Opinia, februarie 1930 (Anul 26, nr. 6820-6840)
1930-02-02 / nr. 6820
ny ... r ANUL XXVI No. 6820 ^ “ IZT“*' ”' “ ABONAMENTE Lei 1000 h 500. ENIGMA SUCCESULUI DELA HAGA Noi am triumfat — Oficialitatea maghiară îşi serbează succesul. — Care-i adevărul? La noi s’a celebrat un chip delirant, rezultatul conferinţei din Haga şi ceia ce s’a numit „triumful“ în afacerea optanţilor. Partea curioasă a fost că şi oficialitatea maghiară s’a declarat mulţumită de aranjamentele Conferinţei reparaţiilor. Ba chiar, contele Bethlen a fost viu serbâtorit, — ceia ce a făcut ca ziarul „Epoca“ al d-lui Gr. Filipescu să întrebe (cu destulă îndreptăţire): „Cine-i păcălitul“ ? Căci pare a fi şi oarecare păcăleală la mijloc.# Guvernul a înştiinţat ţara des■re succesul în afacerea optanţei, dar a neglijat să dea lămuriri ample şi să publice amănuntele, — acele amănunte care de multe ori edifică în mod hotărîtor o problemă. In lipsa suficientelor informaţii oficiale, am căutat să ne lămurim din presa străină şi am aflat unele lucruri destul de intere sante.* De pildă, aranjamentul cu Ungaria nu a fost impus delegaţiei maghiare, ci tocmai contele Bethlen a fost acel care l-a propus. Şi e de presupus că premierul maghiar nu s’ar fi putut preta la o sinucidere politică. Dacă i s’ar fi închis orce eşire ar fi avut calea rezistenţei până la capăt, urmînd apoi să declare că semnează sub ameninţare, fiind silit de Conferinţă. In acest chip, şi-ar fi salvat situaţia political personală, şi ar fi avut deschisă posibilitatea unor revizuiri în viitor a acordurilor defavorabile. Dar de vreme ce a făcut el propunerea, înseamnă că i s’a părut — în mare măsură — convenabilă.* Ziarele noastre oficioase anun- taseră că „nu mai plătim nimic optanţilor“. Or, adevărul este că Casa A, pentru plata optanţilor, va fi alimentată din plăţile României, Iugoslaviei şi Cehoslovaciei (plus partea din reparaţiunile maghiare abandonată de Marile Puteri). Prin urmare, noi plătim optanţilor. * Şi încă ceva. Diversele chestiuni litigioase (între care şi cele privitoare la optanţi) vor merge în faţa tribunalului arbitral, şi în apel la Curtea din Haga. Se ştie însă că, atunci când s’a pus pentru întâia oară problema, noi am pledat incompetinţa tribunalului arbitrai şi a Curţii din Haga. Ba chiar am retras ostentativ delegatul nostru dela tribunalului din Paris. E vădit că astăzi am abandonat principiile cu care porniserăm la luptă. * Se înţelege că nici datele de mai sus nu sunt suficiente pentru lămurirea problemei. De aceia socotim foarte necesar ca guvernul să publice — cât mai clar — toate amănuntele acordului de la Haga, ca să înţeleagă toată lumea cât e de mare „triumful" nostru, şi câtă sfidare ar fi în pretenţia contelui Bethlen că succesul e de partea domniei-sale, C. R. Ghiulea PSPlîîiCă și nedumeriri In farul reformei administrative Nu de ieri, de alaltăeri datează îâcâtoarea „Critica e uşoară“. Și dacă e un domeniu în care acest adevăr să troneze, acela nici că poate fi altul decât politica. Sâ observam numai cele ce s'au petrecut într'un interval de timp foarte scurt: căderea liberalilor şi venirea actualului guvern. Opoziţia de ieri,guvernul de astăzi ameţia lumea cu faptul că guvernele anterioare vin cu vraful de legi la sfârşitul unei sesiuni, sau în preziua vacanţelor şi cu proecte nestudiate. Astăzi, opoziţia spune acelaşi lucru despre guvernul naponal-ţărănesc. Şi morişca aceasta a propunerii şi votării legilor se făcea şi se face cu o iuţeală uimitoare. Adam citiva ani, un deputat la vestea prietenilor lui, cum a trecut prin cameră un proect de lege. Era vorba de o afacere de mică kUjparisnţi. —wSe strigă deputaţii să vină imecinta, pentru a vota un proect tres lege relativ la un mic credit. Eu eram raportor. Proectul nici măcar scris. Iau o coală de hîrtie aSiba, şi cum ştiam formulele pe din afară, ca şi cifra creditului, mă fac că citesc. Camera votează, iar proectul a fost abea pe urmă scris®. Cana aşa se obişnueşte şi astăzi, uneori.* Astăzi opoziţia critică cu înverşunare legea pentru organizarea ţârii în directorate regionale. Fără, îndoială, descentralizarea , era deziderat prevăzut în constitutione. Ca atare, ea trebuia să se nafffiptaniascu, fie de cătră guvernul de azi, fie de cătră un altul viitor. Să fie o crimă dacă guvernul actual a căutat s’o înfăptuiască acumî ? Să fie o greşală capitală că dânsul a crezut momentul sosit pentru punerea în practică a unui deziderat constituţional ? Dacă citeşte cineva ziarele de partid, râmîne în îndoială. Nu mai ştii ce să crezi. Lăsând de o parte afirmaţia că legea ar fi neconstituţională, şi deci la cea dintâi 6 prigini 3 lei DUMINICĂ 2 FEBRUARIE 1930 A N U N C I U R I se primesc la toate AGENŢIILE DE PUBLICITATE şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi.— Strada Lăpuşneanu 37 schimbare de regim trebue desfiinţată, ne întrebăm: are ea şi părţi bune ? De obiceiu, cu ocazia oricărei legi, părţile bune nu se vad, dar straşnic se mai observă cele socotite rele. Adevărul acesta se aplecă şi în cazul de faţă. Dacă n’ar fi decît crima, ce se comite în numele ei, crimă, de pe urma căreia Moldova, esă aşa de ciuntită, şi încă ar fi de ajuns să trecem peste părţile bune ale legei dacă le are. Cu ocazia delimitării directoratului, Statul Major, — după cît ni s’a spus — a avut harta înainte şi a dat directivele de imparţială a regiunilor. De aici rezultă că unor directorate regionale li s’au atribut cite 10—11 judeţe şi altora cite 3—4, iar Moldova a fost complect ciopîrţită. Se miră o lume, asupra criteriilor, de cari s'au condus cei mari. Şi totuşi aşa e. Fără-de-legea s’a comis ! V. I. Radu se Însoară regele borîs? _ ’’Wftl Se anunţase din nou (pentru a zecea oară) că Regele Boris al Bulgariei se căsătoreşte de prinţesa italiană Giovanna (am , bii în medalion). Cu drept cu-^ vânt ne putem întreba, ca în vechiul joc al floare! de roma-, niţă: „Se însoară, sau nu se însoară ?“ Şi nedumerirea e cu atât mai mare cu cât se anunţă acum că Regele Bulgar ar fi cerut mâna Marei Ducese Kira, fiica mai mică a Marelui Duce rus Ciril. Mr MUMM 7 mai sunt până la Februarie când apare primul bon din seria de 50 premii gratuite In valoare de lei 50.000 Neachitarea dărilor se pedepseşte în Italia Ministerul italian de finanţe a publicat o ordonanţă în care se fixează pedepse pentru cazul de neachitare a dărilor. De pildă, cînd un negustor nu plăteşte impozitul, organele fiscului pot cere declararea lui imediată în faliment. Alte categorii de contribuabili dacă nu achită impozitul, sunt condamnaţi la amendă de la 200 până la 2000 lrere (1600 până la 16.000 lei). Concepţia fiscală fascistă se aseamănă destul de mult din concepţia d-lui Madgearu, democratul nostru. România Pitorească Un nou istoric la Orizont Extragem dintr'un editorial al d-lui Stelian Popescu din „Universul“ următorul pasagi instructiv (era să zicem distractiv): „Ne găsim în starea, în care era Prusia la începutul secolulului al nouăsprezecelea, când ideile de libertate și egalitate, — venite din Franţa, dar rău înţelese, — produseseră confuzii în toate minţile, încât demoralizaseră întreaga naţiune. Iar Frederic II, supranumit regele filosof, privea impasibil...“etc. etc... Frederic al II-lea la începutul secolului al XIX-lea? Iată o noutate în domeniul istoriei, de natură să dărâme vechile concepţii, desigur eronate, care se perindă în toate manualele de liceu şi fac din regele filosof un contimporan al lui Voltaire şi al lui Ludovic al XV-lea. D. Stelian Popescu ne lasă încurcaţi, şi sare direct de la flautistul încoronat la d-na Sergiu Niţă. Altcum, desigur că l’ar mai fi lăsat în scenă pe Frederic cel Mar şi ar fi reprodus conversaţia ei cu Napoleon I după bătălia de la Sedan, despre—să zicem—Unirea principatelor române ! Dacă intr'o viitoare formaţie liberală, d. S. Popescu ar lua portofoliul Instrucţiei Publice, desigur că, pe baza de documente noi, ar şti să impună o radicală transformare a istoriei pe care o studiem în şcoli. .. (Continuarea în pag. II-a) TEATRUL NAŢIONAL ELOgii Fondarea teatrului „Maria Ventura" a fost salutată cu neobişnuită simpatie de către toată lumea, care frequentând teatrul nu şi-a precupeţit niciodată entuziasmul faţă de mult talentata noastră compatrioată Mana Ventura. Era deci natural ca admiraţia pentru marea artistă stabilită în ţară, să se restrângă şi asupra înjghebării artistice ce lua fiinţă sub egida directoratului Venturei. Tot atât de lesne de înţeles a fost nerăbdarea cu care spectatorii au aşteptat debutul în Iaşi a actorilor strânşi în jurul ilustrei directoare. Veniţi pentru prima oară (ca angajaţi ai noului teatru) în Iaşi ei ne-au interesat nu numai prin interpretarea ce aveau să deie rolurilor din piesa lui Bernstein, dar mai ales eram dornici să vedem influenţa nouei discipline —aceia a Mărioarei Ventura. Aceasta noi o puteam cu atât mai CRONICA DRAMATICĂ de Wratislavius (dramă în 3 acte) 8 tablouri de H. BERNSTEIN bine aprecia cu cât cei trei interpreţi principali ne erau în bună—ba chiar excelentă amintire, de mai dinainte. Şi a venit „echipa“ cu ultima noutate a lui Henri Bernstein cu drama „Melo“ care, se spunea că ar fi avut un răsunător succes atât in Franţa cât şi în Bucureşti, devenit o nouă sucursală din România a produselor bernsteiniene. Este ştiut că d-na Ventura ţine în mare stimă opera dramaturgului francez. Se poate, ca într’adevăr Melo să fi obţinut aiurea şi la noi (in Capitală) mari succese. Se poate. Aceasta nu ne împiedecă de a spune din nou că de vre-o 20 de ani, de când ni se serveşte acest gen de teatru (câte-odată—înainte cu ani, sub formă de adevărată serie—una după alta) noi încă n’am parvenit să putem gusta piesele lui Bernstein. Dacă înainte de război, ne izbea desagreabil mulţimea de fantoşe creiate de acest mare meşter al technicei teatrale, d’apoi in deceniul de după război, cînd mulţimea prefacerilor şi a noilor probleme ivite, impunea oarecum dramaturgilor alte preocupări, decât interminabilele scene de adulter, cu aventurieri, excroci, faliţi, cavaleri de industrie, cocote şi aşa mai departe. Ceia ce înainte primeam în silă şi — cu toată abilitatea cu care ni se servea, noi tot o recunoşteam că e sticlă, şlefuită şi nu piatră de preţ, acum — în ultimii ani, devenise pentru noi o imposibilitate. Cel mult, la neputinţa de-a digera — mai puţin încă de a gusta, teatrul lui Bernstein — extrem de violent, dar tot pe atât de artificial, se mai adăugase şi o nouă chestiune — la care nu găseam răspunsul: Cum poate Mărioara Ventura — neîntrecuta Ventura să vreie à tout prix să ne impuie acest soiu de teatru? Altceva n’a mai găsit oare în vastul ei repertori Notaţi, că vorbim de vremea când venea însăşi Marioara Ventura să joace o seară-două la Iaşi. -------------------------------------— DIN TOAIA LUMEA Voinici, şoimi, etc.. Cu toată campania vehementă a opoziţiei, cetele de „ voinici“ al guvernului nu au fost desfiinţate. Observând deci că tactica pasivă (proteste, discursuri, interpelări, articole de ziar etc..) nu a folosit la nimic, partidele de opoziţie au hotărât un contra-atac efectiv. Astfel liberalii au pornit să organiczeze în Ardeal grupuri de „şoimi“, adecă „voinicii" lor. Ofensiva aceasta pare desigur o ripostă firească. Şi urmând pe linia aceleaşi acţiuni, averescanţi ar putea crea, de pildă, cete de „ arcaşi“; lupiştii cete de „plăieşi*; d. Gr. Filipescu, cete de „ţepeşi", etc., etc... Unde vom ajunge ?.. Fiecare partid îşi va avea mica lui armată şi conflictele de principii s-ar transporta intr'o adevărată luptă între regimentele particulare ale grupărilor politice. Va învinge cine va fi mai tare, adecă ne vom reîntoarce la sălbatecul spirit social din evul mediu, la domnia pumnului. Bine, veţi replica, dar există armata ţării. Da există incontestabil. Gândiţi-vă însă că toţi aceia care formează bandele de „voinici", sau vor forma pe acei de „şoimi", „arcaşi“, „plărişî“, etc. fac parte şi din adevărata ornată a patriei. La un moment dat, de exemplu, pentru liniştirea spiritelor, „voinicii“ încorporaţi în armată ar trebui să lupte contra „voinicilor“ din slujba politicei. Şi situaţia este destul de posibilă, dacă avem în vedere că aceste cete au ajuns să se dezvolte foarte mult, şi ca număr şi ca organizare. Dealtfel însuşi guvernul este conştient de această primejdie şi împiedică pe liberali sâ înfiinţeze bandele de „şoimi“. Dar atâta nu ajunge. Guvernul singur trebuie să dea exemplul pe care-l cere altora şi sâ suprimi aceste grupări de zâzanie şi ură. Altmintrelea pregătirea luptei oarecum militare Intre partide va continua, se va accentua şi va putea oferi un viitor vreunui partid doar satisfacţia sinistră de a triumfa pe sânge şi ruine. Coton O regină detronată. — Nu vă speriaţi. E vorba numai de o regină... a frumuseţii. „Miss Olanda“ fusese recent aleasă la Haga d-ra Emmy Küster. S-a aflat însă că această „miss“ era în realitate o doamnă, măritată şi cu copii. Neîndeplinind deci condiţiile concursului, i s-a luat titlul de regină, şi a fost proclamată „Miss“ şi locul ei d-ra Rie Van de Rest care reuşise a doua. O adevărată lovitură de stat, în lumea frumuseţii ! Doamna Emmy 8$ poşte mîndri totuşi că-i cea mai frumoasă femee din Olanda. * Epilogul unei aventuri.—-Vă amintiţi de „Paserea Galbenă“. E aeroplanul francez care, întă trecut, a făcut frumosul zbor peste Atlantic, de la New-York in Franţa, Jean Assolant, unul din piloţii acestui avion, a avut o aventură înainte de a porni în zbor peste ocean. S‘a întâlnit cu miss Paulina Parker, s‘au plăcut şi s‘au căsătorit, cu toate că ea nu ştia boabă franţuzeşte, iar el nu înţelegea nici o vorbă englezească. Un impresionant caz de amor fulgerător !... Şi iată că astăzi, numai după câteva luni, soţii divorţează. Probabil că Jean şi Paulina şi-au învăţat reciproc limbile şi au început să se înţeleagă din vorbe. Dar astfel au constatat că nu se înţeleg caracterele. Şi prin urmare... * Poliţist prea zelofi. — Un carnostim s‘a petrecut la Madrid. In catedrala Conception se celebra cununia inspectorului de poliţie Santos cu o frumoasă madrilenă. Tocmai cînd trebuia să se facă schimbul de inele, mirele a fugit din faţa altarului, s‘a repezit în public, a luat de braţ un cetăţean şi a plecat cu dînsul. Nuntaşii au rămas consternaţi, iar mireasa a leşinat. Peste puţin timp însă Sânt s‘a înapoiat. Ce se întîmplase ? timpul ceremoniei, poliţistul observase cum un hoţ sustrăsese bani din buzunarul unui invitat. Şi atunci Santos şi-a lăsat mireasa, s-a repezit la hoţ şi l-a dus la poliţie. După celebrarea căsătoriei, mirele s-a dus din nou la poliţie pentru a redacta procesul-verbal asupra flagrantului delict de furt, în timp ce invitaţii benchetuiau la ospățul de nuntă. Prosperitatea Germaniei—O statistică oficială publicată la Berlin arată că, în cursul anului trecut, Germania a exportat mărfuri în valoare de aproape 14 miliarde mărci, avînd un excedent de 48 milioane mărci aur, al exportului asupra importului Niciodată Germania nu a avut o situație comercială mai înfloritoare. ^Continuarea în pag. II-a) ÎNSEMNĂRI «Insoară^te L» Conu Manolache, are un negel pe nas, doi dinţi de aur, piatră la ficat, ţigaretă de chilimbar, chelie lustruită, inel cu pecetie, şi reumatism ;e pensionar, nalt, vegetarian şi familist; poartă jachetă neagră, ochelari şi baston cu mârner de fildeş, vorbeşte domol, aşezat şi cu tîlc. Conu Manolache, m-a întâlnit ieri la cofetăria unde vine de obicei între ceasurile 6 şi 7 seara. S-a aşezat încetişor pe un scaun, la masa mea, a comandat un ceai, apoi, sucindu-şi o ţigară groasă de tutun „Bectimis“, a prins să se uite împrejur. In cofetărie, au intrat, pe rând, doi ofiţeri de cavalerie, zornăind —bravi—din chiţibuşurile adaptate la tocuri; apoi,un ţângău gălbejit şi degenerat, cu „brillantina“ de un deget pe păr, cu teluri la umerii hainei şi cu privire blazată de căţel răpănos; apoi, in fine, o şleahtă de fete, făcând zarvă, ca vrăbiile dimineaţa. Conu Manolache le-a privit oleacă zâmbind, apoi, nu ştiu ce i-a venit că, nici una nici două s'a întors către mine, spunând: O asociaţie ciisiedlicilor din Moldova, Basarabia şi "Bucovina Duminecă 2 Februar c, ora 5 p. m. are loc la Cercul A. M. I. alegerea comitetului Asociaţiei Medicilor filiala Iaşi, pe anul 1930. Faţă de activitatea, în general Sterilă, de până acum a tuturor filialelor şi a filialei Iaşi, din motivele bine cunoscute de toţi medicii—lipsa de organizare a filialelor—capitol ce lipseşte din statutele Asociaţiei. Faţă de graba ce pune Centrul pentru legiferarea organizărei corpului medical din România, cu anteproectul său nestudiat şi chiar vexator pentru medici (grabă ce filiala Iaşi a temporizat-o prin manifestul trimis la timp medicilor, distribuit congresiştilor de la Craiova şi susţinut de delegaţii noştri Dr. Gancevici şi Dr. Th. Cerchez în congres. Dar mai ales faţă de noua împărţire administrativă a ţărei. Trebue să ne întrunim şi să ne consultăm asupra situaţiei corpului medical şi ale intereselor lui, pe care numai o Asociiaţie bine constituită şi autoritară le poate apara şi susţinea cu succes, încă din anul trecut, exact la data alegerei comitetului pe 1929, atrăgînd atenţia medicilor că ţara (Continuare din pag. la) DESCOPERII!! PREISTORICE în Cehoslovacia Cu prilejul unor săpături la Vysehrad, (o veche fortăreaț lângă Praga), s'au descoperit veci morminte cari datează cu 3000 de ani înainte de Chr. In morminte s'au găsit și diferite obiecte casnice de o vechime de de 5000 de ani. Continuându-se săpăturile, s'au desgropat încăperi cari au servit de locuințe vechilor locuitori ai regiunei și cari au au deasemenea o vechime de 5000 de ani. ■ " ...................... . -