Opinia, decembrie 1926 (Anul 22, nr. 5856-5881)
1926-12-01 / nr. 5856
ABONAMENTE Le? 1000 „ 500 0 300 pe ^is ANUL XXII! No. bbofT \ 3 luni luWVERS'T ' l ^ LEI EXEMPLARUJL B fXTT J r JLJlN J. ZIAR POLITIC COTIDIAN h m MCKcufp \ir&cmmm i926 ASINGIURi ae primesc la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului Iaşi—Str. Gh. Mârzescu 17 Carnetul unui cetăţean GOSPODĂRIE PUBLICA! Restaurantul Astoria distrus de flăcări astă vară, se reface cu febrilitate. La Crăciun, probbil iarăşi vor răsuna în el muzicile, şi în zumzetul lor iarăşi vor dansa până în zorii zilei atâţi lipsiţi de perăţii. Această clădire—proprietatea epitropiei unei biserici—chiar dacă i s’ar da o altă destinaţie decât aceia de restaurant varietea, pentru estetica oraşului, trebuia totuşi refăcută şi se reface. Prin contrast—iniţiativă particulară şi iniţiativă de stat, mintea-mi alunecă la şcoala primară de..e Socola, la care lucrează statul. La această şcoală, lucrările duse până la acoperiş, au iccetat. Ploile şi zăpezile vor bate şi vor măcina pereţii de cărămidă, ce costă milioane din buzunarul nostru, al tuturor. Se va spune : „Statul nu poate cât inţiativa particulară, are prea multe cheltueli“... sau: „Visteria statului la venirea la cârmă a unui partid, s’a găsit goală“ ...aşa au lăsat-o predecesorii! Putem totuşi să dăm dreptate deplină acestui personagiu, reprezentat de un partid politic, într’un interval de timp, când atâtea molii sunt puse să roadă degeaba şi făr nici in rost, din bugetul statului ? ^ Ce ironie ! Se plânge cineva că n’are cu ce-şi cumpăra pânea de toate zilele, dar îşi poate îngădui luxul de-a se plimba cu automobilul ! Cam aşa ar veni treaba cu statul. N’are cu ce termina o şcoală primară, dintr’un cartier atât de mare ca cel al Socolii, dar are de unde plăti fii acţionari la posturi ca n’ar trebui să existe. Şcoala dela Socola e necesar să se termine. Se ştie doar că’n acest cartier locuiesc oameni in mare majoritate necăjiţi. Ei locuesc în case mici, nehigienice. Copiii lor anemiaţi, pentru că n’au aer acasă şi nu se hrănesc suficient, sunt obligaţi prin lege să vină la şcoală să-şi otrăviască mai degrabă sănătatea şi aceasta se va înţelege mai bine din cifre. Intr’o sală de clas, cu o singură fereastră şi cu dimensiunile 4.75X4X2.75, fac clase de şcolari. Toţi domnii doctori care au vizitat localul şcolii de pe Socola,la frunte apreciatul medic şef al municipiului, d. dr. Tănăsescu, au cerut prin procese-verbale, încheiate în Condica de inspecţii, ca localul „să se schimbe de urgenţă*. Nu s-a mai schimbat, în aşteptarea clădirii notri care... de acum nu numai că se învecheşte înainte de vreme, dar se va dărâma ! In mijlocul ei doar se întinde la iaz giu matreaţa broaştei pe deasupra ! Nu se păcătueşte oare faţă de aceşti copiii şi faţâ de institutorii blăstămaţi să se oftigească într’o bujdeaucă, pe care n’o mai găseşti astaşi? nici în cătunele ascunse din cine ştie ce văgăuni, când se lasă clădirea aproape terminată, să se darme ? Aud oare acei, ce trebuie să aibă urechi de auzit ? GH. CHIRIŢESCU D. Kamenev despre care se anunță că a fost numt ambasador al Rusiei sovietice la Roma. MihailesGE et Cie Da, există o astfel de firenţă O nouă pacoste care tulbură silinţele, iniţiativele, prevederile agricultorilor şi cerealiştilor, din regiunea noastră. Contractele producătorilor nu mai merită nici un crezătmănt, pentru că nu pot fi executate la timp, din cauza abuzurilor Ministrului de comunicații, care sunt poreclite cu cuvântul dulce : precăderile. Pentru ce precăderi, astăzi de zeci de vagoane, mâine de navete întregi, firmei: Mihaitescu et C-ie ? Este oare o firmă de specialitate care de zeci de ani și-a făcut probele în conterciul de cereale, ca de ex. Casa Dreyfus din Marsilia şi Paris ? Nu ! Firma Mihailescu el nie este nouă nouţă, înscrisă în registrul Trib. comercial Iaşi sub No. 76, abia la 20 Noembrie 1926. N’are decât 9 zile. Este un prunc. Merită poate precăderea la încurcare pe linia [Iaşi-Dorohoi, pentru marile capitaluri pe care ie-a pus la bătae ? Actul de constituire a acestei Societăţi în nume colectiv, prevede că capitalul acestei firme, ca sub titlul: ,,pentru comerţul de cereale în ţară şi export“,nu este decât de 100.000 lei, adecă abia cu cât să plătească un vagon de grâu cu saci cu tot. Atunci, de urde precăderea ? S’o căutăm. Palatul culturii la Leningrad Moscova. (Ceps).— In Noembrie s'a inaugurat pe insula Golodai de laLeningrad, primul palat al culturei. Construcţia acestui palat a durat doi ani şi cheltuilile se ridică la un milion şi jum. ruble. Clădirea are 6 etaj şi cenţire d6 săli pentru întruniri, localuri pentru tineret şicopii, săli de sport şi o imensă sala de teatru. Palatul va putea cuprinde câteva zeci de mii de oameni. Iugoslavia reduce taxele Poştalei pentru legăturile cu străinătatea Belgrad (Ceps).— Ministrul Poştelor şi Telegrafelor a demnat un ordin prin care taxele poştale în relaţiile cu străinătatea, vor fi reduse. Se va socoti un franc-pur egal cu 12 dinari, de unde până acum era socotit 15 dinari. Noua dispoziție întră în vigoare de la 1 ianuarie 1927. Din toată lumea Meteorologie şi criminalitate.— Profesorul Lemney din Chicago a constatat că pe timp senin numărul crimelor sporeşte, iar în zilele Înnourate sau ploioase crimele se împuţinează. Deasemanea, temperatura sau direcţia vântului au influenţă vădită asupra criminalităţii. Cu alte cuvinte, stările sufleteşti ale omului ar fi strâns legate de condiţiile meteorologice. Pe baza acestui soi de observaţiunÎ, poate că se va inaugura un trou capitol în ştiinţă : ropsîch I meteoropsichologia. Voiajul unei foce.— În dreptul portului francez Douarnene?, nişte pescari s’au pomeni In năvod cu o cogeamite focă. Animalul fusese târât de ultima furtuni, tocmai de la Pol, până’n apele franceze. Taxe pe capete tunse.— In oraşul Aldorf (Elveţia) fiecare femee tunsă băeţeşte a fost obligată să plătească o taxa specială de 5o centime, în folosul veniturilor bisericeşti. lată deci câ biserica se împacă şi cu moda părului tuns. * Ducele violonist.—O. Mussolini, în orele libere, cântă din vioară. Ducele e un pasionat violonist şi se zice că mânueşte arcaşul, cu mult talent. Acum 7 ani, când abia se ţeseau cămăşile negre. In urma unor incidente, Mussolini a făcut cunoștință cu închisoarea din Milano. Prizonierul și-a petrecut timpul cântând din vi oară.♦ Furia valurilor.— In districtul Somme (Franţa) valurile mării au răvăşit cumplit ţărmul. In localitatea balneară Ault, digul a fost rupt pe o lungime de 156 metri; apoi apa s’a infiltrat la temelia Cazinoului. După câteva ceasuri, frumoasa clădire a cazinoului s’a prăbuşit In apă, cu un zgomot infernal. Averea lui Krassin.— Defunctul Krassin avea un depozit la băncile etiopene peste 3 milioane lire sterling (aproape 3 miliarde$). Averea aceasta o poseda încă de pe vremea tarismului. S-a însănătoșit.—Din Doom se finanță cu ex-Kaiserul Wilhelm, care fusese răcit zdravăn, s-a însănătoșit Kaiserul și-a eluat obişnuitele primblări prin patre. TULBURĂRILE DIN ALBANIA Albanejii catolici, din nordul ţării s’au răsculat contra guvernului din Tirana. După câteva ciocniri cu trupele regulate, răzvrătiţii au fost învinşi aproape pretutindeni. Guvernul Îşi păstrează situaţia. Clişeul nostru reprezintă strada principală din TIRANA capitala Albaniei. Franţa ia măsuri la graniţa italiană Concentrarea de trupe italiene la graniţa Franţei —care a provocat alarma presei din Paris—a silit guvernul franez să ia măsuri de prevedere. Astfel, două brigăzi de jandarmerie au fost aduse la Misa. Garnizoana din Menton a fost întărită. Posturi militare au fost instalate la instituţiile publice în localităţile de graniţă. Situaţia aceasta a sporit îngrijorarea populaţiei din provenţa. Dar bineînţeles guvernul francez declară că e vorba de simple măsuri poliţieneşti, pentru menţinerea ordinei interne şi calmarea spiritelor față de ultimile incidente provocate de italieni la graniță. Rezultatele muncii obligatorii în Bulgaria Sofia (Ceps)—In Bulgaria s’a observat îacă pe trupul războiului mondial şi după acesta cât de rwatkmal se lucrează in ţară şi cât de mar e lipsa de ocratori calificaţi. Deaceia printr’o lege votată în 1919 s’a Introdus obligativitatea muncii. Prin aceasta, once bărbat în vârstă de La 18—26 ani este obligat să lucreze timp de 8 luni şi instituţiile de muncă obligatorie Înfiinţate de stat. Persoanele cari vor să fie scutite de această muncă trebue să plătească o taxă care variază dupâ starea materială, între 12—46 mii leva, instituţia are un scop educativ şi instructiv. Cu ajutorul ei, situaţia economică a statului se îmbunătăţeşte prin reparaţie şi construcţie de şosele, căi ferate, poduri, etc. Apoi se efectuează secări de bălţi, regularea râurilor şi împăduriri.Instituţia muncii obligatorii are pentru scopurile sale diferite secţiuni la dispoziţie, în care se învaţă şi se practică croitoria, cizmăria, tămplăria, ferăria, prelucrarea produselor agricole şi alte ocupaţii folositoare. Lucrătorii sunt repartizaţi la diferitele ateliere după ocupaţiile şi aplicaţiile lor. Venitul adus cade In folosul statului, in anul 1925, acesta a fost de 19.123‰opoleva. Noua constituire a Marei Britanii provoacă nemulţumirea Indiei Am arătat că, în conferinţa imperială din Londra, s’a acordat autonomia dominionurilor. Canada, Africa de Sud, Irlanda Australia, Noua Zelanda, au căpătat un rol politic egal cu acel al Angliei, la schimb, India n’a obţinut autonomia,— ceia ce provoacă agitaţie printre naţionaliştii hinduşi. Ziarele naţionaliste indiene din Madras, Bombay şi Calcutta protestează energic şi anunţă o înăsprire a luptei naţionale contra dominaţiei engleze. rxmmsmtm sshsaMBw«? ■ O explicaţie Primim, o adresă din partea Căminului Cultural „Mhail Sadoveanu“ din Tomeşti (Iaşi) în care ni se obiectează că în mod greşit am anunţat apariţia revistei „Zorile Luminei“ sub direcţia părintelui C. Dron. Această revistă este a zisului cămin şi nu s-a dat aprobare pr. Dron să se intituleze director, mai ales că pr. Etrop a fost Îndepărtat dinetre conducătorii Căminului. La această adresă, avem de răspuns că noiă,jp reprodus pur şi simiplu titlul şi inscripţia de pe revista „Zorile Luminei“ anul 11, no. 3, Octombrie 1926. Acolo se arată limpede, negru pe alb, că revista apare sub direcţia părintelui Dron. Dacă este vre-o greşeală la mijloc, ai cbi cut-o noi, un caz triamfă- BI£fP OZIŢX!^ “ PICTUîIA RAICU, CLAVEL, PETRESCU, DUMITRAŞ, POPESCU-SOROCA Sfârşitul toamnei înseamnă începutul... expoziţiilor de pictură. Artiştii vin la oraş să ofere ochilor somnolenţi ai burghezului, recolta lor de culori şi impresii, strânsă vreme de trei anotimpuri. Succesul intreprinderei depinde, în primul loc, de meşteşugul pictorului; în al doilea, de capacitatea de entusiasm a publicului pentru lucruri frumoase sau tinzând câtre ceva frumos. In sfârşit, mai depinde şi de stăruinţa expozantului, care nu trebue să se descurajeze din prima toamnă... D-nii C. Raicu şi C/nVe sunt din categoria celor ce ştiu să persiste, să lupte cu dificultăţile dinăuntru şi dinafară, să cucerească în acelaşi timp şi măsură meşteşugul penelului şi atenţia publicului. Expoziţia de anul acesta (în fosta sală Azuga) oferă câteva lucruri interesante. Dar mai cu samă dă impresia progresului, a perfecţionării celor doi postulând la titlul de pictor. Cea mai mare calitate a d-lor Raicu şi Clavel este... tinereţea. Nu spun aceasta în ironie. Tinereţa înseamnă toate drumurile deschise, toate posibilităţile de realizare a darului pe care-l poartă într’însul artistul. Şi d-nii Raicu şi Clavel sunt pe drum spre această realizare. E de văzut dacă vor stărui să meargă până la capăt. D. Raicu şi-a îmbogăţi paleta. A renunţat la excesul de umbră şi şi-a limpezit culorile. Nu şi-a definit încă genul preferat , încearcă în mai mute direcţii şi mai multe maniere. Remarc florile, în special. Gura leului, pânză vibrantă, lucrată cu o justă înţelegere a valorilor culoristice şi a repartiţiei luminii. „Primăvara“, reprezentând un cap de fată lângă o creangă de zarzăr Înflorit putea fi ceva interesant. Ni se pare în(Continuarea în pag. IV-a) ((țpattmiarea in pag. iV-a) Cu toată criza da ordin, economic §i financiar • priâWcacel trecem acum după război'jisluxul* a luat proporţii atât' de tmâriîşi de neobişnuitei* încât la |pus"‘ pe gânduri pe toţi ’ ssjefÎAearrluptă pentru binefe^neamuIC^^ se îngrijesc de viitorul luîi ^ESj stă, negreşit, to strânsă^legâtură* ,şi cu criza morală în care ne,, sbatem neputincioşi, ca niştecondamnaţi mtr’un arest întunecos şi umed... Dar, primejdia WjMwkyto» VI» i II A »• «»^4» deşănţat, ea se observă mai cte seamă la femei, este cu atâtdaiftWA cu cât el se întindi de la oraş,e, ca o pecingin, ş 'asupra satelor noastre, cobinetsinistru disparţia frumosului nos naţional. De altfel, a &est proces lent de exproprieri ‘se observă foarte bine până şa cine mai îndepărtate sate unde a pătruns fără bilet di voi«, moda minătoare cu toate aaeacele ei... La oraşe (vorbes de la nuntiţile case mari), doi , cele, guvernantele, servitoarele, mai nu se deosebesc de stăpânele lor. Sunt şi ele la modă: *tunse, fardate, rochii scurte, etc. Că femeile apar in costume sunate pe strada, la serate, cinema, teatru, e să zicem, In prte, şi vina medal şi a bărbaţilor. Eter aceasta nu le îndreptăţeşte ca ele să vină şi te biserică tot In costume transparente. Acolo, creştinii vin să se inchin. Ei vor să uite o clipă de intrigi, de vicii şi de poftele deşarte... Dar n'au chip ; tentaţiile din afară li urmăresc şi aici cu îndărătnicie... De aceia, mulţi fruntaşi ai bisericii s’au văzut siliţi ca să ia atitudini ostile Împotriva acestor nesocotinţe ferneşti, care atacă bunul simţ, introducând ispita până şi în casa Domnului,p. 9 ce cunoaşte pastorala în acest senz a Prea Sfinţitului Episcop Visarion Puiu dela Bălţi, Gestul înaltului Ierarh a dat loc la multe comentarii. Nu ştiu dacă a avut urmări fericite; ştiu însă, că el n’a fost imitat şi de către ceilalţi P. Sf. Chiriarhi. Oricum, reacţiunea produs şi nu numai la noi, ci şi în apus. Iată de pilda, două cazuri, ca să nu amintim de mai multte. 1) Citesc intr’o revistă : „Cum să intre doamnele in biserică. Pastorala episcopului de Linz. Episcopul de Linz (Austria) a dat o pastorală, prin care interzice femeilor din eparhia sa intrarea In biserică‘te toaletele moderne. El cere femeilor să se prezfinte în tocaşul Domnului în vestminte demne, cu rochii Încheiate pân la gât şi braţele acoperite. Rochiile moderne, făcute din stofă transparentă şi care lasă să se vadă pieptul, spatele şi braţele goale, n’au ce căuta In biserică, iar pe acele care poartă asemenea vestmi ce le numeşte femei lipsite tre simţul ruşinei. („Crucea“, No. 15 din 15 Aprilie 1926). 2) „Enciclică episcopală contra rochiilor scurte. Bruxelles, 22. Episcopul din Haarlem a dat o enciclică prin care interzice femeilor de a mai intra în biserică cu rochii scurte, fără mâneci şi cu gâtul gol. El mai interzice ciorapii de culoarea pielei şi corsajele care ar avea în partea de sus a bustului material din aceiaşi culoare. Episcopul are Insă grija să şi •viT'y .ui,!