convingerea că me­ntă toată solicitudinea noastră, cerem pentru copiii atât de e­­moţionaţi in epoca aceasta a­­ bacalaureatului, mai multă în­găduinţă. Q. SPINA IMERA avtîuu.iv. ■ să le fie mai uşor să-i alunge. Acum însă nu le mai place nimic din ce vâd în oglinda care-o ca­ricaturizează (şi nu prea m­ult!). Dacă din experienţa a­­ceasta, d. Brăteanu ar ieşi c­u convingerea că abuzu­rile §i ilegalităţi!® Jm tre­­bifesc practicSiS­ nicjt chiar de guvernul său, declaraţia din Cameră ar putea fi so­cotită ca un punct de unde v­iaţă noastră politică năzu­­eşte cu toata seriozitatea spre un regim constituţional. Dar ne îndoim, pentru că cunoaştem prea bine pe li­berali. In orice caz, declaraţia ,elita de l1 Duca constitue un fel de a­­ se­­ernii prin­ care partidul liberal se lea­pădă şi condamnă metodele ilegale. Îşi mai ia obligaţia — extrem de importantă —, de a nu amesteca ărnvata în luptele politice, şi de a feri magistratura să aplice circularele ministerului, în locul ilegilori . Toate aceste lucruri se cer de multă vreme, cu insistenţă inepuizabilă, ţă­răniştii şi naţionalii. De ce sunt aşa de înverşunaţi li­beralii împotriva lor ? Iată c*un nou carrip pe uiacup? care ne duce iarăşi la scep­ticism. Timeo Danaos... I. Englejii pleacă cu gramada în America O consecinţă a grevei minierilor In ultimul timp, peste 100,000 engleji au cerut învoirea de a debarca în America. Acest adevărat exod se dato­­reşte grevei minierilor. Numeroşi lucrători vor să ermgreze, în spe­ranţa că vor găsi in Continentul Nou o viaţă mai bună. Dar sânt şi bogătaşi cari vor să se ex­­patriezQ xje jtre ce ameninţările de”greVă jc ^rihfej^nesc, traiul tihnit şi comod. Ei caută trt A­­merica plăceri de trai şi confor­tul pe care nu-1 mai găsesc în pairii. ... ' De­oarece legea îmigrărei pre­vede Că tiu pdf iii if a in Ștafete­' (Jnite de cât 34,000 engfett pe an, guvernul din Washington ca­ută un mod de a rezolvi cele 100,000 de cereri. • Vis fatal.— O tragică în­tâmplare se anunţă din Asti (Italia). Fraţii Carol şi losif Vigliazzo dormeau In acelaş pat. In pu­terea nopţii, losif a avut un vis groaznic. Se făcea că l-au ata­cat bandiţii şi el se apăra tră­gând focuri de revolver. losif s’a trezit tulburat şi scăl­dat In sudoare. In mână ținea un revolver, iar patul era plin de sânge. In puterea visului, își împușcase pe fratele Carol 1 5T­urssmu- EXPOZIŢIILE ŞOCAX.BX.OR. Aceste expoziţii câştigă an cu an tot mai mult teren în viaţa publică românească, ceea ce denotă că cultura a început să prindă şi la noi rădăcină pu­ternică, întrucât pe lângă stu­diile trebuitoare pregătirei tine­retului în lupta pentru traiu, mai este şi o altă preocupare care complectează pe cea din­­tăiu cu diferite ramuri de acti­vitate ; — preocupare ce se so­coteşte în şcoală ca un corolar, dar care pune în evidenţă apti­tudini hotărâtoare pentru a de­termina anumite orizonturi ce se întredeschid celor ce trec prin şcoală cu scopul fără în­doială de a-şi forma o ca­rieră. Acest punct de vedere a fă­cut că azi expoziţiile şcolare ale feteiei §1 Us de Em. Manoliu multă lume, nu din curiozitate numai, ci şi din un interes viu simţit, pentru progresul ce se realizează şi pe terenul practic, care să dee societăţii elemente noui şi in alte ramuri ale acti­vităţii lor, nu numai în acea a studiilor teoretice cari îndreaptă pe foarte mulţi tineri şi tinere spre calea budgetului. Presa semnalează la finele fie­cărui an şcolar ceea ce con­stată din mersul învăţământului de peste an şi-şi îndeplineşte o datorie de a seconda anche­tele, ca să zic ăşa, pe care le face însuşi publicul mare. Şi anul acesta deci, noi cel puţin, nu lipsim de la îndepli­nirea acestei datorii. Iar dacă pentru azi ne ocupăm în co­loanele acestui ziar numai de li­­­mii­a Hi »Qh­sa QamjjC şi „Mihail Cogălniceanu“ o fa­cem aceasta cu deplină covin­­gere că şcolile profesionale se prezintă bine, că trebue să fie bine sub toate raporturile, de­oare­ce directiva lor e dată de la început, şi tot­ ce se învaţă în ele e cu menirea de a face din eleve numai profesionist?. Nu-i tot aşa cu liceele unde lucrul de mână, desemnul, ţe­sutul etc. sunt considerate ca dexterităţi şi ca atare elevele au prea puţine ore pe săptă­mână ca să se ocupe cu ase-sim­ea obiecte. Din acest punct e vedere interesul nostru creş­te vizitând expoziţiile acestei ecoi. Expoziţia de la „Ol­­tea Doamna“ Înjghebată repede, se prezin­tă ceva mai io mic ca anul tre­cut, dar cu toată graba pusă în aranjarea expoziţiei publicul a cele văzute. Ceia ce e mai de seamă şi care interesează mult pe toţi cari să gândesc la aptitudinea femeilor în gospodăriile viitoa­re, este cusutul, propriu zis, şi în spre partea aceasta se în­dreaptă aproape toţi ochii cer­cetători ; lucrul manual de se prezintă bine, opinia publicului vizitator e câştigată. Lucruri ex­puse, ca: cusuturi în puncte, broderii, împletituri în diferite forme şi stiluri, şervete, şervi­­ţele, feţe de masă, apoi şi mai interesante: cămăşi cu şi fără prea multe de toate dantele etc. etc. şi mai cu seamă, trusouri de copii, mici şi mai mărişori, — erau obiectul cel mai intere­sant , şi toate gradat expuse, de la cl, l­a până la VIIl-a. Dar încă colecţiile de rochii, rochiţe, cusute cu măestrie, ca­­maşe cu artiţe, tişlaifere etc. toate lucrări efectuate cu price­pere dat nota unei bune conduceri sub privigherea d-nei Marie Stihi şi a d-rei Florica Vez­­bian. Nu mai puţin atrăgătoare e­­rau lucrările de ţesătorie care dovedeau minunatele dispoziţii ale elevelor sub stăruitoarea în­drumare şi privighere a maes­­trei d-na Aglaia D. Pascu. O colecţie bogată de perne de diferite forme şi împletituri atrăgeau privirile tuturor prin gustul ales al culorilor şi exac­titatea lucrului înfăptuit. Desemnul şi pictura au avut o parte bine prezentată ca tech­­nică în execuţie şi alegeri de subiecte. Cele trei capele, tab­louri în pictură executate după natură de d-ra Aurelia Căpâţina din clasa a Vll-a, dovedesc mult talent. D-ra Valentina Timotei din clasa Vlll-a a expus două panouri cu subiecte arabe (fru­mos şi îndemănaticffc'xicrat© de g­m­yjMARPI, ZIAR POLITIC COTIDIAN JOI 1 IULIE 1926 13 ANUNCSURI se primesc la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului Iaşi—StP. Qh. tfft.rxes3u 17 Din toată lumea Progresele medicinii. — Bolile de inimă de acum înainte nu vor mai fi periculoase. Afir­maţia aceasta a făcut-o docto­rul Frederick Allen la congre­sul Societăţii medicale america­ne, ţinut la Atlantic­ City (State­le­ Unite). Dr. Allen pretinde ca tensiu­nea arterială şi aproape toate bollile de inimă pot fi combă­tute cu cea mai mare ușurință. — Un remediu contra leprei mai bun de­cât cele cunoscute până acum, a fost descoperit de doctorul Geraldo Kuhlmatt din Rio de Jîtieiro. Doctoria a fost o­.­. 4p!on că ibarP­­ill se găsește decât în Brasilia. — Pentru combaterea cance­rului, negustorul american Scher­­ry a lăsat prin testament peste 1 milion dolari (?30 h milioane Iei). Devotat în întregime gân­dului de a alina suferinţa oa­menilor, americanul în Chestie n’a testat pentru soţia şi finul său decât câte 30.000 dolari. Întreaga lui avere (milionul de dolari) va servi la căutarea unor noi remediu contra cancerului Urmele trecutului. — La Amiens (Franţa) cu prilejui­t­ săpături, s’au descoperit Vase, unelte și ziduri din epoca galo­­romană. Provoacă un innteres special mai multe monezi cu efigiile lui Traian, Faustin, Iuliu Cezar etc. [Principele de Coroană al Suediei in America Perechea princiara a Suediei se găseşte actualmente in Voiaj prin America. După primi­rea lăreaţă a oaspeţilor de către Kellog, ministru de Externe, principele­ de coroana Gustav Ad­ol a participat împreună cu preşedintele Coolidge, la inaugurarea noului monument a lui John Ericson, celebrul Inventator american de obârşie suedeză. Ilustrația noastră reprezintă perechea princiară împreună cu ministrul Kellog. f.HORET­A De a război încoace, în ju­rul pri­măriei Iaşi s’au auzit ne­mulţumiri, cârteli, şoapte... Ba­lineofi s’au ridicat acuzaţii for­matei divicite de anchete destul de îngresante. Şoaptele s’au auzit cu persis­tenţă­­ în jurul ultimei adm­i­­nistraţ­i liberale. D. Petrea, ac­tualul mimar, a avut curiozita­tea Să cotrobăiască scriptele. D. 'l­oma, șifdnatî a obiectat că dac ?-i vorba de anchetă, a­­poi sa se facă de la 1919 in­­coaCr 4, sil iul municipal a ad­mis Bine. Să se facă. Dar un lucru. Guvernările destrâbâldte de după război au compromis idela de „•anchetăNe-am deprins ca, de Câte ori se anunţă o anchetă, să Înţelegem câ-i Vorba de co­­coţoşire. Iar dacă uneori anche­tele merg până la capăt şi în mod ceva mai Serios,—apoi se închee cu un proces-verbal şi atăta-i tot. Dacă-i vorba de aşa „anche­te”, mai bine lipsă. Suntem să­­tui de ipocrizii şi vorbe goale. Sperăm totuşi, că macar de dată aceasta se vor face cerce­tări serioase la primăria Iași.­ ­. Abd-el-Krim se europenizează Din Fez se anunţă că şeful ri­­fan Abd-el-Krim a decis să se îmbrace europeneşte. El şi-a co­mandat, pentru dansul şi pentru băeţii lui, haine la modă, la croi­tori din Casablanca şi chiar din Paris. Mohamed, fratele şefului rifan, îşi trece timpul cetind literatură franceză. Excursia ixt America — Câteva note asupra că­­lătoriei de studiu in Statele Unite, organizată de d. prof. N. ŞERBAN -D. prof. Nicholas Murray Butler, rectorul Universităţii Co­­lutabil din New-York, intr’o scrisoare trimisă d-lui prof. N. Şerban, îşi exprimă dorinţa de a se rega relaţiuni intelectuale între România şi Statele Unite. Rectorul american, care călă­toreşte acum în Europa, speră că se va înapoia la timp în A­­merrca, ca­iti­d primi­t în persoană delegaţia română. E mare cinste pentru ţara n­oastră şi in special pentru aşi. Noi, cari nu vom lua parte la excurs)­, ne mulţumim să ci­tim îtinerariult " ■ Plecarea din Bucureşti ar loc 25 iulie ora 13 din gara d Nord, cl. 1­ prin Praga, Leipzig Hannover, până la Rotterdam. Străbaţi jumătate din Europă In 4 zile şi vezi din fuga tre­nului 4 ţari : România, Ceho Slovacia, Germania şi Olanda, la aceste 4 zile poţi să în­veţi mai mult geografie cât ai învăţat în câţiva ani de liceu. Excursioniştii vor sta 8 zile in Olanda. In program figurează oraşele Rotterdam, Haga, Delft, Leyda şi S­chew­ev­ing. Societatea „Holland America Linie“ pregăteşte o primire fru­moasă şi va avea grijă de hrana escursioniştilor. La 3 August îmbarcarea pe vasul „WEENDAM“. Traversarea oceanului în condiţiuni confor­tabile. La începutul lui August O­­ceanul Atlantic e cam agitat. Să sperăm că escursioniştii nu vor avea „mal de merit. La 11 August sosirea în New- York, unde delegaţia română va fi primita de un comitet de profesori universitari, în frunte cu ilustrul savant John L. Gerig. La New-York escursioniştii vor fi găzduiţi gratuit şi vor avea o masă în condiţiuni ad­mirabile, timp de 15 zile în palatul „Internaţional House" al Fundaţiei Carnegie. Itinerariul în America nu a fost încă stabilit. E probabil ca as­­cursioniştii să viziteze Phila­delphia, Washington, Niagara. Data into­arcerei se va fixa în America. Debarcarea se va face la Boulogne sur Mer. Călător­ii au dreptul să întrerupă călăto­ria la Paris. Condiţiunile financiare pentru a lua parte la călătorie se re­­zul­tă in urca 80.001­ lei, dintre cari 52.003 lei trebuie depuşi la Banca Iaşilor, cel mai târziu până la 5 iulie, iar restul de 28.000 lei sunt bani de buzu­nar (circa 100 dolari, ceiace în America nu e o sumă atât de ­ra celibatarilor lui Anglia a început o campa­nie teribilă contra celibatarilor. E vorba, bineînţeles, mai ales de bărbaţii care trăesc fără că­min. Femeile — deşi celibata­rele formează acolo legiuni în­tregi — sunt cruţate. Şi de fapt, lupta se duce în favoarea lor, adică englejii vor să silească pe burlacii lor să-şi aleagă câte o soţie dintre fetele nemăritate care, în aşteptarea u­­nei ocupaţii mai serioase, fac politică, se agită în viaţa pu­blică, încurcând lucrurile fără nici un folos. Şeful mişcării anti-celibatare este domnul Samuel Walbrock. El are pretenția să silească parlamentul ca să facă o lege (Continuarea în pag. IV-a) &* pag. -ai"

Next